parlament.md

(VIDEO) Radu Marian explică de ce nu s-a discutat cu Erdogan despre expulzarea profesorilor turci

Radu Marian, deputat al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), susține că președintele Parlamentului Igor Grosu nu a discutat cu președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan despre expulzarea pedagogilor turci. Marian declară că în recenta sa vizită în Turcia, Grosu a avut pe agendă alte subiecte. „Vizita a fost concentrată mai mult pe partea economică și a energiei”, a precizat deputatul PAS.

În cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4, deputatul a fost întrebat ce i-a spus Igor Grosu despre întrevederea bilaterală cu Recep Tayyip Erdogan: „A fost de succes?”.

„A spus că a fost o discuție bună”, a comunicat Marian.

La întrebarea dacă în urma discuției, președintele Parlamentului Republicii Moldova a aflat noi detalii despre profesorii turci, Marian a declarat: „Nu am aflat… Nu s-a discutat acest aspect și sper să putem să avem ocazia să discutăm acest lucru într-un alt context. Cumva vizita a fost concentrată mai mult pe partea economică și a energiei”, a menționat deputatul PAS.

Totodată, Marian a menționat că expulzarea profesorilor a fost pentru Republica Moldova „un episod extrem de rușinos și regretabil”. Totuși, potrivit lui Marian, Grosu a avut un alt context al vizitei.

„Nu știu concret ce a discutat acolo, dar repet cumva contextul vizitei a fost: comerț, energie, eventual asistență dezvoltare, pentru că Turcia are proiect de asistență dezvoltare în Republica Moldova. Da, acela a fost un episod extrem de rușinos și regretabil, și sper ca într-o bună zi acești profesori să se întoarcă acasă. Trebuie să găsim momentul și contextul potrivit pentru acest lucru. Iarăși, dacă ar depinde de noi i-am aduce, dar nu depinde din păcate”, a comunicat deputatul.

„Păi depinde de autoritățile turce pe care le-ați fi putut întreba cei cu soarta acestor oameni”, i-a comunicat prezentatorul deputatului. „Absolut. Contextul discuțiilor, din păcate, nu a permis ca noi să punem în discuție serios acest subiect”, a răspuns Radu Marian.

Pe 26 ianuarie 2023, președintele Parlamentului Igor Grosu comunica pe o rețea de socializare despre întrevederea oficială la Ankara cu președintele Turciei Recep Tayyip Erdoğan.

„Asigurarea securității energetice este un subiect prioritar pe agenda noastră și suntem interesați ca investitorii turci să vină în Republica Moldova cu proiecte de eficiență energetică și nu doar. Sunt convins că parteneriatul strâns dintre țările noastre ne va ajuta să depășim greutățile și incertitudinea cauzate de războiul din Ucraina care durează deja mai bine de 11 luni”, comunica Igor Grosu.

Ulterior, pe 31 ianuarie – la emisiunea „Rezoomat” de la realitatea.md, Igor Grosu a fost întrebat dacă a fost abordat subiectul expulzării pedagogilor turci. Oficialul a răspuns evaziv la întrebare, menționând că „au fost abordate mai multe subiecte”.

„Despre unele pot vorbi, este finalitate, despre altele nu pot vorbi. Finalitatea este că noi trebuie să facem tot posibilul să nu mai admitem astfel de lucruri. Dacă și sunt astfel de cetățeni, ei trebuie să beneficieze de tot tratamentul legal și ei să decidă dacă părăsesc țara și în care direcție. Din ce știu eu, acum pe rol la Procuratură există un dosar. Chiar dacă acel personaj, unicul care și-a asumat toată vina, a scăpat foarte ieftin. Înțeleg că procuratura va veni cu niște acțiuni pentru a relua acest dosar, care ne-a afectat imaginea”, a declarat Grosu.

***

În 2023 se vor împlini 5 ani de când Moldova a extrădat ilegal 7 pedagogi de origine turcă, acuzați de Ankara de legături cu Fethullah Gülen, considerat de autoritățile turce responsabil de lovitura de stat care a avut loc în vara anului 2016 în Turcia.

Profesorii care lucrau la Liceul „Orizont” din Chișinău au fost acuzați de legături cu organizatorii acelor evenimente, iar guvernarea de atunci, controlată de Vladimir Plahotniuc, a decis expulzarea pedagogilor.

În luna iunie 2019, CEDO a declarat Moldova vinovată de încălcarea drepturilor omului în cazul expulzării pedagogilor și a obligat țara noastră să le achite compensații a câte 25 mii de euro. Abia peste un an după expulzare, procuratura Chișinău a inițiat o investigație în acest caz. În luna februarie 2020, a devenit cunoscut faptul că în acest caz a rămas un sigur inculpat – Vasile Botnari, fostul director al SIS.

În luna septembrie 2020, a devenit cunoscut faptul că instanța i-a stabilit lui Botnari o amendă de 88 mii de lei și i-a interzis să ocupe funcții publice timp de cinci ani. La fel, Botnari a returnat 125 mii de euro care, conform deciziei CEDO, au fost direcționați către  achitarea compensațiilor pentru familiile profesorilor turci, și 343 mii de lei pentru charter-ul cu care pedagogii au fost trimiși în Turcia.

La 13 noiembrie 2020, Curtea Constituțională a Moldovei a declarat neconstituționale patru puncte ale Legii privind regimul străinilor în Republica Moldova. În special, cel care prevede că persoanele străine nu sunt informate despre cauzele expulzării și că există riscul că acestea ar putea fi expulzate într-o țară unde vor fi torturate.

În luna martie 2021, Comitetul de miniștri al Consiliului Europei a recomandat Moldovei să desfășoare o anchetă mult mai eficientă în dosarul profesorilor turci. Cei de acolo se îndoiesc că în acest caz este implicat doar fostul director al Serviciului Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei

Chișinăul, între rugăciuni și revendicări: Marșul Pride și contramanifestațiile – în imagini (Fotoreportaj NM)

Trei manifestații au avut loc pe 15 iunie, la Chișinău: Marșul Pride în susținerea drepturilor persoanelor LGBTQ+, Marșul Familiei organizat de PSRM și un protest al preoților și credincioșilor ortodocși. NewsMaker vă arată, în imagini, cum s-au desfășurat evenimentele din capitală.

Începând cu ora 11:00, Partidul Socialiștilor a desfășurat o contramanifestație la Marșul Pride. Reuniți într-un Marș al Familiei, mai mulți oameni, în frunte cu Igor Dodon și deputați socialiști, au mers pe jos de la ASEM până în scuarul Catedralei. Ajunși în scuarul Catedralei, au fost trase clopotele. Iar în fața manifestanților a ieșit un preot, care i-a îndemnat pe manifestanții PSRM să asculte o rugăciune. În scuarul Catedralei, manifestanților li s-au alăturat deputații comuniști Vladimir Voronin și Diana Caraman, precum și liderul Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev. Participanții la Marșul Familiei au ieșit cu drapelul Republicii Moldova, unii dintre ei purtând tricouri cu inscripția „Vor exista familii, va exista și țara”, dar și chipiuri cu imagini tematice. Citește aici mai multe detalii despre eveniment.

Protestul

Între timp, mai mulți credincioși și preoți au ieșit la protest, în centrul capitalei, în contextul evenimentului desfășurat în sprijinul comunității LGBTQ+. Participanții s-au rugat, au fost stropiți cu agheasmă și au ținut cruci în mâini. Citește aici mai multe detalii.

NewsMaker

Ulterior a început Marșul Pride al comunității LGBTQ+, care a pornit de la intersecția străzilor București și Ismail. Evenimentul a debutat cu o scurtă întârziere, după ce primăria nu ar fi coordonat blocarea traficului cu poliția, deși anterior ar fi emis autorizația pentru desfășurarea marșului. „Libertate” și „Vrem siguranță, pe stradă și acasă” – a scandat mulțimea. Vezi aici mai multe detalii.

Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
https://t.me/newsmakerlive/63784
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei
Photo: NewsMaker/ Tudor Mardei

Între timp, după mai bine de o oră de protest în fața monumentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt, credincioșii și preoții s-au deplasat spre locația unde se desfășura Marșul Pride. Acolo s-au înregistrat îmbrânceli între, pe de o parte, preoți și credincioși ortodocși și, pe de altă parte, forțele de ordine. Tensiunile au izbucnit în momentul în care primii au încercat să treacă de cordonul poliției pentru a ajunge la participanții marșului. În altercații a fost implicat și un bărbat care ținea un copil în brațe și care a pus minorul în pericol. Citește aici mai multe detalii.

Captură foto/NewsMaker
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: