VIDEO Un deputat ucrainean îndeamnă Moldova să adere la NATO și să renunțe la neutralitate: „Dacă aveți nevoie de ajutorul Ucrainei, spuneți”

Deputatul ucrainean Aleksey Goncharenko îndeamnă Republica Moldova să adere la Alianța Nord-Atlantică, să renunțe la neutralitate și să rezolve problema transnistreană. Declarațiile oficialului de la Kiev au fost făcute în cadrul reuniunii Consiliului Europei.

„Nu trebuie să fie nici un dubiu: dacă Rusia ar fi capturat Odesa sau sudul Ucrainei, următoarea țară atacată ar fi fost Moldova. Ce a salvat-o pe Moldova? Nu neutralitatea, dar armata ucraineană. Este atât de clar… (…) Nu trebuie să uităm nici de Transnistria, parte a Moldovei, dar care este controlată de Rusia de zeci de ani. (…) Mă adresez acum poporului din Moldova. Eu cred că trebuie să luați decizii curajoase. Este bine că Moldova împreună cu Ucraina se îndreaptă spre UE, noi vă vom susține mereu, dar luați o decizie radicală – uitați de neutralitate, aderați la NATO, și uitați despre Transnistria. Dacă aveți nevoie de ajutorul Ucrainei, suntem gata să vă ajutăm prin orice mijloace pentru a pune capăt amenințărilor care vin la adresa țărilor noastre, la adresa întregii Europe, pentru a le oferi viitoarelor generații șansa de a trăi fără influența rusească”, a declarat deputatul ucrainean Aleksey Goncharenko.

În ultimele luni, la Chișinău este dezbătut tot mai aprins subiectul neutralității. „Acest statut nu este de ajuns pentru a asigura securitatea Republicii Moldova”, a declarat recent viceprim-ministrul Nicu Popescu într-un interviu pentru presa străină. Chișinăul a declarat în repetate rânduri că își dorește o cooperare strânsă cu Alianța Nord-Atlantică, dar a precizat că o eventuală aderare va fi decisă doar de cetățenii Republicii Moldova, prin referendum.

Întrebați recent dacă țara noastră este gata să adere la NATO sau să ia în considerare această opțiune, președinta Maia Sandu a recunoscut că, deocamdată, societatea moldovenească nu este gata pentru acest pas, iar premierul Dorin Recean a menționat că este nevoie de o amplă campanie de informare în acest sens. Totuși, ambii politicieni au catalogat relațiile dintre Chișinău și NATO, recent criticate de Kremlin, ca fiind foarte bune.

Amintim că Republica Moldova și Ucraina au obținut statutul de țară candidat la UE pe data de 23 iunie 2022.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Maia Sandu, despre mecanismele de protecție propuse de UE pentru noile state membre: „Înțelegem că există anumite îngrijorări”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că înțelege îngrijorările statelor membre ale Uniunii Europene privind posibilele regrese democratice după aderarea unor noi țări și consideră „firească” adoptarea unor măsuri de salvgardare. Șefa statului susține însă că Republica Moldova își dorește să adere la UE cu drepturi depline și muncește pentru a demonstra că reformele promovate sunt durabile. Afirmațiile au fost făcute într-un interviu pentru portalul Calea Europeană, pe 9 octombrie, în contextul propunerilor Comisiei Europene privind introducerea unor mecanisme de protecție.

„Noi înțelegem că există anumite îngrijorări în rândul statelor membre și înțelegem necesitatea unor măsuri de salvgardare. Este firesc. Și în România au existat anumite elemente unde monitorizarea a continuat și după aderare. Bineînțeles că noi optăm pentru calitatea de membru cu drepturi depline și muncim ca să demonstrăm că ceea ce construim noi aici este durabil. Dar sunt sigură că, după aderare – sper să se întâmple cât mai repede -, statele membre vor vrea să vadă continuitatea îmbunătățirilor și este firesc să fie așa”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că, pe 6 octombrie, Comisia Europeană a prezentat noi mecanisme de protecție pentru a preveni regresul democratic în statele care vor adera la Uniunea Europeană. Potrivit propunerilor, noii membri ar putea fi supuși unor măsuri de supraveghere și sancționare timp de până la 15 ani de la aderare, inclusiv suspendarea temporară a drepturilor de vot în Consiliul UE și a accesului la fonduri europene, în cazurile grave de încălcare a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene și a principiului cooperării loiale. Măsurile urmăresc să permită o reacție mai rapidă la abaterile de la statul de drept și să prevină blocarea deciziilor europene. Propunerile trebuie discutate și aprobate de statele membre pentru a putea fi aplicate.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: