Viceprimara municipiului Bălți, anterior reținută într-un dosar de corupție, transferată în arest la domiciliu

Viceprimara municipiului Bălți Tatiana Dubițkaia, suspendată temporar din funcție, a fost transferată în arest la domiciliu. Amintim, Dubițkaia a fost reținută pe 27 ianuarie, ulterior a fost plasată în arest preventiv pentru 30 de zile. Potrivit Centrului Național Anticorupție (CNA), viceprimara și un adjunct al direcției de învățământ din cadrul Primăriei Bălți ar fi primit sistematic bani în schimbul unor „servicii sau favoruri contrare legii”. S-a constatat, printre altele, acceptarea unei mite de 200 000 de euro de către una dintre persoanele bănuite.

Pentru NewsMaker, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale Violina Moraru a menționat că a fost admis recursul părții apărării și înlocuită măsura preventivă arestul preventiv cu arestul la domiciliu.

Decizia a fost pronunțată pe 10 februarie de Curtea de Apel Chișinău.

***

Viceprimara municipiului Bălți Tatiana Dubițkaia a fost reținută pe 27 ianuarie 2025. Tot atunci a fost reținut un șef-adjunct al direcției de învățământ din cadrul Primăriei municipiului. Potrivit Centrului Național Anticorupție (CNA), aceștia ar fi primit sistematic bani inclusiv de la directorii unor instituții din subordinea municipalității. În schimb ar fi acordat „servicii sau favoruri contrare legii”. Într-una din situații, au comunicat reprezentanții CNA, s-a constatat acceptarea unei mite de 200 000 de euro de către unul dintre bănuiți. Se menționa că cele două persoane urmau a fi plasate în izolatorul de urmărire penală al CNA. Detalii AICI. Ulterior, viceprimarul a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile. Iar în privința adjunctului direcției de învățământ s-a decis cercetarea în libertate, potrivit IPN.

Tot pe 27 ianuarie, primarul municipiului Bălți Alexandr Petkov a anunțat că a decis „convocarea sesiunii extraordinare a Consiliului municipal și inițierea procedurii de demisie a viceprimarului, Tatiana Dubițkaia”. Pe 5 februarie, primarul municipiului Bălți a dispus suspendarea temporară din funcție a viceprimarului Tatiana Dubițkaia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

airport.md

12 ani de călătorii fără vize în spațiul Schengen: câți cetățeni ai Moldovei au beneficiat de regimul liberalizat

Pe 28 aprilie 2026 se împlinesc 12 ani de la abolirea de către Uniunea Europeană a regimului de vize pentru călătoriile de scurtă durată ale cetățenilor Republicii Moldova în Spațiul Schengen. Conform datelor Ministerului Afacerilor Externe, pe parcursul celor 12 ani de călătorii fără vize în Spațiul Schengen, peste 2,7 milioane de moldoveni au beneficiat de acest regim.

Potrivit Ministerului de Externe, din 28 aprilie 2014 și până la 20 aprilie 2026, peste 2,7 milioane de moldoveni au beneficiat de acest regim, efectuând aproape 21 de milioane de călătorii în Uniunea Europeană.

Date comparative pe ani

Numărul beneficiarilor care au călătorit în Spațiul Schengen a crescut de la circa 158 de mii în 2014 la aproximativ 891 de mii în 2019. Doar 0,3-0,4% dintre călători în acea perioadă au fost refuzați la intrare, iar 0,5-0,7% au vizat cazuri de ședere ilegală. 

În 2020, numărul beneficiarilor a scăzut de 2,4 ori față de 2019 (de la 890 974 la 366 254), iar numărul călătoriilor – de 2,9 ori (de la 2 322 787 la 793 243). În 2021, au fost înregistrați 614 873 de beneficiari și 1 297 528 de călătorii. Potrivit Ministerului, circulația s-a redus din cauza restricțiilor de călătorie impuse de statele membre ale Uniunii Europene în contextul pandemiei de Covid-19. Rata refuzurilor de intrare și a șederilor ilegale a ajuns în 2020 la 1,1% și, respectiv, 2,6%. În 2021, refuzurile au scăzut la 0,6%, iar șederile ilegale au crescut la 2,78%. 

Pe parcursul anilor 2022-2025, numărul beneficiarilor s-a stabilizat la aproximativ 1 milion anual (2022 – 991 514, 2023 – 1 045 329, 2024 – 1 001 987, 2025 – 1 007 064), iar numărul călătoriilor – la circa 2,5 milioane pe an. Refuzurile de intrare au înregistrat o ușoară creștere (de la 0,2% în 2022 la 0,44% în 2025), în timp ce cazurile de ședere ilegală au scăzut (de la 1,63% în 2022 la 0,74% în 2025). 

Precizările Ministerului de Externe

Ministerul a precizat că libera circulație presupune respectarea regulilor de intrare și ședere în Spațiul Schengen, inclusiv a celor prevăzute în articolul 6 al Codului Frontierelor Schengen.

În același timp, Ministerul a amintit că, începând cu 10 aprilie 2026, Uniunea Europeană a introdus Sistemul de intrare/ieșire (EES) la frontierele externe. „Acesta nu schimbă regulile de intrare și ședere în Spațiul Schengen, dar poate prelungi timpul de verificare și colectare a datelor”, a precizat Ministerul.

Din Spațiul Schengen fac parte 26 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (cu excepția Irlandei), precum și Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: