„Victoria” a venit de unde nu ne așteptam. Cum a obținut Șor „Victorie” la Moscova și nu o va obține în Moldova

Mai multe partide afiliate lui Șor au organizat un congres la Moscova şi s-au unit în blocul politic „Victorie” . Atracția acestei „sărbători” a fost oligarhul fugar Ilan Șor, care a condus „blocul victorios”. NM vă povestește ce partide s-au adunat în jurul lui Șor, cine are de câștigat din crearea „Victoriei”, și dacă noul bloc are șanse să participe la alegerile prezidențiale.

„ Serbarea lui Șor” la Moscova

Pe 21 aprilie, în unul din hotelurile de la Moscova a avut loc un congres al opoziției pro-ruse din Moldova. La el au participat partide apropiate oligarhului fugar Ilan Șor, care a fost condamnat la 15 ani de închisoare în Moldova. În plus, la congres au participat bașcanul Găgăuziei, Evghenia Guțul, aleasă cu sprijinul lui Șor în această funcție, și președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov. La congres a fost creat blocul politic „Victorie”, condus de Șor. Evghenia Guțul a devenit secretarul executiv al consiliului politic al blocului, iar deputatul Marina Tauber, secretarul comitetului executiv.

La sfârșitul evenimentului, interpreții ruși Filip Kirkorov și Nikolai Baskov au cântat pentru participanți.

Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) a calificat deja blocul drept „formație criminală”. „Este rușinos să fii la Moscova când întreaga lume condamnă Kremlinul pentru războiul barbar din Ucraina. Moldova se îndreaptă cu încredere către aderarea la UE, unde domnește pacea, prosperitatea și justiția echitabilă”, a declarat purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, pentru NM.

Partidele afiliate lui Șor, într-un singur bloc

„Șansă”

Cel mai cunoscut partid apropiat lui Șor este „Șansă”. A fost înregistrat după ce partidul „ȘOR” a fost declarat neconstituțional. La șefia partidului „Șansă” a fost numit Alexei Lungu, iar la scurt timp acesta a devenit primar interimar al orașului Orhei. Primăria Orhei a fost condusă din 2015 în mod tradițional de persoane asociate cu Șor. Iar primul în acest șir a fost însuși Șor, care a câștigat alegerile pentru funcția de primar din Orhei în 2015.

Partidul „Șansă” a adoptat complet culorile și stilul partidului „ȘOR”, iar deputații și aleșii locali din „ȘOR” au participat la evenimentele „Șansă”. În plus, „Șansă” a declarat deschis că va continua proiectele partidului „ȘOR”.

Cu două zile înainte de alegerile locale din noiembrie 2023, Comisia Națională pentru Situații de Urgență a scos din cursa electorală partidul „Șansă”.

„Renaştere”

Un alt partid asociat cu Șor este „Renaștere”. Multă vreme nu a fost vizibil pe arena politică a Moldovei. Oamenii au început să vorbească despre acest partid când membrii Partidului Socialiștilor au început să se alăture acestuia în masă. Primul „dezertor” a fost deputatul socialist Alexandr Nesterovschi, care se alăturase anterior „Mișcării pentru Poporul Moldovei”, ce a apărut sub auspiciile partidului „ȘOR”.

Formațiunii „Renaștere” i s-au alăturat și deputații socialiști Vasile Bolea și Alexandr Suhodolski. Înainte de a face acest pas, aceștia au zburat în Israel, unde s-au întâlnit cu Șor. Experții spuneau atunci despre „Renaștere” ca despre un „aerodrom de rezervă” al lui Șor (partidul „Șansă” a fost creat mai târziu).

Plus cei fără nume

Pe lângă, „Șansă” și „Renaștere” în blocul  lui Șor a mai intrat partidul Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei (FASM) și partidul „Victoria”. Puțini oameni au auzit de FASM până la alegerile locale din 2023. Atunci Șor a îndemnat oamenii să voteze candidatul FASM la funcția de primar al orașului Orhei, după ce partidul „Șansă” a fost scos din cursa electorală.

Partidul „Victoria” a apărut la începutul acestui an. Este condus de Vadim Grozavu. „Suntem un partid pro-moldovenesc, axat pe interesele cetățenilor. Credem că dezvoltarea statului necesită o viziune clară a viitorului său, neinfluențată de opinii și interese geopolitice”, se arată în programul politic al formațiunii.

Nu este prima încercare

Ilan Șor a mai încercat anterior să adune partidele de opoziție în jurul său. Totuși, încercările nu s-au  soldat cu succes. În februarie 2023, partidul „ȘOR” a inițiat crearea Mișcării pentru Poporul Moldovei. Aceasta a inclus partidul „ȘOR”, partidul fostului șef adjunct al Inspectoratului General de Poliție căutat de oamenii legii Gheorghe Cavcaliuc „Acasă construim Europa” (PACE) și unii activiști civici, de exemplu, Maia Laguta. Mișcarea pentru Poporul Moldovei a organizat proteste în primăvara anului 2023, iar apoi activitatea sa politică s-a stins.

În vara lui 2023, când partidul  „ȘOR” a fost declarat neconstituțional, Șor a anunțat crearea unui bloc politic care poartă numele său: „Șansă. Obligații. Realizări.”, abreviat „S.O.R.” Blocul includea FASM și partidul „Ai noștri”, care mai târziu a fost înlocuit cu „Șansă”. Pe el s-a bazat Șor la alegerile locale când partidul  „ȘOR” a fost exclus din cursă.

În Moldova menționăm că sunt înregistrate doar blocurile electorale, iar blocurile politice nu sunt înregistrate. Expertul WatchDog Andrei Curăraru a atras atenția asupra acestui lucru, menționând că noul bloc al lui Șor „Victorie” nu are forță juridică.

Doctora în științe politice Angela Colațchi a subliniat, între timp, diferența dintre acest bloc și altele: „Totul a fost organizat pentru a nu da înapoi. Șor a zburat la Moscova, toată lumea s-a înghesuit în jurul lui, evenimentul a fost pompos. În mod clar au intenții serioase.”

Alegerile în Moldova sunt programate pentru 20 octombrie. Sunt puțin peste cinci luni distanță și, prin urmare, este prea devreme să vorbim despre vreun bloc electoral. Dar se apropie o altă dată importantă pentru politicienii pro-ruși și pro Kremlin – 9 mai. Și, după cum a menționat expertul, este foarte posibil ca numele blocului să nu fi fost ales întâmplător, iar pe 9 mai vom vedea acțiuni ale blocului „Victorie”. „Este păcat că acum există o asemenea profanare a tot ceea ce are legătură cu victoria. Ilan Șor distruge tot ce atinge”, a adăugat Colațchi.

Va fi înregistrat blocul?

Dacă blocul „Victorie” decide să participe la alegerile prezidențiale, atunci, înainte de a vorbi despre posibilele sale rezultate, merită remarcat faptul că va fi dificil pentru formațiunile afiliate lui Șor să se înregistreze la alegerile viitoare. În primul rând, partidul de la putere a adoptat deja de două ori un proiect de lege pentru limitarea participării la alegeri a reprezentanților partidelor neconstituționale. În ambele cazuri Curtea Constituțională (CC) a declarat aceste legi neconstituționale. Însă președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că „noi [PAS] nu vom permite grupărilor criminale să submineze democrația” și, prin urmare, autoritățile, desigur, vor ajusta legislația în conformitate cu decizia Curții Constituționale, dar așa ca susținătorii lui Șor să nu poată participa la alegeri.

Partidele apropiate lui Șor au probleme cu rapoartele financiară. Astfel, în 2021, Marina Tauber a fost scoasă din cursă la alegerile pentru funcția de primar al municipiului Bălți din cauza cheltuielilor electorale nedeclarate. Iar partidul „Șansă” a transmis Comisiei Electorale Centrale informații financiare incomplete, iar acesta poate deveni un motiv pentru suspendarea activității formațiunii.

În acest sens, Andrei Curăraru a remarcat că nu este foarte clar cum va fi reflectată participarea la congresul de la Moscova în rapoartele partidelor: „Doar să mergi acolo și să te întorci înseamnă deja mulți bani”.

Expertul crede că blocul „Victorie” a ales o tactică perdantă. „Cel mai probabil, acest bloc [dacă participă la alegeri] va fi exclus din cursă. Este mai bine ca aceste partide să participe separat. Sau ei chiar își doresc excluderea pentru a-și radicaliza alegătorii și a-i încuraja să participe la proteste pentru a destabiliza situația”, a menționat expertul.

Nivelul de încredere

Potrivit unui sondaj IRI din martie, 21% dintre respondenți au încredere în Ilan Șor. Astfel, el ocupă locul trei în ratingul încrederii moldovenilor în politicieni. Pe primul și pe al doilea loc se află actualul președinte Maia Sandu și, respectiv, fostul președinte Igor Dodon.

În același timp, conform unui sondaj WatchDog din aprilie, Șor se află pe locul 8 în ratingul încrederii, 27,9% dintre respondenți au încredere în el.

Partidele afiliate lui Șor în sondajul IRI sunt prezentate drept blocul S.O.R, care a ocupat locul trei în sondaj. 10% dintre respondenți sunt gata să-l voteze. Pe primul și al doilea loc se află partidul de guvernământ PAS și, respectiv, Partidul Socialiștilor. În sondajul WatchDog sunt reprezentate două partide ale lui Șor: „Șansă” și „Renaștere”. „Șansă” a ocupat locul trei, 8,5% dintre cei deciși sunt gata să-l voteze, iar „Renaștere” a ocupat locul șapte cu 3,2% dintre respondenți deciși.

Potrivit Angelei Colațchi, există o cerere electorală în societate pentru blocul „Victorie”, iar autoritățile vor trebui să depună eforturi mari pentru a „împiedica grupul infracțional” să participe la alegeri dacă încearcă să se înregistreze:

„Să nu se supere ceilalți membri ai blocului că au fost numiți criminali. Da, există o prezumție a nevinovăției, dar liderul lor Ilan Șor a fost deja condamnat. […] Statul va trebui să-și arate dinții fără a depăși cadrul legal.” Expertul a remarcat, de asemenea, că partidele politice ar trebui să lucreze mai activ cu alegătorii de diferite orientări pentru a-i „convinge să nu voteze pentru grupări criminale”.

Cei care au rămas fără „Victorie”

Blocul Șor a unit principalii jucători pro-ruși din Moldova. Dar nu pe toți. Pe acest câmp au rămas atât jucători mici, precum Partidul Patrioții Moldovei, cât și mari, precum Partidul Socialiștilor. Conform celor mai multe sondaje, socialiștii își păstrează poziția de a doua forță politică din țară după PAS. Și asta, în ciuda divizării (tranziția în masă la „Renaștere”) și a prezenței active a lui Șor în politică (proteste, victorie la alegerile bașcanului, prezență constantă în spațiul informațional).

Socialiștii și liderul lor Igor Dodon nu au fost prezenți la congresul de la Moscova. Potrivit Angelei Colațchi, asta nu înseamnă că Kremlinul a încetat să mai finanțeze și să susțină socialiștii. „Kremlinul are multe turnuri. Și fiecare are sarcina lui”, a menționat expertul, sugerând că Moscova va avea mulți candidați la viitoarele alegeri prezidențiale din Moldova.

Totodată, potrivit expertului, socialiștii vor avea de câștigat din crearea blocului lui Șor. „Acum că măștile au fost aruncate, este clar cine se ascundea după ele. Electoratul pro-rus, care nu vrea să se asocieze cu criminalitatea, va „zbura cu hurta” către socialiști”, a conchis expertul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari | NewsMaker

CC s-a reînnoit. Sau nu? De ce numirile judecătorilor constituționali au stârnit întrebări

Autoritățile au numit, în doar câteva zile, cinci noi judecători ai Curții Constituționale (CC) din cei șase. Trei dintre cei cinci nou-numiți sunt actuali judecători ai CC, ale căror mandate expiră. Procedura de numire a fost criticată de opoziție și de societatea civilă. NM explică cine face parte din noua-veche componență a Curții, care sunt acuzațiile aduse autorităților de opoziție și societatea civilă, și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali.

Cine a fost numit în noua componență a Curții Constituționale?

În doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale (CC), cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe actualii judecători ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe actuala președintă a Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.

Șova, înainte de prima numire în CC în 2019, activa în domeniul didactic și lucra într-un birou de avocatură. Roșca a fost membru al Uniunii Avocaților, avocat al președintei Maia Sandu, a condus Colegiul disciplinar al judecătorilor. Manole, înainte de primul mandat la CC, a activat la Curtea de Apel Chișinău, iar Litvinenco a fost ministru al Justiției în Guvernul condus de Natalia Gavrilița. În legătură cu numirea lui Litvinenco, Sandu a remarcat anterior că acesta a fost consultant în unul dintre proiectele de reformă a justiției.

Andrei Mardari / NewsMaker

Malanciuc, în calitate de judecător, a instrumentat mai multe dosare de rezonanță, inclusiv „dosarul Kuliok”, în care figurează fostul președinte și lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon.

Андрей Мардарь/NewsMaker.md

Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, în luna august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).

Reamintim că, potrivit legii, doi dintre cei șase judecători constituționali sunt numiți de Parlament, doi — de Guvern, iar alți doi — de Consiliul Superior al Magistraturii.

Cine și de ce critică numirea judecătorilor CC

Critici la adresa noilor candidați au venit din partea deputatei Olesea Stamate, recent exclusă din partidul de guvernământ PAS. Ea a declarat că „majoritatea parlamentară nu are suficientă voință pentru a alege judecători constituționali într-un mod transparent și imparțial, pe bază de merit”. De asemenea, a subliniat că modul de numire, precum și faptul că Guvernul a făcut aceste desemnări la final de mandat, „nu pot contribui la consolidarea încrederii cetățenilor în instituția Curții Constituționale”. (Actualul Guvern urmează să își încheie mandatul după alegerile parlamentare și formarea unui nou cabinet de miniștri).

Olesea Stamate

Olesea Stamate a prezentat, pe 9 iunie, un proiect de modificare a Legii privind Curtea Constituțională, prin care se propune interzicerea numirii în funcția de judecător constituțional a persoanelor care au desfășurat activitate politică în ultimii trei ani. „Ce încredere poate avea populația în Curtea Constituțională, dacă în funcția de judecător este numit un vicepreședinte al PAS?”, și-a justificat inițiativa Stamate. Totuși, deputații PAS au refuzat să examineze proiectul, iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, l-a calificat drept populist.

Potrivit legislației în vigoare, dacă un candidat la funcția de judecător constituțional deține o funcție incompatibilă cu acest rol sau este membru al unui partid politic, el este obligat să renunțe la funcție și să-și suspende calitatea de membru de partid.

Procedura de numire a judecătorilor constituționali a fost criticată și de Blocul „Alternativa”, precum și de reprezentanți ai societății civile. De altfel, Blocul „Alternativa” a contestat la Curtea Constituțională prevederile legii care permit numirea judecătorilor fără concurs.

screenshot

Câteva organizații neguvernamentale de prestigiu, printre care Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Centrul de Politici și Reforme și Promo-LEX, au cerut ca Parlamentul și Guvernul să numească judecătorii Curții Constituționale în mod transparent, cu consultări publice și în baza meritelor candidaților. ONG-urile au declarat că actuala procedură, despre care spun că ar fi „netransparentă”, subminează încrederea publică în instituțiile democratice și pune în pericol angajamentele Republicii Moldova față de partenerii internaționali.

Cert este că aceștia sunt primii judecători CC numiți după adoptarea noii Legi privind Curtea Constituțională, care nu obligă Guvernul, Parlamentul sau CSM să organizeze concursuri publice pentru desemnarea judecătorilor. Totuși, nici versiunea anterioară a legii nu prevedea concursuri, ceea ce a atras critici similare. De altfel, încă din 2013, ONG-urile solicitau modificarea legislației astfel încât judecătorii constituționali să fie desemnați exclusiv în baza unor concursuri deschise.

În 2019, Guvernul a organizat un concurs pentru desemnarea judecătorilor CC, când Ministerul Justiției era condus de Olesea Stamate, iar prim-ministru era Maia Sandu. Însă, înaintea actualelor numiri din 2025, Guvernul a anulat prevederea care reglementa obligativitatea concursului.

Răspunzând criticilor, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a declarat că Executivul a acționat transparent în procesul de numire și a subliniat că legea actuală a Curții Constituționale, adoptată după consultări cu experți din Moldova și UE, oferă Guvernului dreptul de a numi judecători fără concurs public. El a adăugat că o astfel de practică este întâlnită în multe democrații consolidate, precum Franța, Germania sau România.

Ce spun experții

Doctorul în drept Ion Cojocaru a reamintit opinia Comisiei de la Veneția privind numirea judecătorilor curților constituționale. „Nu există nicio îndoială că membrii Curții Constituționale trebuie să treacă printr-o procedură de vetting și trebuie propuși doar acei candidați care au parcurs acest proces cu o decizie finală”, a citat Cojocaru, pe Facebook, o poziție exprimată de Comisia de la Veneția în anul 2020.

Potrivit lui, o asemenea abordare „exclude standardele duble, consolidează încrederea publică în Curtea Constituțională și aliniază procedura națională la recomandările Comisiei de la Veneția”. Conform legislației actuale, judecătorii CC nu trec prin vetting (evaluarea integrității și a eticii profesionale).

Avocatul și expertul WatchDog, Alexandru Bot, consideră că numirea judecătorilor Curții Constituționale ar trebui să fie cât mai transparentă: „cu audieri publice, dezbateri cu experți și, posibil, un mecanism similar vettingului”. Totodată, el a remarcat că „noul proiect al Legii privind Curtea Constituțională a trecut toate etapele — consultări, votare, adoptare finală și promulgare într-un interval de un an — și în toată această perioadă nimeni nu a pus problema mecanismului de numire a judecătorilor”.

Prin urmare, în opinia lui Bot, reacția ONG-urilor seamănă mai degrabă cu „fluturarea pumnilor după luptă”, pentru că „trebuia să bată alarma atunci când legea era încă în cuptorul guvernului”.

„Procedura de concurs nu este prevăzută în lege. Iar critica acestor ONG-uri nu vizează încălcarea legii, ci faptul că autoritățile au refuzat să respecte o practică informală, care putea părea mai transparentă, dar nu avea forță juridică. Cu alte cuvinte, reproșul constă în faptul că am încetat să fim mai catolici decât Papa”, a concluzionat Bot.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: