Victoriabank și BERD au semnat un nou contract de credit investițional cu grant în valoare de 5 milioane de EUR în susținerea IMM-urilor din Moldova

Inițiativă menită să sprijine IMM-urile din Moldova să-și alinieze afacerile la directivele UE, să-și sporească calitatea produselor și serviciilor și responsabilitatea față de mediu.

Victoriabank anunță semnarea unui nou contract de împrumut în valoare de 5 milioane EUR cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Acest credit va permite Victoriabank să sprijine întreprinderile mici și mijlocii (IMM) din Republica Moldova.

Proiectul este o continuare a programului EU4Business EBRD Credit Line și vine întru susținerea investițiilor IMM-urilor locale în modernizarea tehnologiilor și echipamentelor necesare pentru a corespunde standardelor Uniunii Europene. Pe lângă finanțarea pe termen lung, IMM-urile eligibile vor beneficia de asistență tehnică gratuită din partea experților locali și internaționali, susținută financiar de UE. Un alt avantaj major îl reprezintă sprijinul sub formă de stimulente investiționale la finalizarea propriilor proiecte, în valoare de până la 15% din costurile investițiilor eligibile

Acest proiect își propune să sprijine împrumuturile acordate de Victoriabank IMM-urilor din Republica Moldova, inclusiv clienților noi și celor din afara Chișinăului. Avem scopul de a-i încuraja pe aceștia să accepte cât mai devreme standardele UE în domeniul calității și securității produselor, sănătății și securității în muncă și protecția mediului. În același timp, suntem siguri că respectarea acestor  standarde înalte va spori competitivitatea IMM-urilor și va sprijini dezvoltarea activităților de export. Proiectul mai urmărește să asigure practici solide de creditare și o calitate adecvată a portofoliului”, a declarat Vasile Donica, Vicepreședinte Victoriabank.  

Un proiect similar (EBRD DCFTA PROGRAMME) s-a desfășurat în 2019, când Victoriabank a semnat un alt contract de împrumut cu BERD, în valoare de 5 milioane EUR.  Atunci, clienții au beneficiat de granturi și au avut parte de asistență tehnică gratuită. Prin intermediul acelui program, Victoriabank a reușit să finanțeze deja 30 de clienți.

„Semnarea acestui nou contract cu BERD, cel mai mare investitor instituțional din Republica Moldova,  reprezintă o dovadă în plus a încrederii acordate Victoriabank și a schimbărilor care au avut loc în managementul acesteia, după intrarea, în 2018, a Băncii Transilvania și BERD în acționariatul Victoriabank. Totodată, noul credit de 5 milioane EUR pentru susținerea IMM-urilor din Republica Moldova reprezintă un sprijin real și o oportunitate în plus pentru Victoriabank de a susține economia țării noastre și de a contribui la creșterea acesteia”, a adăugat Vasile Donica, Vicepreședinte Victoriabank.

Acest proiect se desfășoară în cadrul programului de competitivitate a IMM-urilor din Parteneriatul Estic, o continuare a programului de finanțare mixtă DCFTA, dezvoltat pentru Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina, pentru a sprijini modernizarea microîntreprinderilor și IMM-urilor la standardele UE.  Se preconizează că cel puțin 70% din subîmprumuturile finanțate vor corespunde cu abordarea BERD în ceea ce privește tranziția la economia verde.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Popșoi, despre cele 20.000 de cereri de cetățenie rusă depuse de locuitorii din Transnistria: „Nu putem confirma”. Ministrul avertizează că pașaportul rus comportă riscuri

Autoritățile de la Chișinău nu pot confirma informațiile potrivit cărora peste 20.000 de locuitori ai regiunii transnistrene ar fi depus cereri pentru dobândirea cetățeniei ruse în regim simplificat, a declarat pe 27 mai ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi. Oficialul a avertizat totodată că obținerea cetățeniei ruse comportă riscuri evidente, în timp ce cetățenia moldovenească devine din ce în ce mai atractivă.

„Atât timp cât această solicitare nu este depusă la autoritățile statului Republica Moldova, nu putem confirma la acest moment această cifră”, a declarat Popșoi.

Ministrul a subliniat că orice demers de obținere a cetățeniei ruse este „cel puțin discutabil”, dat fiind că oportunitățile pe care le oferă aceasta sunt din ce în ce mai mici, în timp ce cetățenia moldovenească oferă avantaje tot mai mari.

„Cetățenia Republicii Moldova este din ce în ce mai atractivă, iar odată ce vom adera la Uniunea Europeană, cetățenii noștri vor beneficia de exact aceleași drepturi ca cetățenii germani, spanioli sau români. Un pașaport de care nu îți este rușine, un stat care respectă pacea și are grijă de proprii cetățeni și nu îi aruncă în malaxorul unui război”, a declarat Popșoi.

Întrebat dacă solicitarea cetățeniei ruse poate avea consecințe negative, ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a declarat că persoanele care iau în calcul un astfel de pas trebuie să fie informate despre implicațiile și riscurile pe care le poate presupune obținerea cetățeniei Federației Ruse.

„Perspectivele pe care le oferă cetățenia rusă și riscurile pe care le comportă în același timp trebuie să fie evidente pentru toți cetățenii Republicii Moldova. Niciun cetățean care ar putea ajunge pe front nu își dorește acest lucru. De aceea trebuie să tratăm cu maximă precauție aceste demersuri”, a spus Popșoi.

Agenți secreți belaruși în ambasadă

Popșoi a comentat și o investigație jurnalistică potrivit căreia agenți secreți belaruși ar fi activat sub acoperire diplomatică în ambasada Belarusului la Chișinău. Ministrul a confirmat că cei doi diplomați vizați au părăsit Republica Moldova, unul în 2024 și celălalt în 2025.

„Subiectul securității naționale este tratat cu maximă responsabilitate de către Ministerul Afacerilor Externe și orice acțiuni sau suspiciuni de acțiuni îndreptate împotriva securității și interesului național al Republicii Moldova sunt tratate cu maximă seriozitate. Cât privește acest subiect, cei doi funcționari diplomatici au părăsit Republica Moldova, unul în august 2024 și celălalt în perioada similară a anului 2025″, a precizat Popșoi.

Întrebat dacă aceștia au fost expulzați sau și-au finalizat mandatul, și dacă activitățile lor aveau legătură cu spionajul, ministrul a răspuns că „dacă ar fi fost cunoscute acțiuni de spionaj, s-ar fi luat acțiunile care se impun și ar fi fost declarați persona non grata, așa cum s-a întâmplat de nouă ori în relațiile noastre bilaterale”.

***

Pe 16 mai, președintele Rusiei Vladimir Putin a semnat un decret prin care simplifică obținerea cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria. Potrivit documentului, cetățenii străini sau apatrizii cu vârsta de peste 18 ani care locuiesc permanent în regiune sunt scutiți de condițiile generale impuse cetățenilor străini, respectiv reședința permanentă pe teritoriul Rusiei timp de cinci ani, cunoașterea limbii ruse și cunoașterea istoriei Rusiei. Aceștia pot depune cererea direct la reprezentanțele diplomatice și consulatele Rusiei.

Potrivit datelor Biroului de Reintegrare de la începutul anului 2026, peste 350.000 de locuitori ai regiunii transnistrene sunt cetățeni ai Republicii Moldova, din totalul de aproximativ 365.000 de persoane înregistrate în registrul de stat al populației. În regiune se află totodată un contingent militar rus estimat la 1.000-1.500 de persoane, a căror retragere a fost cerută în repetate rânduri de Chișinău.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
NewsMaker

Moldovenii care muncesc legal în Ucraina și Canada vor putea beneficia de pensii: acordul aprobat de Guvern

Cetățenii Republicii Moldova care muncesc legal în Canada sau în Ucraina vor putea beneficia de pensii pentru limită de vârstă și alte prestații sociale – pensii de dizabilitate, pensii de urmaș. Cabinetul de miniștri a aprobat, astăzi, 27 mai, ratificarea Acordurilor în domeniul securității sociale cu cele două state.

Documentele vor permite însumarea perioadelor de muncă realizate în Republica Moldova și Canada sau în Republica Moldova și Ucraina, în situațiile în care o persoană nu întrunește stagiul minim de cotizare necesar pentru stabilirea unei pensii într-un singur stat.

Potrivit datelor oficiale, în Canada locuiesc peste 20 000 de cetățeni ai Republicii Moldova, iar în Ucraina se află peste 21 000 de moldoveni cu permis de ședere permanentă.

Republica Moldova are semnate 23 de Acorduri de securitate socială, dintre care 18 sunt deja aplicate. În ultimii ani, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a încheiat acorduri cu Italia, Grecia, Spania, Letonia, Franța, Elveția, Canada și Ucraina.

X/Guvernul României

Premierul interimar al României, așteptat la Chișinău. Va participa la un eveniment dedicat reformei APL

Premierul interimar al României, Ilie Bolojan, va efectua o vizită în Republica Moldova pe 29 mai. Anunțul a fost făcut de premierul moldovean Alexandru Munteanu în debutul ședinței Guvernului din 27 mai. Potrivit lui Munteanu, Bolojan va participa la un eveniment dedicat reformei administrației publice locale (APL).

Munteanu a anunțat că, pe 29 mai, în Piața Marii Adunări Naționale va avea loc evenimentul național „Primării puternice, localități dezvoltate”. „Până în prezent, peste 500 de primării au inițiat procesul de amalgamare voluntară. (…) Sunt convins că acest eveniment va transmite clar că reforma administrației publice locale înseamnă servicii mai bune, investiții mai mari și comunități mai puternice”, a adăugat premierul.

Totodată, oficialul a anunțat că la acest eveniment va participa și premierul interimar al României, Ilie Bolojan. „România a fost și rămâne principalul nostru partener strategic și un susținător important al dezvoltării comunităților din Republica Moldova. Alături de colegii din România, vom continua discuțiile pe toate proiectele pe care le-am inițiat. (…) Avem foarte multe dosare comune și o să fie o ocazie foarte bună să le discutăm și, poate, să le accelerăm”, a declarat Munteanu.

***

Menționăm că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale.

Reforma administrativ-teritorială este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

Alegeri fără Maia Sandu. Pe cine ar vota moldovenii la următorul scrutin prezidențial: sondaj

În rândul cetățenilor din Republica Moldova se înregistrează un nivel ridicat de incertitudine privind opțiunile de vot pentru viitoarele alegeri prezidențiale, la care Maia Sandu, actuala șefă a statului, nu va putea candida. Asta arată datele unui sondaj realizat de compania sociologică iData, care a fost prezentat pe 27 mai.

Pe cine ar vota cetățenii la prezidențiale?

Potrivit cercetării sociologice, aproape jumătate dintre respondenți nu au în prezent un favorit clar. Un sfert dintre participanți (25,5%) au declarat că nu știu pentru cine ar vota, 14,4% au spus că nu ar susține niciunul dintre candidații propuși, iar 5% au refuzat să răspundă.

Dintre politicienii menționați, fostul președinte Igor Dodon se află pe primul loc în preferințele respondenților, cu 8,3%. El este urmat de președintele Parlamentului, Igor Grosu, cu 6,7%, și de deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, cu 6,5%. Fostul prim-ministru Dorin Recean este preferat de 5% dintre respondenți. Pe următoarele poziții se află liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, cu 4%, și primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, cu 3,8%.

Următorul scrutin prezidențial este prevăzut pentru 2028. Președinta Maia Sandu, aflată la al doilea mandat, nu va mai putea candida pentru funcția de șefă a statului, conform Constituției. Legea fundamentală a țării prevede un maximum de două mandate prezidențiale.

Ce partide preferă moldovenii?

Sondajul mai arată și preferințele politice în eventualitatea unor alegeri parlamentare anticipate. În acest caz, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) se află pe primul loc, cu 30,7% din totalul respondenților. Pe locul al doilea se situează Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), cu 12,2%, urmat de Partidul „Democrația Acasă”, cu 5,9%. Celelalte formațiuni ar obține sub 5%, sub pragul electoral de intrare în Parlament.

Sondajul iData a fost realizat în perioada 14–24 mai, pe un eșantion de 992 de respondenți. Marja maximă de eroare este de ±3,1%.

Tudor Mardei / Newsmaker

Ministrul Sănătății respinge zvonurile despre lichidarea spitalului „Toma Ciorbă”: este o instituție strategică

Ministrul Sănătății, Emil Ceban, a respins acuzațiile privind o eventuală închidere sau lichidare a Spitalului de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” din Chișinău, asigurând că niciun angajat nu va fi concediat. Declarațiile vin după ce un grup de angajați ai instituției s-au adresat deputatului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, exprimându-și îngrijorarea privind posibila închidere a unor secții, planificată pentru 1 iunie 2026, fără consultări prealabile cu personalul. Ceban a recunoscut că spitalul se confruntă cu probleme grave de infrastructură, dar a subliniat că procesul de reorganizare nu înseamnă lichidare.

„Spitalul de Boli Infecțioase Toma Ciorbă este un spital de peste 100 de ani, cu o infrastructură veche, demodată, și în ultimii 10 ani nu s-au produs niciun fel de investiții. Noi nu putem conecta nici un aparat de energie, deoarece rețeaua este absolut demodată. Toată rețeaua trece pe afară, prin cabluri atârnate”, a declarat ministrul.

Acesta a explicat că, în urma procedurii de acreditare, au fost identificate secții care nu pot fi acreditate din cauza condițiilor precare, inclusiv lipsa unui lift și a unei secții ATI funcționale, și că acestea urmează să fie transferate în cadrul Spitalului de Dermatologie și Boli Comunicabile, cu care instituția funcționează în management comun din 2023.

Asta nu înseamnă că cineva din personalul medical sau auxiliar este concediat. Nici o persoană nu a fost eliminată din activitate. Noi controlăm acest lucru și încercăm să avem un management comun al acestor instituții, într-un mod care să asigure calitatea actului medical în boli infecțioase”, a subliniat Ceban.

Ministrul a mai precizat că spitalul este strategic pentru sistemul de sănătate al țării, deoarece asigură capacitatea de răspuns în caz de epidemii sau pandemii, inclusiv pentru boli precum Ebola.

„Este un spital strategic. Noi avem nevoie să asigurăm ministerul, în caz de o epidemie sau pandemie. Însă nu putem lăsa lucrurile așa cum sunt, deoarece infrastructura nu permite nici măcar conectarea aparatelor medicale”, a adăugat Ceban.

Amintim că pe 25 mai, partidul „Democrația Acasă” a publicat o declarație în care acuza că pentru 1 iunie 2026 este planificată închiderea primei secții a spitalului, fără ca personalul să fi fost informat oficial. Ai dreptate, era deja bine formulat în documentul original. Un grup de angajați ai spitalului a adresat o scrisoare deschisă deputatului Vasile Costiuc, în care semnalează presupuse planuri de reorganizare și posibila închidere a unor secții, și acuză lipsa unui dialog transparent din partea administrației spitalului.

Partidul a calificat situația drept „un atac de tip raider asupra sistemului medical, mascat sub formă de reforme” și a cerut oprirea imediată a procedurii, transparență totală și expertize tehnice independente privind starea clădirilor.

***

În decembrie 2023, Guvernul a aprobat comasarea Spitalului Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” cu Spitalul Clinic de Dermatologie și Boli Comunicabile, cu absorbția celui din urmă. Ministra Sănătății de atunci, Ala Nemerenco, declarase că statul „nu-și permite să țină un spital fără un laborator și fără o secție de terapie intensivă” și că fuziunea reprezintă o „optimizare administrativă”. Instituția a fost fondată în 1896, la inițiativa medicului Toma Ciorbă, considerat unul dintre pionierii epidemiologiei în spațiul basarabean.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: