(VIDEO) Cum „lovește” Rusia sectorul energetic al Republicii Moldova? NM_explains

Moldova s-a cufundat în întuneric. În seara zilei de 15 noiembrie am simțit efectul bombardării infrastructurii ucrainene. Totuși, sursa de alimentare a fost restabilită destul de repede. Dar la ce să te aștepți în continuare? Se va confrunta Moldova cu o nouă pană de curent? De ce atacurile rusești asupra energiei ucrainene se simt și la Chișinău? Și ce legătură are moștenirea sovietică cu ea? Corespondentul Evghenii Ceban explică toate acestea în noua rubrică video NM_explains.

 

Dependența energetică a Republicii Moldova

Rețeaua energetică de transport din Republica Moldova a fost proiectată și construită în epoca sovietică ca parte a sistemului energetic sovietic de atunci.

Prin urmare, rețeaua electrică de transport de înaltă tensiune moldovenească formează, de fapt, un singur întreg cu sistemul energetic al Ucrainei.

De exemplu, partea de sud-vest a regiunii Odessa de la estuarul Nistrului până la Dunăre poate fi alimentată cu energie electrică doar pe teritoriul Moldovei, în principal printr-o linie de transport de 330 kV care face legătura între GRES moldovenesc și Artsyz ucrainean.

În nordul regiunii transnistrene din regiunea Râbnița, unde sunt concentrate industriile consumatoare de energie, aceeași MMZ, sau Uzina de Ciment Râbnița, dimpotrivă, primește energie electrică de pe teritoriul Ucrainei.

Rețea electrică moldovenească

Pe malul drept al Nistrului, pe lângă liniile de alimentare cu tensiune mai mică, există doar trei linii cu tensiunea de 330 kV. Două dintre ele conectează malul drept al Moldovei cu aparatul de comutare exterioară (aparatul deschis) al GRES Moldova. Cel de-al treilea străbate tot nordul țării și leagă Chișinăul cu tabloul de comutație al hidrocentralei Nistru.

Acum câteva săptămâni, asupra lui au fost lansate atacuri rusești. Linia care ducea spre Moldova nu a fost deteriorată atunci. În total, între Moldova și Ucraina sunt întinse șapte linii transfrontaliere de 330 kV (dintre care șase leagă Ucraina și Moldova prin tabloul deschis al MGRES) și douăsprezece linii de transport de 110 kV.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Am fost despărțiți cu sârmă ghimpată, ni s-a interzis limba”. Despre ce au vorbit Nicușor Dan și Maia Sandu în prima conferință comună

Președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan, care se află în vizită la Chișinău, au susținut o conferință de presă, după întrevederea pe care au avut-o. Discuțiile au vizat întărirea relațiilor bilaterale, dezvoltarea mijloacelor comune de răspuns la războiul hibrid dus de Federația Rusă și integrarea europeană a Republicii Moldova. Nicușor Dan a dat asigurări că România va continua să sprijine aderarea Republicii Moldova la UE și și-a exprimat încrederea că, în urma alegerilor parlamentare din această toamnă, forțele politice pro-europene vor câștiga.

Războiul hibrid rusesc

Liderul de la Cotroceni a declarat că a discutat cu președinta Sandu subiectul combaterii războiului hibrid rusesc.

Cea mai mare amenințare a prezentului este, evident, Federația Rusă. Dincolo de războiul din Ucraina care generează insecuritate în toată zona, trebuie să fim foarte atenți și să avem mijloace comune răspuns la războiul hibrid. Și am vorbit azi despre colaborarea în această direcție”, a precizat președintele.

La rândul său, Maia Sandu a subliniat că atacurile hibride ale Rusiei sunt îndreptate împotriva țărilor democratice și care susțin Ucraina în lupta sa împotriva agresiunii ruse.

Atât Republica Moldova, cât și România știu ce înseamnă această amenințare. Am fost ținta unor atacuri grave, menite să se slăbească și să ne dezbine, să ne rupă în tabere opuse, între adevăr și minciună, să ne erodeze încrederea unii în alții și să ne împiedice să construim împreună un viitor pașnic. Dar noi rezistăm. (…) Pericolul nu a dispărut, din potrivă. (…) De aceea trebuie să rămânem vigilenți, să învățăm unii de la alții, să investim în educație, să fim uniți, să ne apărăm reciproc, ca parteneri, ca prieteni, ca frați și surori.

Istoria ne-a arătat, cu o durere greu de pus în cuvinte, ce se poate întâmpla atunci când nu reușim să ne apărăm de rău. Am fost despărțiți cu sârmă ghimpată, ni s-a interzis limba, părinții și bunicii noștri au fost deportați, familiile – destrămate, iar cultura și tradițiile – subminate. Au fost vremuri în care oamenilor li se lua dreptul de a simți, de a vorbi, de a spera”, a punctat ea.

Colaborarea bilaterală

Cei doi șefi de stat au vorbit, în cadrul întrevederii, și despre relațiile bilaterale dintre Republica Moldova și România.

Maia Sandu a precizat că a fost abordat subiectul problemei cozilor de la vamălile de la frontiera dintre cele două state. „Am vorbit cu dl. președinte despre nevoia de a reduce timpii de așteptare de la frontieră. Prutul trebuie să fie o punte, nu o piedică”, a precizat ea.

Nicușor Dan a menționat, la rândul său, că au discutat despre consolidarea cooperării în toate domeniile în care are loc. „Vorbim, cum ați spus, de domeniul energetic, proiectele de interconectare, vorbim de infrastructură, pentru ca R. Moldova să fie mai aproape de piața europeană. Am vorbit de vamă, bineînțeles. Am vorbit, de asemenea, de necesitatea ca companiile românești să investească mai mult în Republica Moldova și de acel fond de garantare pe care România îl promite mediului privat de mai mult timp, de proiecte comune de educație care să continue”, a spus acesta.

Aderarea Republicii Moldova la UE

Cei doi șefi de stat au vorbit și despre procesul de aderare al Republicii Moldova la UE.

Republica Moldova este în mijlocul procesului de aderare la Uniunea Europeană. România a ales acest drum mai demult și a trăit schimbări semnificative spre un trai mai bun. Oricât s-ar strădui unele voci ale Kremlinului să strige, vedem modernizarea României în toate domeniile: de la salarii și pensii mai mari la autostrăzi, afaceri de succes, universități moderne și tot mai multe comunități prospere. (…) România ne este alături pe acest drum cu experiență, cu sprijin concret, dar mai ales cu o voce fermă la Bruxelles, o voce care ne apără interesele, ne susține aspirațiile. Pentru asta vă suntem recunoscători. (…) Moldova nu vine doar să primească, ci vine să contribuie, să fie parte dintr-o Europă mai puternică și mai unită, alături de România, așa cum este și firesc”, spus Maia Sandu.

Iar Președintele Dan a declarat că prezența sa la Chișinău este „o garanție” a continuării spriijinului pe care România îl acordă Republicii Moldova, inclusiv în procesul de integrare europeană.

Urmează o etapă importantă – 28 septembrie, Sunt foarte optimist că, așa cum au făcut-o de câteva ori în perioada recentă, cetățenii R. Moldova vor avea spiritul civic necesar pentru a păstra direcția europeană pe care R. Moldova și-a construit-o”, a adăugat liderul de la Cotroceni.

Precizăm că Nicușor Dan întreprinde pe 10 iunie prima sa vizită în Republica Moldova de când a preluat funcția de președinte al României, în luna mai.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: