VB Talks, un podcast lansat în premieră de o bancă din Republica Moldova

Victoriabank lansează astăzi podcastul VB Talks. Invitații proiectului vor fi oameni care inspiră, personalități din diferite domenii, din Republica Moldova și nu numai, de la  care veți afla lucruri inedite despre activitățile, pasiunile și trăirile lor, necunoscute până acum publicului  larg.  

„Suntem siguri că podcastul VB Talks va ține publicul în priză datorită invitaților și subiectelor care vor fi abordate. Protagoniștii vor fi oameni cunoscuți, care aduc schimbarea spre bine în domeniile în care activează. Astfel, sperăm că această inițiativă #CuPoftăDeVorbă va provoca alți oameni și va deveni totodată o extraordinară sursă de informare”,  a declarat șeful Direcției Relații cu Publicul și Marketing a Victoriabank, Sorin Bălănel.

Podcastul va putea fi urmărit atât în format video, cât și audio, pe cele mai populare platforme specializate: Spotify, Google Podcasts și Apple Podcasts, dar și pe site-ul Victoriabank, pe pagina de Facebook a Victoriabank și pe Youtube.

Moderatoarea  podcastului va fi prezentatoarea TV și actrița Dana Ciobanu.

„Mă simt onorată să fiu gazda podcastului VB Talks.  Este o nouă experiență pentru mine și vă asigur că îi voi „descoase” bine pe invitații mei pentru ca voi, spectatorii sau ascultătorii noștri, să aflați lucruri noi, despre care nici nu ați bănuit. Sper ca v-ați pregătit căștile pentru primul episod”, a spus realizatoarea podcastului VB Talks, Dana Ciobanu.

Pentru a nu rata vreuna dintre ediții, vă puteți abona la VB Talks pe Spotify, Google Podcasts sau Apple Podcasts, precum și pe paginile de socializare ale Victoriabank, inclusiv pe Youtube, pentru a urmări noutățile.

Victoriabank investește în digitalizare

În 2018, Banca Transilvania, cel mai mare grup financiar din România, devine acționar majoritar al Victoriabank, alături de BERD. Investițiile în platformele digitale sunt o prioritate, acestea reprezentând viitorul. Victoriabank este prima bancă care a introdus plățile cu telefonul, prin aplicația gratuită VB24 Pay, iar în 2019 plățile cu Garmin Pay. Utilizatorii de carduri își pot gestiona conturile de la distanță, prin: VB24 Web, VB24 Mobile, iar persoanele juridice prin VB24 Business. Victoriabank este inclusă în Registrul global al furnizorilor de servicii Visa în ceea ce privește securitatea plăților digitale.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Volodimir Zelenski/X

Zelenski avertizează: „Putin vrea să refacă URSS, să-și recapete influența asupra asupra statelor baltice și a R. Moldova”

Reducerea sprijinului european pentru Ucraina ar putea duce la intensificarea atacurilor hibride ale Rusiei, inclusiv în Republica Moldova și România. Avertismentul a fost lansat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu pentru postul danez DR Nyheder, publicat chiar în timpul negocierilor ruso-ucrainene de la Abu Dhabi, mediate de Statele Unite.

Zelenski a descris două scenarii pentru cazul în care sprijinul european ar înceta. În primul, pe care îl consideră „mai puțin grav”, Rusia și-ar intensifica acțiunile hibride în țările în care, potrivit lui, a mai recurs la astfel de atacuri.

„Scenariul periculos. Rusia își continuă atacurile hibride, așa cum a făcut-o de multe ori în Republica Moldova, România, Bulgaria, chiar și în Germania și în țările nordice, precum Finlanda și Danemarca. Va începe să facă asta pe scară largă. Acesta este scenariul mai puțin grav”, a declarat liderul de la Kiev.

În scenariul mai grav, liderul ucrainean consideră că Moscova ar încerca să-și extindă influența în Europa. El a indicat Republica Moldova și statele baltice printre țările vizate.

„Scenariul foarte periculos. Rusia înaintează mai adânc în Europa. Putin vrea să refacă URSS și să se întoarcă în URSS. Ce înseamnă asta? Să-și recapete influența asupra fostelor republici sovietice, cel puțin asupra statelor baltice și a Republicii Moldova. Asta privește și țări membre ale NATO, ceea ce înseamnă că Alianța va trebui să reacționeze. Ar fi implicate întreaga Europă și Statele Unite. Există riscuri și pe mare. Rusia ar putea bloca Marea Baltică așa cum blochează Marea Neagră”, a mai declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Prima zi a negocierilor dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite la Abu Dhabi, s-a încheiat pe 10 noiembrie, după patru ore și jumătate de discuții. A fost prima rundă de negocieri între Moscova și Kiev din ultimele opt luni, scrie DW.

Potrivit unei surse apropiate delegației ucrainene, citată de „Ukrainska Pravda”, părțile ar fi convenit să organizeze în curând un schimb de prizonieri de amploare. Moscova vrea ca principala temă a discuțiilor trilaterale să fie securitatea Europei după război, potrivit unei surse din delegația rusă, citată de Reuters.

Reprezentanți ai unor state europene, ai UE și ai NATO s-au aflat la Abu Dhabi, fără să participe direct la negocieri, mai scrie DW. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a calificat discuțiile drept „foarte productive” și a pledat pentru implicarea europenilor în rundele viitoare.

Negocierile urmează să continue miercuri, 11 noiembrie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Poliția Republicii Moldova

Femeia de 30 de ani, spulberată pe zebră pe bd. Grigore Vieru, a murit la spital; celălalt pieton este în stare gravă. Poliția caută șoferul (ACTUALIZARE)

ACTUALIZARE 20:01: Femeia în vârstă de 30 de ani, spulberată de un Ford pe bulevardul Grigore Vieru, a decedat la spital. Inspectoratul General al Poliției dă asigurări că, în continuare, oamenii legii întreprind acțiuni operative pentru localizarea și reținerea conducătorului auto care a părăsit locul accidentului.

ȘTIREA INIȚIALĂ 19:43: Doi pietoni au ajuns în stare gravă la spital după ce au fost loviți de o mașină pe o trecere de pietoni de pe bulevardul Grigore Vieru din Chișinău. Accidentul a avut loc în seara zilei de 10 noiembrie. Șoferul a abandonat mașina la fața locului și a fugit, anunță Inspectoratul General al Poliției.

Potrivit datelor preliminare, la volanul mașinii de marca Ford se afla un bărbat în vârstă de 25 de ani. Victimele, o femeie de aproximativ 30 de ani și un tânăr în vârstă de 21 de ani, traversau regulamentar strada, atunci când au fost loviți în plin.

IGP precizează că mașina era închiriată. Oamenii legii au reușit să identifice persoana care a luat-o în chirie și acum îl caută pe șofer.

„La moment, oamenii legii desfășoară acțiuni operative pentru localizarea și reținerea bărbatului”, precizează IGP.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Comisara UE Marta Kos, decorată cu ordinul „Cuvioasa Parascheva” de mitropolitul Moldovei. Ce dar a primit de la mitropolitul Basarabiei

Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, s-a întâlnit pe 10 noiembrie – în ultima zi a vizitei sale în Republica Moldova – cu mitropolitul Moldovei, Vladimir, și cu mitropolitul Basarabiei, Antonie. La cele două întrevederi, care au avut loc separat, Kos a fost însoțită de vicepremiera pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, și de ambasadoarea UE la Chișinău, Iwona Piórko.

La Palatul Mitropolitan, Kos și mitropolitul Vladimir au discutat despre parcursul european al Republicii Moldova, posibile proiecte sociale și sprijin pentru restaurarea clădirilor de patrimoniu, anunță Mitropolia Moldovei, care se subordonează canonic Patriarhiei Ruse.

Mitropolitul Vladimir i-a acordat comisarei ordinul „Cuvioasa Parascheva”, gradul I, și i-a dăruit o vestă lucrată în atelierele mănăstirii „Marta și Maria”, pe care Kos a vizitat-o de mai multe ori. La rândul ei, comisara i-a oferit mitropolitului daruri din Slovenia, țara sa natală. Mitropolia nu a precizat în ce au constat acestea.

Mitropolia Moldovei

În aceeași zi, Marta Kos a avut o întrevedere separată cu noul mitropolit al Basarabiei, Antonie. Cei doi au discutat despre libertatea religioasă, accesul comunităților la lăcașurile de cult și posibilitatea unor proiecte sociale comune, anunță Mitropolia Basarabiei, care se subordonează canonic Patriarhiei Române.

Mitropolitul Antonie i-a cerut comisarei sprijin pentru recunoașterea Mitropoliei Basarabiei în legislația Republicii Moldova ca victimă a represiunilor sovietice. La sfârșitul întâlnirii, ierarhul i-a dăruit înaltei oficiale europene o icoană a lui Ștefan cel Mare și Sfânt, potrivit comunicatului citat.

Mitropolia Basarabiei

Amintim, Marta Kos s-a aflat în vizită oficială în Republica Moldova în perioada 8–10 noiembrie.

Nu este prima dată când înalta oficială europeană se întâlnește cu mitropolitul Moldovei și al Basarabiei sau vizitează lăcașuri de cult din țara noastră.

În septembrie 2025, comisara a vizitat mănăstirea „Marta și Maria” din satul Hagimus, raionul Căușeni, și a discutat despre contribuția bisericii la coeziunea socială cu reprezentanții cultelor, printre care mitropolitul Vladimir și Petru, fostul mitropolit al Basarabiei, care a demisionat cu scandal ulterior. „Ei pot juca un rol foarte important în societate. Nu este vorba doar despre clădiri sau patrimoniu cultural, ci despre impactul social pe care Biserica îl poate avea”, explica atunci Kos.

Comisara a revenit la mănăstire în iunie 2026. În timpul acelei vizite, la o conferință de presă alături de președinta Maia Sandu, Kos a recunoscut că este ateistă. Oficiala europeană a spus tot atunci că dialogul cu reprezentanții cultelor religioase este „o parte foarte importantă” a activității sale.

***

Biserica rămâne instituția în care cetățenii au cea mai mare încredere, cu 74% în 2026, potrivit Indexului Rezilienței Informaționale, publicat pe 4 noiembrie de StratCom. În rândul instituțiilor finanțate din bani publici, sistemul educațional ocupă primul loc, cu 72%, urmat de autoritățile locale, cu 71%. Încrederea în instituțiile publice a crescut în perioada analizată, dar diferențele rămân mari. Guvernul se bucură de încrederea a 42% dintre respondenți, iar Parlamentul – a 40%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
parlament.md

Protecția spațiului aerian, apărare cibernetică și donații neletale. Acordul militar pe 5 ani cu Ucraina – pe masa miniștrilor

Republica Moldova și Ucraina ar urma să coopereze în dezvoltarea tehnologiilor de supraveghere și protecție a spațiului aerian, în baza acordului pe cinci ani, semnat la Kiev pe 26 octombrie. Documentul prevede și donații de echipamente neletale, inclusiv ambulanțe și drone non-militare. Proiectul de lege privind ratificarea acordului va ajunge pe masa miniștrilor pe 12 noiembrie. Dacă Executivul îl aprobă, acesta va fi transmis Parlamentului pentru examinare.

Cele două țări ar urma să colaboreze la modernizarea, repararea și întreținerea tehnicii militare și a armamentului. Acordul mai prevede schimb de experiență în achiziția de echipamente militare, pregătirea specialiștilor și proiecte comune de cercetare și dezvoltare, potrivit notei care însoțește proiectul de ratificare.

Ucraina și Moldova urmează să coopereze, totodată, în apărarea cibernetică, protejarea infrastructurii critice și să întreprindă acțiuni comune în caz de dezastre sau în cadrul misiunilor umanitare.

Documentul permite și donații de echipamente neletale, cum ar fi ambulanțe, autospeciale și drone pentru misiuni în afara operațiunilor de luptă. Ministerele apărării din cele două țări vor avea rolul principal în aplicarea acordului.

Cooperarea dintre cele două țări trebuie să respecte statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Articolul 4 al acordului stabilește aceste limite, potrivit documentului de fundamentare. Fiecare dintre cele două țări poate iniția suspendarea acordului dacă apare o amenințare iminentă la adresa securității sale naționale, a suveranității sau a neutralității.

Acordul a fost semnat de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și de Yevhenii Khmara, din partea Ucrainei, în timpul vizitei la Kiev a unei delegații moldovenești conduse de premierul Vasile Tofan.

Pe 27 octombrie, Partidul Socialiștilor (PSRM) a condamnat acordul și a cerut Guvernului să publice textul integral. Formațiunea declara atunco că documentul ar submina neutralitatea țării și ar putea implica Republica Moldova în războiul dintre Rusia și Ucraina. Guvernul a respins acuzațiile. Într-o reacție pentru NM, purtătorul de cuvânt al Executivului, Dumitru Ciorici, le-a cerut socialiștilor să renunțe la „retorica războinică”.

Pe 28 octombrie, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a respins și el criticile PSRM și a spus că textul integral al acordului va fi publicat când documentul va ajunge în Parlament. Solicitat de NM pe 10 noiembrie, Ciorici a precizat că acordul „urmează să fie făcut public în următoarele zile”.

Potrivit Ministerului Apărării, Republica Moldova a mai semnat un protocol cu Belarus privind repararea armamentului și a tehnicii militare, în 1995, un acord de cooperare tehnico-militară cu Federația Rusă, în 1997, și un acord de cooperare în industria de apărare cu Turcia, în 2000.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Documentarul NAZA, câștigător la festivalul de la Veneția, va fi proiectat la Chișinău pe 15 noiembrie

Duminică, 15 noiembrie 2026, la ora 17:30, la Cineplex Loteanu (str. Ștefan cel Mare 103), va avea loc proiecția documentarului NAZA (2026), regia Yuval Abraham și Rachel Szor. Evenimentul face parte din European Award Season, inițiativă a Academiei Europene de Film (EFA) care propune publicului din Europa cele mai bune filme europene ale anului.

Despre film

NAZA este un documentar rezultat dintr-o investigație de aproape trei ani, bazată pe mărturiile unor surse din armata și serviciile de informații israeliene, ale căror identități sunt protejate. Filmul urmărește modul în care sunt luate deciziile în cadrul operațiunilor militare din Gaza. Scenele au fost filmate noaptea, pe acoperișurile din Tel Aviv. Titlul provine dintr-un acronim militar folosit pentru estimarea numărului de civili afectați de un atac aerian.

Documentarul se bazează pe articole publicate între 2023 și 2025 de +972 Magazine, Local Call și The Guardian. Este produs de The Guardian și James Wilson (JW Films), iar producător executiv este Jonathan Glazer. Yuval Abraham și Rachel Szor sunt co-regizori ai documentarului No Other Land, câștigător al Premiului Oscar.

Presa internațională a primit filmul cu aprecieri: Bilge Ebiri de la New York Magazine l-a numit „unul dintre cele mai importante filme ale vremurilor noastre”, iar Siddhant Adlakha de la IndieWire a scris că este „esențial” și că „te va zgudui din temelii”.

Premii și selecții

  • Lista scurtă a Premiilor Academiei Europene de Film 2027, categoria documentar
  • Festivalul de Film de la Veneția 2026: Premiul special al juriului
  • Hot Springs Documentary Film Festival 2026: Premiul Criticii
  • Selecție oficială la Festivalul de Film de la New York

Proiecția este organizată de Legur Film, în colaborare cu Festivalul Internațional de Film Documentar MolDox, cu sprijinul financiar al CNC Moldova. Filmul este distribuit de Bad Unicorn.

Informații practice:

Data: duminică, 15 noiembrie 2026, ora 17:30

Locul: Cineplex Loteanu, str. Ștefan cel Mare 103, Chișinău

Preț bilet: 100 lei

Bilete: https://unde.io/events/2017-naza-2026-european-award-season

Durata: 77 min | Ebraică, arabă și engleză, subtitrare în română

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: