Facebook/Marin Pavlescu

VIDEO Ministerul Apărării vrea să vadă fotografii cu Marin Pavlescu în ipostaze intime, ca să se convingă că e gay

Marin Pavlescu, soldatul în termen care a fugit din unitatea militară și susține că a fost intimidat și agresat fizic pentru că este homosexual, a publicat un fragment al ședinței online la care a participat împreună cu reprezentantul Ministerului Apărării și cel al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării. În cadrul acesteia, maiorul Petru Corciun a declarat că Ministerul nu poate lua în considerare afirmația privind orientarea homosexuală a reclamantului fără probe în susținerea acesteia. Mai precis, instituția așteaptă un certificat medical sau fotografii.

UPDATE (19:20) Ministerul Apărării a inițiat o anchetă de serviciu după declarația maiorului Petru Corciun. Citește aici declarația.

La ședință au participat maiorul Petru Corciun, reprezentant al Ministerului Apărării, și Evghenii Alexandrovici Goloșceapov, membru al Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității.

Mai întîi de toate, să probeze în baza unui certificat medical că persoana dată într-adevăr este homosexuală. O simplă declarație nu este temei”, a argumentat Corciun.

Medicul nu stabilește asta. Este la fel declarația persoanei. Cum să demonstreze?”, a replicat Goloșceapov.

Poze care să ateste acest lucru. În viața cotidiană o mulțime de oameni declară – unul că-i prinț, altul că-i rege, dat nimeni nu este dacă nu are probe. Nu am văzut probatoriu că într-adevăr este”, a răspuns maiorul.

La rândul său, Marin Pavlescu a declarat că nu intenționează să afișeze vreo poză care să reflecte viața sa intimă.

Nici poze cum fac sex și nici certificate medicale niciodată nu voi prezenta. Sunt gay și basta!!! Ascultați declarațiile halucinante a reprezentantului Ministerului Apărării, Petru Corciun de la ședința de audieri a Consiliului și dați-le apreciere“, a menționat tânărul.

Amintim că pe 11 noiembrie 2021, Ministerul de Interne a inițiat o anchetă internă pentru a elucida toate circumstanțele cazului făcut public de militarul în termen Marin Pavlescu. Acesta a anunțat public că este homosexual și că nu se va întoarce în armată, întrucât ar fi fost supus umilințelor și ar fi fost agresat fizic.

Întrebați de NM dacă Pavlescu va fi cercetat penal pentru dezertare, reprezentanții Ministerului au precizat: „Subiectul este examinat de juriști”.

Ulterior, pe marginea acestui caz Ministerul Apărării a inițiat o anchetă internă. Rezultatele acesteia  arată că „nu au fost constatate intimidări, înjosiri și acțiuni discriminatorii pe motiv că acesta ar fi homosexual”. În același timp, Ministerul Apărării a anunțat că va sesiza Procuratura Generală, întrucât soldatul ar avea legături sexuale cu un minor. Avocata lui Marin Pavlescu și reprezentanții GENDERDOC-M, care apără drepturile comunității LGBT în Moldova, s-au arătat indignați de concluzia Ministerului Apărării.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De peste hotare, dar cu impact acasă: cum diaspora a influențat istoria alegerilor

În ultimul deceniu, diaspora moldovenească a demonstrat că poate influența decisiv cursul politic al Republicii Moldova. Fiecare scrutin a adus recorduri de prezență și momente-cheie. Pe 28 septembrie 2025, povestea merge mai departe, cu o organizare fără precedent a secțiilor de votare peste hotare. 

Evoluția numărului de secții arată clar creșterea implicării: 

2016: aproximativ 100 de secții de votare; 

2019 (parlamentare): 125 de secții; 

2020 (prezidențiale): 139 de secții; 

2021 (parlamentare anticipate): 150 de secții, în circa 36 de țări; 

2024 (prezidențiale): 234 de secții și un record istoric de aproape 330000 de alegători; – 2025 (parlamentare): 301 secții de votare, în 41 de state. 

Pentru acest scrutin, Comisia Electorală Centrală a extins și votul prin corespondență, disponibil în 10 țări: Australia, Canada, Coreea de Sud, Finlanda, Islanda, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, SUA și Suedia. Cele mai mari comunități de alegători rămân concentrate în Italia, Germania, Franța, Marea Britanie și România. 

Dincolo de cifre, experiența ultimilor ani arată că diaspora votează nu doar din dor de casă, ci și din responsabilitate pentru viitor. Determinarea comunităților de peste hotare, solidaritatea lor și noile forme de participare au transformat prezența la urne dintr-un fenomen sporadic într-o adevărată forță colectivă. Astăzi, diaspora nu mai este doar un observator la evenimentele din țară. Este un actor central, o voce unită care poate influența decisiv soarta alegerilor. Pe 28 septembrie, fiecare vot din diasporă poate continua să scrie această istorie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: