parlament.md

(VIDEO) Radu Marian explică de ce nu s-a discutat cu Erdogan despre expulzarea profesorilor turci

Radu Marian, deputat al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), susține că președintele Parlamentului Igor Grosu nu a discutat cu președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan despre expulzarea pedagogilor turci. Marian declară că în recenta sa vizită în Turcia, Grosu a avut pe agendă alte subiecte. „Vizita a fost concentrată mai mult pe partea economică și a energiei”, a precizat deputatul PAS.

În cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4, deputatul a fost întrebat ce i-a spus Igor Grosu despre întrevederea bilaterală cu Recep Tayyip Erdogan: „A fost de succes?”.

„A spus că a fost o discuție bună”, a comunicat Marian.

La întrebarea dacă în urma discuției, președintele Parlamentului Republicii Moldova a aflat noi detalii despre profesorii turci, Marian a declarat: „Nu am aflat… Nu s-a discutat acest aspect și sper să putem să avem ocazia să discutăm acest lucru într-un alt context. Cumva vizita a fost concentrată mai mult pe partea economică și a energiei”, a menționat deputatul PAS.

Totodată, Marian a menționat că expulzarea profesorilor a fost pentru Republica Moldova „un episod extrem de rușinos și regretabil”. Totuși, potrivit lui Marian, Grosu a avut un alt context al vizitei.

„Nu știu concret ce a discutat acolo, dar repet cumva contextul vizitei a fost: comerț, energie, eventual asistență dezvoltare, pentru că Turcia are proiect de asistență dezvoltare în Republica Moldova. Da, acela a fost un episod extrem de rușinos și regretabil, și sper ca într-o bună zi acești profesori să se întoarcă acasă. Trebuie să găsim momentul și contextul potrivit pentru acest lucru. Iarăși, dacă ar depinde de noi i-am aduce, dar nu depinde din păcate”, a comunicat deputatul.

„Păi depinde de autoritățile turce pe care le-ați fi putut întreba cei cu soarta acestor oameni”, i-a comunicat prezentatorul deputatului. „Absolut. Contextul discuțiilor, din păcate, nu a permis ca noi să punem în discuție serios acest subiect”, a răspuns Radu Marian.

Pe 26 ianuarie 2023, președintele Parlamentului Igor Grosu comunica pe o rețea de socializare despre întrevederea oficială la Ankara cu președintele Turciei Recep Tayyip Erdoğan.

„Asigurarea securității energetice este un subiect prioritar pe agenda noastră și suntem interesați ca investitorii turci să vină în Republica Moldova cu proiecte de eficiență energetică și nu doar. Sunt convins că parteneriatul strâns dintre țările noastre ne va ajuta să depășim greutățile și incertitudinea cauzate de războiul din Ucraina care durează deja mai bine de 11 luni”, comunica Igor Grosu.

Ulterior, pe 31 ianuarie – la emisiunea „Rezoomat” de la realitatea.md, Igor Grosu a fost întrebat dacă a fost abordat subiectul expulzării pedagogilor turci. Oficialul a răspuns evaziv la întrebare, menționând că „au fost abordate mai multe subiecte”.

„Despre unele pot vorbi, este finalitate, despre altele nu pot vorbi. Finalitatea este că noi trebuie să facem tot posibilul să nu mai admitem astfel de lucruri. Dacă și sunt astfel de cetățeni, ei trebuie să beneficieze de tot tratamentul legal și ei să decidă dacă părăsesc țara și în care direcție. Din ce știu eu, acum pe rol la Procuratură există un dosar. Chiar dacă acel personaj, unicul care și-a asumat toată vina, a scăpat foarte ieftin. Înțeleg că procuratura va veni cu niște acțiuni pentru a relua acest dosar, care ne-a afectat imaginea”, a declarat Grosu.

***

În 2023 se vor împlini 5 ani de când Moldova a extrădat ilegal 7 pedagogi de origine turcă, acuzați de Ankara de legături cu Fethullah Gülen, considerat de autoritățile turce responsabil de lovitura de stat care a avut loc în vara anului 2016 în Turcia.

Profesorii care lucrau la Liceul „Orizont” din Chișinău au fost acuzați de legături cu organizatorii acelor evenimente, iar guvernarea de atunci, controlată de Vladimir Plahotniuc, a decis expulzarea pedagogilor.

În luna iunie 2019, CEDO a declarat Moldova vinovată de încălcarea drepturilor omului în cazul expulzării pedagogilor și a obligat țara noastră să le achite compensații a câte 25 mii de euro. Abia peste un an după expulzare, procuratura Chișinău a inițiat o investigație în acest caz. În luna februarie 2020, a devenit cunoscut faptul că în acest caz a rămas un sigur inculpat – Vasile Botnari, fostul director al SIS.

În luna septembrie 2020, a devenit cunoscut faptul că instanța i-a stabilit lui Botnari o amendă de 88 mii de lei și i-a interzis să ocupe funcții publice timp de cinci ani. La fel, Botnari a returnat 125 mii de euro care, conform deciziei CEDO, au fost direcționați către  achitarea compensațiilor pentru familiile profesorilor turci, și 343 mii de lei pentru charter-ul cu care pedagogii au fost trimiși în Turcia.

La 13 noiembrie 2020, Curtea Constituțională a Moldovei a declarat neconstituționale patru puncte ale Legii privind regimul străinilor în Republica Moldova. În special, cel care prevede că persoanele străine nu sunt informate despre cauzele expulzării și că există riscul că acestea ar putea fi expulzate într-o țară unde vor fi torturate.

În luna martie 2021, Comitetul de miniștri al Consiliului Europei a recomandat Moldovei să desfășoare o anchetă mult mai eficientă în dosarul profesorilor turci. Cei de acolo se îndoiesc că în acest caz este implicat doar fostul director al Serviciului Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / Newsmaker

„Nicio persoană nu rămâne în stradă”: Plugaru, după apelul pentru menținerea centrului pentru refugiați din Nisporeni 

La centrul de plasament temporar pentru refugiați din Nisporeni, cu o capacitate de 100 de locuri, sunt cazate 50 de persoane. Majorității acestora li s-a propus relocarea în alte centre, care dispun, de asemenea, de locuri libere, iar pentru unele persoane s-a reușit obținerea finanțării pentru achitarea chiriei în primele șase luni. Precizările au fost făcute de ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, după ce, în mediul online, i s-a solicitat instituției pe care o conduce să reexamineze decizia de închidere a centrului. Pe de altă parte, Plugaru dă asigurări că „nicio persoană din acest centru nu rămâne în stradă”.

Pe 20 octombrie, membrul co-fondator al asociației obștești „Comunitatea Plus”, Sergiu Cibotaru, a îndemnat „autoritățile, în special Ministerul Muncii și Protecției Sociale, să-și revadă decizia de a închide centrul de plasament pentru refugiați de la Nisporeni”.

„Acolo sunt peste 50 de oameni, majoritatea în vârstă, și lor le-ar fi foarte complicat să se ducă la alte centre de plasament sau să-și schimbe acum locul de trai. (…) La fel, mă adresez partenerilor de dezvoltare care se ocupă de protecția și suportul ucrainenilor: poate e nevoie de resurse sau de interacțiune cu autoritățile, ca acest centru să nu se închidă”, a spus Cibotaru pe o rețea de socializare.

Întrebată dacă este adevărat că a fost închis centrul de plasament temporar pentru refugiați din Nisporeni, ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a răspuns: „Noi suntem solidari în continuare cu refugiații din Ucraina. La moment, avem 9 centre pe care le susținem în toată țara și în care stau în jur de 550 de refugiați din Ucraina. Unele centre se eliberează și apar locuri libere. De aceea, scopul nostru este să consolidăm aceste centre prin realocarea refugiaților. Centrul de la Nisporeni, la moment, are o capacitate de 100 de locuri, dintre care doar 50 sunt ocupate. În același timp, noi, în alte centre, avem locuri libere”.

În continuare, ministra a spus că, din totalul celor 50 de persoane, în cazul a 40 s-a propus realocarea în alte centre. Pentru alte persoane, prin intermediul donatorilor, „am reușit să obținem finanțare și suport în achitarea chiriei pentru primele șase luni, până persoanele se mai pun pe picioare”, a adăugat ministra. „Nicio persoană din acest centru nu rămâne în stradă. Scopul nostru este să continuăm să oferim suport refugiaților prin realocarea în alte centre unde există locuri, ca să consolidăm și cheltuielile pentru mentenanța acestor centre”, a conchis ministra.

Ulterior, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a venit cu un comunicat de presă în care a declarat că instituția implementează, la moment, Procedura de consolidare a Centrelor de plasament temporar pentru persoane strămutate de pe teritoriul altor state, al cărei scop principal este „de a sprijini integrarea persoanelor strămutate în comunitate și de a le facilita tranziția către un mod de viață independent”. „În acest sens, beneficiarii sunt sprijiniți în identificarea unei locuințe și a unui loc de muncă, iar persoanele eligibile pot beneficia de asistență pentru identificarea unui spațiu locativ și de suport financiar pentru achitarea chiriei, pe o perioadă de 6 luni. Pentru persoanele și familiile aflate în situații de vulnerabilitate sporită sunt identificate soluții alternative de cazare, inclusiv relocarea în alte Centre, în funcție de necesitățile individuale și de disponibilitatea locurilor”, a comunicat Ministerul.

În ceea ce privește centrul din Nisporeni, Ministerul a declarat că, în prezent, aici sunt cazate 50 de persoane, rata de ocupare fiind de 50%. „În urma evaluărilor și a discuțiilor individuale cu fiecare persoană și familie, 40 de persoane au primit propuneri de relocare în alte Centre active. Dintre acestea, 31 de persoane au acceptat relocarea, 8 persoane și-au exprimat interesul de a aplica la programul de sprijin pentru plata chiriei, iar o persoană nu a luat încă o decizie”, a precizat Ministerul.

Potrivit Ministerului, „pe parcursul întregului proces, toate persoanele cazate în centre beneficiază de asistență și consiliere pentru identificarea unor soluții adecvate situației lor”, iar „tranziția se desfășoară etapizat, cu luarea în considerare a componenței familiei, a gradului de vulnerabilitate și a necesităților fiecărui beneficiar, astfel încât fiecare persoană să poată beneficia de o soluție de cazare și de sprijin corespunzător”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: