REUTERS/Kim Kyung-Hoon

Viceministrul rus de Externe: Relațiile diplomatice cu Moldova nu au fost afectate, după expulzarea diplomaților ruși

Viceministrul rus de Externe, Mihail Galuzin, susține că decizia autorităților de la Chișinău de a expulza 45 de angajați ai Ambasadei Rusiei în Moldova nu a afectat relațiile dintre cele două țări. Asta, însă, nu înseamnă că Moscova nu va veni cu un răspuns, susține oficialul rus, într-un interviu pentru agenția de presă loială Kremlinului, TASS.

Galuzin a calificat decizia Chișinăului drept încă „un pas neprietenesc”, care vizează „distrugerea sistemică a relațiilor ruso-moldovenești”. Oficialul rus declară că, chiar și așa, relațiile dintre cele două țări nu au avut de suferit urmare a acțiunilor întreprinse de autoritățile de la Chișinău. „La această etapă, nu vorbim despre scăderea nivelului relațiilor diplomatice dintre țările noastre”, a spus Galuzin.

Viceministrul rus de Externe susține că Moscova va veni cu un răspuns, „cu siguranță”. „În primul rând, acest demers al Chișinăului va lovi cetățenii moldoveni, care, din cauza liniei anti-ruse a autorităților din țara lor, vor fi limitați în primirea serviciilor consulare și menținerea contactelor culturale, educaționale, spirituale, de afaceri și umane cu Rusia”, a mai declarat Galuzin.

Amintim că Republica Moldova a decis să expulzeze, pe 26 iulie, 45 de angajați ai Ambasadei, după apariția în presă a unui scandal de spionaj. Numărul diplomaților ruși în Moldova a fost redus, așadar, la 10, iar cel al personalului tehnic – la 15. Într-o reacție publică, purtătoarea de cuvânt a MAE-ului rus, Maria Zaharova, a calificat decizia drept „încă un pas în distrugerea relațiilor bilaterale” și a dat asigurări că „măsura nu va rămâne fără răspuns”. La rândul său, ambasadorul Rusiei în Moldova, Oleg Vasnețov, a calificat măsura ca fiind una „drastică”.

La câteva zile distanță, pe 29 iulie, Ambasada Rusiei la Chișinău a anunțat că Secția consulară a  misiunii diplomatice își sistează, din 5 august, temporar, activitatea. Ambasada Rusiei a precizat într-o notă informativă, fără a oferi detalii, că măsura a fost luată din „motive tehnice”.

Remintim că, pe 24 iulie, Jurnal TV și portalul Insider din Rusia au publicat o investigație din care reiese că pe acoperișul Ambasadei Rusiei la Chișinău au fost montate multiple sisteme de antene, capabile să capteze orice tip de semnale la distanță lungă. Jurnaliștii au identificat 28 astfel de dispozitive instalate pe acoperișurile celor două clădiri ale misiunii diplomatice de pe bulevardul Ștefan cel Mare. Numărul e aproape de două ori mai mare decât la Bruxelles, unde se află multe dintre subdiviziunile Uniunii Europene și staff-ul NATO. Echipamentele pot colecta informații sensibile pentru securitatea țării, avertizează experții.

De asemenea, investigația a arătat că agenții ruși deveneau mai activi în momentele în care în Moldova se desfășurau evenimente politice importante, precum alegerile bașcanului Găgăuziei sau summitul din 1 iunie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința ar putea fi pedepsite penal. Proiect de lege

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința fără permisiune ar putea fi pedepsite pentru evadare, după extinderea acestei infracțiuni și la acest tip de măsură preventivă. De asemenea, persoanele condamnate la închisoare care nu sunt prezente la pronunțarea sentinței ar putea fi imediat date în căutare, iar instanța ar trebui să dispună pe loc aplicarea consemnului. Propunerile se regăsesc într-un proiect de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, elaborat de Ministerul Justiției, care se află în consultări publice.

Una dintre principalele schimbări vizează extinderea noțiunii de evadare. În prezent, articolul 317 din Codul penal se aplică doar persoanelor care evadează din locuri de detenție, cum ar fi penitenciarele sau izolatoarele de urmărire penală. Proiectul propune ca aceeași normă să se aplice și în cazul persoanelor aflate în arest la domiciliu, care părăsesc locuința fără autorizare.

Pentru a permite acest lucru, se propune eliminarea sintagmei „din locurile de detenție” din articolul 317. Ministerul Justiției susține că modificarea este necesară deoarece, în forma actuală, încălcarea arestului la domiciliu nu poate fi sancționată penal, ci doar prin schimbarea măsurii preventive.

O altă intervenție se referă la introducerea și reglementarea unitară a „consemnului” în Codul de procedură penală. Acesta este definit ca o măsură tehnică de înregistrare în sistemele informaționale ale statului, care permite autorităților să urmărească aplicarea restricțiilor dispuse în cadrul procesului penal.

Proiectul prevede ca consemnul să fie aplicat automat odată cu stabilirea sau prelungirea măsurilor preventive, astfel încât informațiile să devină imediat disponibile în sistemele instituțiilor de aplicare a legii. De asemenea, este propus un nou articol care permite utilizarea consemnului și pentru transmiterea actelor procedurale, facilitând citarea persoanelor prin intermediul contactului acestora cu instituțiile statului.

O modificare separată urmărește eliminarea intervalului de timp dintre pronunțarea și punerea în executare a sentinței în cazul condamnărilor la închisoare. Dacă inculpatul nu este prezent la pronunțarea sentinței, instanța va fi obligată să dispună imediat căutarea acestuia și aplicarea consemnului. Astfel, procedura de căutare devine parte integrantă a hotărârii de condamnare, nu o etapă ulterioară.

Aceleași reguli vor fi extinse și în Codul de executare, pentru a acoperi toate situațiile în care o persoană se sustrage de la executarea pedepsei privative de libertate.

În ceea ce privește administrarea cauțiunii, proiectul prevede transferul gestionării sumelor de garanție către Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). Măsura este justificată prin necesitatea centralizării fondurilor, reducerea riscurilor de gestionare și creșterea transparenței în administrarea banilor din procesul penal.

Totodată, se propune majorarea garanției depuse de organizații de la 300–1 000 unități convenționale la 1 000–3 000. Potrivit Ministerului Justiției, această ajustare urmărește corelarea mai corectă a răspunderii entităților juridice cu rolul lor în garantarea comportamentului persoanelor pe care le susțin.

Ministerul Justiției afirmă că aceste modificări sunt necesare pentru a întări eficiența mecanismelor procesuale și pentru a adapta cadrul legal la noile realități tehnologice și operaționale ale sistemului de justiție.

Nf Evitarea Sustragerii de La Executarea Pedepsei 6a20170531c44 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: