VIDEO Sesizare la CEC, după ce PAS a început să distribuie pliante cu Carp, în afara campaniei electorale. Reacția partidului

Partidul Național Moldovenesc (PNM) acuză partidul de guvernământ, Acțiune și Solidaritate (PAS), dar și pe candidatul formațiunii politice la funcția de primar al municipiului Chișinău, Lilian Carp, că ar fi încălcat legea electorală. Liderul PNM, Dragoș Galbur, anunță că a depus o sesizare la Comisia Electorală Centrală (CEC), după ce chișinăuienii au primit în căsuțele poștale pliante cu Carp, în condițiile în care campania electorală pentru alegerile locale generale încă nu a început. În reacție, PAS a declarat pentru NM că informarea cetățenilor, discuțiile și comunicarea despre problemele locuitorilor din capitală este „o rutină”, pe care PAS o face „fără a aștepta campaniile electorale”.

„PAS și Lilian Carp încalcă legea, făcând agitație electorală contrar prevederilor Codului Electoral al Republicii Moldova. (…) Probabil nu am fi făcut acest lucru, dacă nu era vorba de candidatul partidului de guvernare, care încalcă legea votată chiar de ei în decembrie 2022 în a doua lectură. Un partid de guvernare trebuie să fie un exemplu de comportament și fair play și pentru alte partide, de aceea am depus o sesizare la Comisia Electorală Centrală”, a anunțat Galbur.

Galbur anunță că a solicitat CEC-ului să aplice sancțiuni și să avertizeze Partidul Acțiune și Solidaritate.

„Am prezentat dovezile cum Carp și echipa sa merg din bloc în bloc și anină pe scări și prin poște aceste pliante, tipărite în 60 de mii de exemplare, achitate pe 22 iunie 2023 de către PAS”, a mai precizat Dragoș Galbur.

„Informarea cetățenilor, discuțiile și comunicarea despre problemele locuitorilor din Municipiul Chișinău este o rutină, pe care echipa PAS o face fără a aștepta campaniile electorale. Acest proces democratic, care nu include solicitarea votului sau alte intenții ce încalcă codul electoral, este o normalitate într-un stat democratic. Problemele cetățenilor trebuie să se regăsească pe agenda publică și să fie soluționate”, a declarat pentru NM Sergiu Bejenari, purtător de cuvânt al fracțiunii PAS în CMC.

Contactați de NM, reprezentanții CEC au confirmat că instituția electorală a fost sesizată, în acest sens, de PNM. „Sesizarea va fi examinată în termenii prevăzuți de legislația în vigoare”, a precizat CEC.

Precizăm că alegerile locale generale urmează să se desfășoare în această toamnă, pe data de 5 noiembrie. Perioada electorală va începe pe data de 7 august 2023. Potrivit CEC, campania electorală va începe la data înregistrării concurenților electorali, dar nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua votării.

Pentru funcția de primar al municipiului Chișinău au anunțat, până la această oră, că vor candida: Ruslan Codreanu, din partea Partidului Puterea Oamenilor; Lilian Carp (PAS); Tatiana Bordeianu (Partidul Acasă Construim Europa); Mihail Bagas (Mișcarea social-politice Liga Orașelor și Comunelor); Ion Bulgac (Partidul „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare”) și Victor Chironda, candidatul Platformei DA.

Anterior, secretarul executiv al Partidului Socialiștilor Igor Dodon declara că „în alegerile din această toamnă, bătălia de bază va fi între PSRM și PAS. Pe 23 mai, socialistul Vlad Batrîncea a spus că socialiștii își va anunța candidatul la funcția de primar al Chișinăului în următoarele săptămâni. „Este domnul Dodon și eu”, a menționat el, referindu-se la candidații examinați de partid. Anterior, și primarul de Chișinău a spus că va candida pentru un nou mandat la funcția de primar al capitalei, totuși un anunț oficial în acest sens încă nu a fost făcut.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

theatlantic.com

Statul vrea să crească la 40% numărul deținuților care muncesc până în 2030. Proiect de lege

Statul își propune ca, până la sfârșitul anului 2027, cel puțin o pătrime dintre deținuți să fie încadrați în muncă, iar până în 2030 – cel puțin 40%. Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege menit să faciliteze crearea locurilor de muncă pentru persoanele condamnate, în condițiile în care în ultimul deceniu, doar 18% dintre deținuți au fost angajați în activități remunerate, transmite IPN.

Autoritățile atrag atenția că actualul cadru legal nu oferă stimulente companiilor private să investească în spațiile sau utilajele penitenciarelor și limitează închirierea acestora la un an, ceea ce reduce atractivitatea și previzibilitatea pentru investitori.

Elaborarea proiectului este determinată de necesitatea soluționării problemei sistemice ce afectează 85% din populația penitenciară și anume – rata scăzută de antrenare în muncă a persoanelor private de libertate”, se arată în proiect.

Conform datelor din 2025, dintre cei 6 334 de deținuți, doar 3 428 sunt apți de muncă, iar dintre aceștia doar 1 223 (35,6%) lucrează în activități remunerate, reprezentând 19,3% din total. Aproximativ 10% desfășoară muncă gospodărească finanțată de stat, astfel că doar 8% sunt angajați prin contracte cu entități private sau întreprinderi de stat.

Pentru comparație, în vestul Europei, ponderea deținuților angajați în muncă variază între 50% și 80%: Norvegia – 82%, Olanda – 75%, Germania – 50%.

Proiectul stabilește că deținuții vor primi între 20% și 50% din salariul minim pentru munca prestată, în funcție de complexitate, iar în cazul contractelor cu entități private sau de stat, salariul poate depăși 50%, dacă părțile convin.

Proiectul de lege urmează să fie examinat miercuri, 8 aprilie, de Guvern, iar ulterior dezbătut în Parlament.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: