parlament.md

(VIDEO) Radu Marian explică de ce nu s-a discutat cu Erdogan despre expulzarea profesorilor turci

Radu Marian, deputat al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), susține că președintele Parlamentului Igor Grosu nu a discutat cu președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan despre expulzarea pedagogilor turci. Marian declară că în recenta sa vizită în Turcia, Grosu a avut pe agendă alte subiecte. „Vizita a fost concentrată mai mult pe partea economică și a energiei”, a precizat deputatul PAS.

În cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4, deputatul a fost întrebat ce i-a spus Igor Grosu despre întrevederea bilaterală cu Recep Tayyip Erdogan: „A fost de succes?”.

„A spus că a fost o discuție bună”, a comunicat Marian.

La întrebarea dacă în urma discuției, președintele Parlamentului Republicii Moldova a aflat noi detalii despre profesorii turci, Marian a declarat: „Nu am aflat… Nu s-a discutat acest aspect și sper să putem să avem ocazia să discutăm acest lucru într-un alt context. Cumva vizita a fost concentrată mai mult pe partea economică și a energiei”, a menționat deputatul PAS.

Totodată, Marian a menționat că expulzarea profesorilor a fost pentru Republica Moldova „un episod extrem de rușinos și regretabil”. Totuși, potrivit lui Marian, Grosu a avut un alt context al vizitei.

„Nu știu concret ce a discutat acolo, dar repet cumva contextul vizitei a fost: comerț, energie, eventual asistență dezvoltare, pentru că Turcia are proiect de asistență dezvoltare în Republica Moldova. Da, acela a fost un episod extrem de rușinos și regretabil, și sper ca într-o bună zi acești profesori să se întoarcă acasă. Trebuie să găsim momentul și contextul potrivit pentru acest lucru. Iarăși, dacă ar depinde de noi i-am aduce, dar nu depinde din păcate”, a comunicat deputatul.

„Păi depinde de autoritățile turce pe care le-ați fi putut întreba cei cu soarta acestor oameni”, i-a comunicat prezentatorul deputatului. „Absolut. Contextul discuțiilor, din păcate, nu a permis ca noi să punem în discuție serios acest subiect”, a răspuns Radu Marian.

Pe 26 ianuarie 2023, președintele Parlamentului Igor Grosu comunica pe o rețea de socializare despre întrevederea oficială la Ankara cu președintele Turciei Recep Tayyip Erdoğan.

„Asigurarea securității energetice este un subiect prioritar pe agenda noastră și suntem interesați ca investitorii turci să vină în Republica Moldova cu proiecte de eficiență energetică și nu doar. Sunt convins că parteneriatul strâns dintre țările noastre ne va ajuta să depășim greutățile și incertitudinea cauzate de războiul din Ucraina care durează deja mai bine de 11 luni”, comunica Igor Grosu.

Ulterior, pe 31 ianuarie – la emisiunea „Rezoomat” de la realitatea.md, Igor Grosu a fost întrebat dacă a fost abordat subiectul expulzării pedagogilor turci. Oficialul a răspuns evaziv la întrebare, menționând că „au fost abordate mai multe subiecte”.

„Despre unele pot vorbi, este finalitate, despre altele nu pot vorbi. Finalitatea este că noi trebuie să facem tot posibilul să nu mai admitem astfel de lucruri. Dacă și sunt astfel de cetățeni, ei trebuie să beneficieze de tot tratamentul legal și ei să decidă dacă părăsesc țara și în care direcție. Din ce știu eu, acum pe rol la Procuratură există un dosar. Chiar dacă acel personaj, unicul care și-a asumat toată vina, a scăpat foarte ieftin. Înțeleg că procuratura va veni cu niște acțiuni pentru a relua acest dosar, care ne-a afectat imaginea”, a declarat Grosu.

***

În 2023 se vor împlini 5 ani de când Moldova a extrădat ilegal 7 pedagogi de origine turcă, acuzați de Ankara de legături cu Fethullah Gülen, considerat de autoritățile turce responsabil de lovitura de stat care a avut loc în vara anului 2016 în Turcia.

Profesorii care lucrau la Liceul „Orizont” din Chișinău au fost acuzați de legături cu organizatorii acelor evenimente, iar guvernarea de atunci, controlată de Vladimir Plahotniuc, a decis expulzarea pedagogilor.

În luna iunie 2019, CEDO a declarat Moldova vinovată de încălcarea drepturilor omului în cazul expulzării pedagogilor și a obligat țara noastră să le achite compensații a câte 25 mii de euro. Abia peste un an după expulzare, procuratura Chișinău a inițiat o investigație în acest caz. În luna februarie 2020, a devenit cunoscut faptul că în acest caz a rămas un sigur inculpat – Vasile Botnari, fostul director al SIS.

În luna septembrie 2020, a devenit cunoscut faptul că instanța i-a stabilit lui Botnari o amendă de 88 mii de lei și i-a interzis să ocupe funcții publice timp de cinci ani. La fel, Botnari a returnat 125 mii de euro care, conform deciziei CEDO, au fost direcționați către  achitarea compensațiilor pentru familiile profesorilor turci, și 343 mii de lei pentru charter-ul cu care pedagogii au fost trimiși în Turcia.

La 13 noiembrie 2020, Curtea Constituțională a Moldovei a declarat neconstituționale patru puncte ale Legii privind regimul străinilor în Republica Moldova. În special, cel care prevede că persoanele străine nu sunt informate despre cauzele expulzării și că există riscul că acestea ar putea fi expulzate într-o țară unde vor fi torturate.

În luna martie 2021, Comitetul de miniștri al Consiliului Europei a recomandat Moldovei să desfășoare o anchetă mult mai eficientă în dosarul profesorilor turci. Cei de acolo se îndoiesc că în acest caz este implicat doar fostul director al Serviciului Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

84 de ani de la cel mai mare val de deportări staliniste. Conducerea Moldovei: „Avem datoria să nu uităm. Să spunem adevărul”

Conducerea de vârf a Republicii Moldova a transmis mesaje de comemorare la 84 de ani de la primul val al deportărilor staliniste. Maia Sandu, Dorin Recean și Igor Grosu au evocat traumele lăsate de regimul sovietic asupra zecilor de mii de familii din Republica Moldova și au făcut apel la păstrarea memoriei istorice.

„Sovieticii au sfâșiat destine, au despărțit familii și au condamnat oameni nevinovați la moarte. Cei deportați au pierdut tot ce au construit de-a lungul anilor și au ajuns în lagăre de muncă forțată, de unde mulți nu s-au mai întors niciodată. Durerea acelor vremuri încă ne răscolește. O resimțim ori de câte ori cineva încearcă să nege faptele sau să ascundă adevărul. Cea mai profundă formă de respect față de strămoșii noștri este să păstrăm vie amintirea suferinței lor – și să ne asigurăm ca astfel de tragedii să nu se mai repete niciodată. Avem datoria să nu uităm. Să spunem adevărul”, a scris președinta Maia Sandu pe rețele.

Premierul Dorin Recean a adus o mărturie personală. Șeful Guvernului a vorbit despre drama trăită de familia sa, acum 84 de ani: „Șase din cei 12 copii ai bunicului meu de pe tată au fost deportați în Siberia, alți 3 au fost nevoiți să se ascundă în România. Această tragedie nu este doar o statistică în cărțile de istorie – este tragedia neamului nostru. Copiii au rămas fără tați, familiile au fost rupte și duse în diferite locuri la pierzanie, iar noi, cei rămași, n-am știut și ni s-a interzis să aflăm ce s-a ales din ei. Unde au murit. În ce groapă au fost aruncați. Ce vină li s-a adus. Ne-a fost interzis să întrebăm, să vorbim, să aflăm”.

Și în Parlament, deputații au ținut un minut de reculegere în memoria victimelor primului val de deportări.

„În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, în Moldova a început prima operațiune a deportărilor staliniste. (…) Toți acești oameni nevinovați sunt o parte din zecile de milioane de victime ale regimului autoritar. (…) Este important să vorbim despre aceste atrocități, fiindcă vorbim despre bunicii, părinții și rudele noastre, care au îndurat chinuri și care, mulți dintre ei, nu s-au mai întors acasă”, a declarat speakerul Igor Grosu.

Amintim că, pe 11 iunie, ultimele 20 000 de dosare ale persoanelor deportate pe criterii politice au fost transmise către Agenția Națională a Arhivelor. Dosarele includ informații detaliate – date personale, nivel de educație, statut social, componența familiei, locul de origine, trasee de deportare, bunuri confiscate, condiții de trai, decizii privind încetarea deportării și hotărâri de reabilitare – despre peste 57 000 de victime smulse cu forța din casele lor și trimise în exil în regiunile Uniunii Sovietice.

Documentele vor fi păstrate de Agenția Națională a Arhivelor, unde vor putea fi cercetate, înțelese și onorate de istorici, cercetători și publicul larg. 

***

Conform raportului către Stalin, Molotov și Beria, pe 13 iunie din RSSM au fost deportați într-o singură noapte 24 360 persoane. Circa o mie de persoane ale căror nume figurau în listele inițiale au reușit să evite deportarea. Doar trei au reușit să se ascundă. 318 au trecut în prealabil în altă localitate. 133 de persoane nu au fost strămutate pentru că erau grav bolnave. Cu toate acestea, din amintirile victimelor, femeile cu sarcină avansată nu erau scutite de deportare. 829 de persoane au fost scutite de deportare „pe motivul insuficienței probelor” vinovăției. Majoritatea deportaților proveneau din Chișinău, Bălți, Taraclia. Erau strămutați cu familiile, cu toate acestea, pe drum spre locul de surghiun membrii familiilor erau separați. Circa 8 mii de bărbați au fost internați în lagăre de muncă. Mamele cu copii erau plasate în colonii speciale din Kazahstan, și din regiunile Omsk și Novosibirsk.

Mai multe detalii despre valul de deportări staliniste care a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 – citiți în proiectul special NM „Nu se va mai întoarce nimeni și niciodată – aici vă vor putrezi oasele”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: