Republica Moldova a reușit să finalizeze mai repede screeningul bilateral, datorită faptului că „pe alocuri s-a apăsat pedala vitezei”, chiar dacă acest lucru ar putea provoca critici, inclusiv din partea Comisiei de la Veneția. O recunoaște președintele parlamentului, lider al partidului de guvernare PAS, Igor Grosu. Declarația a fost făcută în cadrul ediției din 3 noiembrie a emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova. 
Discuțiile pe acest subiect au început după ce prezentatorul TV a spus că, din informațiile sale, în raportul Comisiei Europene, care va fi prezentat pe 4 noiembrie, se menționează că Moldova a progresat pe calea aderării cu o viteză accelerată și și-a aprofundat semnificativ cooperarea cu UE, în ciuda amenințărilor hibride continue și a încercărilor de destabilizare a țării și a parcursului său spre UE. „Este o apreciere a muncii noastre”, a spus, la rândul său, Grosu.
Ulterior, Grosu s-a referit la procesul de screening bilateral pentru aderarea la UE, pe care Moldova l-a încheiat la sfârșitul lunii septembrie. „De obicei exercițiul acesta se face, mi s-a spus, în 30 de luni. Noi l-am făcut în 15 luni. (…) Noi ne-am onorat angajamentele față de noi înșine, asta în primul rând. Partenerii ne-au fost aproape. Noi am încercat să comunicăm de fiecare dată, la fiecare etapă. Recunosc, pe alocuri noi am apăsat pedala vitezei, accelerării mai tare. Am mers mai repede”, a declarat Grosu. 
El a recunoscut că, în acest proces, autoritățile probabil nu au comunicat suficient. 
„Probabil, nu am comunicat suficient în avans, dar am făcut-o sincer, autentic, din tot sufletul, pentru că înțelegem gravitatea momentului și trebuia să ne mișcăm repede, trebuia să ne securizăm instituțiile statului, trebuia să ne securizăm procesul electoral, dacă vorbim de parlamentare, prezidențiale, de referendum. Au fost moment când țara era chiar într-o situație foarte complicată și atunci fără voință politică și fără acțiuni ferme, asumate, că după aia o să vină și o să te critice… O să vină, nu știu, vreo opinie a Comisiei de la Veneția, care o să spună: „Domnule trebuia mai multe consultări, mai mult timp pentru meditări” și așa mai departe. Nu, în situații de criză, trebuie să-ți asumi, să iei decizii, să le aplici. Dacă se constată că trebuie de corectat, revii – corectezi, dar nu poți să lași să producă imixtiunea și să intervii post-factum cu riscul să viciezi niște procese politice, electorale. Pericolul ar fi mult mai mare să intervii post-factum”, a comunicat Grosu. 
El a adăugat că „ideal este să înveți din greșelile altora, dacă nu ai posibilitatea – învață din greșelile proprii, dar corectează și menține cursul de integrare europeană”. 
***
Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. 
Pe 22 septembrie 2025, Republica Moldova a finalizat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană. În peste un an, experții moldoveni au analizat peste 100 000 de pagini de legislație și au prezentat gradul de aliniere al țării la standardele UE. 
Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere.