Victoriabank lansează campania “Nimeni nu oprește primăvara”

Chișinău, 1 martie 2021. Victoriabank lansează campania “Nimeni nu oprește Primăvara”. Scopul acesteia este de a aduce în prim plan și a redimensiona, prin intermediul artei și culturii, nuanțele frumosului odată cu revenirea la un nou ciclu de viață a anotimpului renașterii.

Campania “Nimeni nu oprește Primăvara” se va desfășura în perioada martie-mai 2021 prin derularea unor acțiuni promovate atât pe platformele on-line, cât și pe cele offline.

Printre activitățile planificate de către Victoriabank se numără decorarea sediului central al instituției bancare în culorile primăverii și expunerea unor picturi în vin, cu tematică florală, ale maestrului Vasile Botnaru, iar acestea vor putea fi admirate de către clienții băncii.

De asemenea, toți cei care vor trece pragul Victoriabank vor primi în dar postcarduri cu imagini ale picturilor artistului, însoțite de un citat personalizat pe verso.

“Am acceptat cu bucurie invitația de a participa în Campania “Nimeni nu oprește Primăvara” în ipostaza oarecum improprie de artist deoarece mi s-a propus să definesc și eu acest anotimp energizant prin definiție, folosind și materiale pe potrivă. Este regretabil că traversăm cu toții vremuri de lipsuri și limitări, dar accesul, fie și limitat, la artă, la creație, oferă o șansă în plus de a ieși victorioși în calea primăverii de neoprit”, a declarat autorul lucrărilor, Vasile Botnaru.

De asemenea, Victoriabank va continua o serie de acțiuni care vor surprinde în cel mai plăcut mod clienții săi.

Președintele instituției, Bogdan Pleșuvescu a făcut o legătură indisolubilă între anotimpul învierii și activitatea unității bancare: “În definitiv, Primăvara este momentul reflecției, pentru că odată cu primenirea firească a naturii, începi să regândești și multe lucruri noi, importante pentru oameni, și mereu chemătoare la un nou început. Să nu uităm că primăvara trecută abia își intrase în drepturi, că am devenit martorii și prizonierii unei situații complicate și complexe, cea a pandemiei care ne-a obligat să ne închidem în case. Săptămâni la rând am privit de la geamurile propriilor locuințe cum înfloresc copacii, cum înverzește iarba, însă nu ne puteam bucura din plin de toată splendoarea și frumusețea din jur. Dar viața merge înaine. Iar Primăvara reprezintă o nouă șansă, un nou început, și, desigur, provocări pe potrivă.”

Despre Victoriabank:

Victoriabank este unul dintre cele mai recunoscute branduri din Republica Moldova. În 2018, Banca Transilvania, cel mai mare grup financiar din România, a devenit acționar majoritar al Victoriabank, alături de BERD. Instituția bancară traversează un proces complex de change management și de transformare culturală, iar investițiile în platformele digitale rămân o prioritate, acestea reprezentând viitorul. Potrivit statisticilor publice ale Băncii Naționale a Moldovei, Victoriabank este banca sistemică cu procentul cel mai mare de tranzacții efectuate de clienți fără numerar din numărul total de operațiuni bancare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un nou sistem informațional pentru un mecanism mai eficient de garantare a depozitelor: FGDSB avansează în procesul de digitalizare

Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar (FGDSB) a implementat un nou Sistem Informațional de Management (MIS FGDSB), menit să modernizeze și să automatizeze procesele instituționale, să consolideze capacitatea operațională a Fondului și să contribuie la eficientizarea mecanismelor de protecție a deponenților. Proiectul reprezintă un pas important în procesul de transformare digitală a FGDSB și de aliniere la bunele practici europene în domeniul garantării depozitelor. 

Noul sistem informațional integrează mai multe funcționalități care permit automatizarea activităților interne, eficientizarea proceselor de raportare și digitalizarea operațiunilor aferente compensării deponenților.

Una dintre componentele importante ale MIS FGDSB este Platforma de Compensare, o soluție digitală care va permite deponenților eligibili, în eventualitatea activării mecanismului legal de garantare a depozitelor, să acceseze online informații privind depozitele garantate, valoarea compensației cuvenite și să solicite plata acesteia fără a fi necesară deplasarea la bancă.

Platforma va oferi inclusiv posibilitatea solicitării compensațiilor suplimentare, în situațiile expres prevăzute de legislație, prin transmiterea online a documentelor justificative necesare.

„Obiectivul nostru este ca procesul de compensare să fie cât mai accesibil, previzibil și eficient pentru fiecare deponent. Platforma va simplifica interacțiunea cu deponenții, va reduce etapele administrative și va facilita accesul la compensațiile garantate, inclusiv prin posibilitatea de a solicita și primi plățile de la distanță. Prin digitalizarea acestor procese, consolidăm capacitatea operațională a FGDSB și contribuim la modernizarea mecanismelor de protecție a deponenților.”, a declarat Dionis Catanoi, Director General FGDSB.

Informații utile pentru deponenți

MIS FGDSB este proiectat astfel încât să permită integrarea cu infrastructurile naționale de plăți, inclusiv cu Sistemul Automatizat de Plăți Interbancare (SAPI) și serviciul MIA Plăți Instant, asigurând transferul rapid și sigur al compensațiilor direct în contul deponentului.

În prezent, nivelul de acoperire este de 200.000 de lei per deponent, per bancă, calculat prin agregarea tuturor depozitelor eligibile deținute de acesta în banca respectivă. Prin digitalizarea proceselor interne, FGDSB urmărește eficientizarea întregului proces al compensării, de la transmiterea și validarea informațiilor privind deponenții și depozitele acestora până la efectuarea plăților.

Pentru a facilita procesul de obținere a compensațiilor de către deponenți, este important ca datele de identificare ale acestora, înregistrate la bănci, să fie corecte și actualizate. FGDSB încurajează deponenții să verifice periodic aceste informații, ca parte a unei bune gestionări a relației cu instituția bancară.

Implementarea MIS FGDSB este inclusă în Programul Național de Aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană (PNA) și contribuie la modernizarea infrastructurii instituționale, consolidarea capacităților operaționale și apropierea de standardele și bunele practici europene în domeniul garantării depozitelor.

Despre FGDSB: Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar (FGDSB) a fost constituit ca persoană juridică de drept public la 01 iulie 2004 și are menirea de a garanta depozitele constituite în bănci, a proteja interesele deponenților și a contribui la stabilitatea sistemului financiar din Republica Moldova. 

FGDSB administrează Fondul de acoperire a depozitelor bancare (FADB) și Fondul de rezoluție bancară (FRB).  Fondul de acoperire a depozitelor bancare garantează depozitele în monedă națională și în valută străină deținute de persoane fizice și persoane juridice, atât rezidente cât și nerezidente, în toate instituțiile membre. Prin urmare, în cazul în care depozitele unei bănci devin indisponibile, FGDSB garantează compensarea acestora fiecărui deponent în limita nivelului de acoperire. 

Orice bancă licențiată de Banca Națională pentru activitatea de atragere a depozitelor devine, în mod obligatoriu, instituție membră a Fondului de acoperire a depozitelor bancare din ziua intrării în vigoare a deciziei privind eliberarea licenței.

Tudor Mardei | NewsMaker

Doina Gherman: Ar fi hilar să vorbim acum despre aderarea la NATO. Prioritatea PAS rămâne integrarea în UE

Aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană rămâne principalul angajament al guvernării, spune vicepreședinta Parlamentului, deputata PAS Doina Gherman. În opinia sa, „ar fi hilar” ca guvernarea să înceapă acum să vorbească despre aderarea la NATO. Gherman a făcut declarația la cea de-a XII-a ediție a Forumului de Integrare Europeană, când a fost întrebată despre calendarul negocierilor cu UE.

„Evident că angajamentul de bază al guvernării PAS a fost și rămâne aderarea la UE. Noi suntem consecvenți. Asta am spus întotdeauna. Acum ar fi hilar dacă noi, ca guvernare, am începe să vorbim despre aderarea la NATO în condițiile în care în toți acești ani am depus toată munca și toată puterea în aderarea Republicii Moldova la UE. Probabil că de asta și se creează această percepție că integrarea europeană este atât de mult conectată la guvernare”, a declarat vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman.

Întrebată cât de realistă este finalizarea negocierilor de aderare în 2028, Gherman a descris calendarul pentru 2027 ca fiind ambițios, dar realizabil.

„Comisia Europeană a prezentat un calendar foarte clar care prevede exact pașii următori pe care trebuie să-i întreprindem ca țară. Mă refer la cele 25 de capitole în 2027 și posibilitatea de încheiere provizorie a lor. Dacă ne referim la time-line, atunci vorbim de 9 în prima jumătate a anului 2027 și alte 16 în a doua jumătate a anului. Este un calendar foarte ambițios, dar după mine – realistic. Dacă o să ne organizăm bine și vom capacita instituțiile statului, ne vom focusa pe temele pentru acasă – vom reuși. Moldova niciodată nu a căutat scurtături sau favoruri, noi cu cea mai mare responsabilitate ne facem temele pentru acasă și așa vom continua”, a explicat oficiala.

Amintim, Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022 și au lansat oficial negocierile de aderare doi ani mai târziu. În 2026, cele două țări au deschis câte patru dintre cele șase clustere de negociere.

Republica Moldova se numără printre cele patru țări candidate care au avansat cel mai mult în procesul de aderare, potrivit Comisiei Europene. În evaluarea prezentată pe 4 noiembrie, Comisia arată că Republica Moldova ar putea încheia provizoriu negocierile la începutul lui 2028, dacă menține ritmul reformelor. Premierul Vasile Tofan a calificat evaluarea drept „foarte bună”.

Pe 9 noiembrie, la deschiderea Conferinței anuale privind extinderea UE, președinta Maia Sandu a spus că Republica Moldova își propune să fie pregătită să încheie negocierile până în 2028. Pentru a atinge acest obiectiv, 2027 „trebuie să fie un an al rezultatelor concrete”, a declarat șefa statului.

Potrivit Indexului Rezilienței Informaționale Naționale, publicat pe 4 noiembrie de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării, la nivel național, 57% dintre locuitori susțin aderarea la UE, cu cinci puncte procentuale mai mult decât în 2024. Sprijinul diferă însă considerabil de la o regiune la alta. În regiunea Centru, acesta ajunge la 73%, iar în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia este de 8%. În nordul țării, sprijinul a crescut de la 37% în 2025 la 53% în 2026.

Pe de altă parte, conform studiului realizat de CBS-AXA și prezentat în ajunul Moldova Security Forum 2026, în octombrie, aproximativ 4% dintre respondenți văd aderarea la NATO ca pe o soluție pentru securitatea Republicii Moldova, iar circa 45% susțin neutralitatea. Totodată, șase din zece consideră că țara are în continuare nevoie de sprijin extern pentru a-și consolida securitatea și apărarea.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
parlament.md

Poliția, după ce Costiuc a acuzat-o că ar fi „protejat” o fabrică clandestină de țigări din Strășeni: „Falsuri”

(ACTUALIZARE 11:42) Vasile Costiuc a publicat un videoclip în care critică informațiile oferite de IGP pe marginea cazului.

„Oameni buni, voi puteți să publicați un document când dezmințiți și să spuneți „la nu știu a cui solicitare a fost post fiscal la fabrica de țigări din Căpriana”. (…) Ca să vedem ce accize, ce țigări produce, cât exportă, cât produce. (…) Pe ce ați pornit anchetă penală? Pe fabrica de țigări sau pe incendiu? Sau pe incendiu și fabrica de țigări? (…) Unde-s rapoartele? Să publicați rapoartele unde polițiștii au scris „atâtea cutii de țigări au fost încărcate în busuri, unde s-au dus busurile cu țigări”. De ce nu sunt rapoarte?”, a spus politicianul.

Totodată, politicianul insistă că linia de producție ar fi activat ilegal și ar fi fost „protejată” de polițiști.

„Puteți să spuneți ce vreți, puteți să folosiți presa, că „Vasile dezminte”, că „Vasile distribuie falsuri”. Voi produceți țigări de contrabandă și v-o spun direct, deschis. (…) Nu se văd urechile lui Cernăuțeanu (Viorel Cernăuțeanu, șeful GP – n. r.) din toată afacerea cu țigări de contrabandă”, a menționat el.

ȘTIRE INIȚIALĂ

Inspectoratul General al Poliției (IGP) respinge acuzațiile deputatului Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, potrivit cărora poliția ar fi „protejat” fabrica de țigări din raionul Strășeni, la care s-a produs recent un incendiu și care, potrivit parlamentarului, ar fi activat ilegal. Într-un comunicat emis pe 10 noiembrie, instituția a precizat că verificarea activității întreprinderii ține de competența Serviciului Fiscal de Stat (SFS).

„Cu referire la incendiul produs recent la o fabrică de țigări din Strășeni, despre care deputatul invocă falsuri în raport cu poliția, îl informăm că, potrivit statutului pe care îl deține, ar fi bine să studieze și să cunoască legislația Republicii Moldova. În acest context îl informăm că verificarea activității de întreprinzător este competența Serviciului Fiscal de Stat, iar până la 30 octombrie SFS a menținut un post fiscal la acea întreprindere, care a verificat activitatea acesteia”, a transmis IGP.

De asemenea, oamenii legii au inițiat și un proces penal, în cadrul căruia urmează să fie stabilite circumstanțele producerii incendiului.

„Recomandăm deputatului să evite implicarea poliției în a obține vizibilitate și să se informeze înainte să răspândească falsuri”, a mai menționat IGP.

Amintim că, în seara zilei de 4 noiembrie, la o fabrică de țigări din apropierea satului Căpriana, raionul Strășeni, a izbucnit un incendiu de proporții. Flăcările au distrus 800 de metri pătrați din suprafața totală de 1 000 de metri pătrați a clădirii. Nu au fost raportate victime.

Pe 10 noiembrie, într-un videoclip publicat pe rețelele de socializare, Vasile Costiuc a declarat că depozitul de tutun activa clandestin, iar țigările de contrabandă ajungeau în România. Deputatul a acuzat poliția că ar fi protejat activitatea fabricii.

Acesta a publicat și imagini video în care mai multe persoane încarcă într-un vehicul pachete de țigări rămase după incendiu.

Marta Kos: Oferta UE de 60 de milioane de euro pentru Transnistria rămâne valabilă

Uniunea Europeană (UE) menține oferta de 60 de milioane de euro pentru locuitorii din regiunea transnistreană și este gata să acorde ajutorul în cazul unei noi crize energetice, dacă Tiraspolul îl va solicita. Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a declarat la TV8 că UE este pregătită să sprijine cetățenii Republicii Moldova de pe ambele maluri ale Nistrului.

„Oferta de 60 de milioane de euro rămâne valabilă. În regiunea transnistreană încă nu s-a luat o decizie privind utilizarea acestor fonduri, dar noi le-am pregătit. Ele sunt destinate locuitorilor din regiune, în cazul unei crize. Dacă ne vor solicita sprijinul, le vom acorda, desigur, ajutor”, a declarat Kos.

Comisara a spus, totodată, că Uniunea Europeană îi consideră pe locuitorii de pe ambele maluri ale Nistrului cetățeni ai Republicii Moldova și este gata să îi sprijine.

„Pentru noi, toți cei care locuiesc pe malul stâng și pe malul drept al Nistrului sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Suntem pregătiți să ajutăm toți locuitorii Republicii Moldova, deoarece regiunea transnistreană face parte din țară”, a mai declarat Marta Kos.

Reaminti, oferta de 60 de milioane de euro a fost făcută pentru prima dată la începutul anului 2025, când regiunea transnistreană s-a confruntat cu întreruperi de curent și probleme la încălzire. În ianuarie, Gazprom a sistat livrările de gaze către regiune, invocând o datorie pe care Chișinăul o contestă. Un prim ajutor de urgență din partea UE a permis reluarea temporară a livrărilor la începutul lunii februarie. Prin oferta de 60 de milioane de euro, parte a unui plan mai amplu de sprijin energetic pentru Republica Moldova, UE propunea să acopere necesarul de energie al populației și al instituțiilor sociale din regiune până la mijlocul lunii aprilie.

Printre condițiile puse de UE se numărau respectarea drepturilor omului și ajustarea treptată a tarifelor la energie la nivelul pieței. Marii consumatori industriali nu puteau beneficia de ajutor, iar companiile exportatoare urmau să plătească energia la prețul pieței.

Tiraspolul a refuzat oferta. Liderul de facto al regiunii, Vadim Krasnoselski, a susținut atunci că acceptarea condițiilor ar fi afectat industria locală și ar fi dus la pierderea unor locuri de muncă. Premierul de atunci, Dorin Recean, a pus refuzul pe seama presiunilor Moscovei. În consecință, Tiraspolul a optat pentru livrări de gaze prin intermediul unei companii ungare, iar Chișinăul a permis tranzitul acestora pe teritoriul Republicii Moldova.

Potrivit autorităților de la Chișinău, regiunea transnistreană are gaze asigurate până la sfârșitul anului 2026. Din ianuarie 2027, continuarea livrărilor rămâne, însă, incertă. Chișinăul consideră că actuala formulă de aprovizionare, prin intermediul unei companii ungare, este nesigură.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Agenția Vamală a Bulgariei

Șase moldoveni, reținuți în Bulgaria pentru că ar fi încercat să ducă $1,2 mln nedeclarați în Turcia

Șase moldoveni au fost reținuți în Bulgaria, după ce au încercat să transporte în Turcia aproape 1,2 milioane de dolari nedeclarați. Banii au fost descoperiți în timpul unui control vamal la punctul de trecere a frontierei Lesovo, transmite IPN.

Potrivit Agenției Vamale a Bulgariei, cei șase se aflau într-o camionetă care venea din Republica Moldova și se îndrepta spre Turcia. Vehiculul, înmatriculat în străinătate, a fost oprit pentru verificări la frontieră.

În urma controlului, vameșii au găsit pachete vidate cu bancnote de 100 de dolari, ascunse în centurile elastice purtate de șofer și de cei cinci pasageri. Valoarea totală a banilor se ridică la 1 199 900 de dolari.

Cei șase au fost reținuți la Secția de Poliție de Frontieră din Elhovo. Întreaga sumă a fost confiscată, iar autoritățile bulgare au inițiat șase proceduri de urmărire penală.

Între timp, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a transmis că misiunea diplomatică de la Sofia nu a primit nicio notificare oficială din partea autorităților competente cu privire la acest caz. „Suntem în așteptarea informațiilor și vom reveni cu detalii imediat ce vom avea date confirmate”, a adăugat instituția.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: