VIDEO Unul dintre șefii NATO, aflat la Chișinău: „Noi respectăm neutralitatea Moldovei”

Președintele Comitetului Militar al Alianței Nord Atlantice (NATO), Robert Bauer, care se află într-o vizită oficială la Chișinău, susține că Alianța Nord Atlantică se mândrește să fie partenerul Moldovei. La rândul său, Marele Stat Major al Armatei Naționale, Eduard Ohladciuc, i-a mulțumit, în cadrul unei conferințe comune de presă, pentru susținere.

Agenda discuțiilor s-a axat pe subiecte ce țin de stadiul actual al relațiilor de colaborare Republica Moldova-NATO în cadrul Parteneriatului pentru Pace (PpP), evoluția situației de securitate din regiune și crizele cu care se confruntă țara noastră în contextul războiului din Ucraina, reforma sectorului de apărare din Republica Moldova și contribuția Armatei Naționale la menținerea păcii și stabilității la nivel internațional prin participarea la misiuni de menţinere a păcii.

În acest context, ministrul Apărării Anatolie Nosatîi a apreciat înalt asistența acordată de țările aliate și partenere ale NATO pentru implementarea diferitor proiecte direcționate spre dezvoltarea sectorului de apărare conform principiilor unei guvernări democratice și modernizarea capabilităților de apărare, precum și sporirea rezilienței naționale.

La finalul întrevederilor, generalul de brigadă Eduard Ohladciuc și amiralul Robert Bauer au susținut declarații de presă, în cadrul cărora s-au referit la realizările parteneriatului de peste 30 de ani dintre țara noastră și Alianța Nord-Atlantică, cu accent pe promovarea unor proiecte externe destinate consolidării capacităților de apărare ale Republicii Moldova, printre care Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova — NATO și Pachetul de asistență sporit din partea Alianței Nord-Atlantice — Iniţiativa de Consolidare a Capacităţilor de Apărare (DCBI).

Președintele Comitetului Militar NATO a declarat că acordarea sprijinului Republicii Moldova se regăsește pe agenda de priorități ale Alianței și va rămâne aici atât cât va fi nevoie. „În prezent, întreprindem măsuri concrete în direcția acordării unui suport politic și practic mai mare pentru Republica Moldova, pentru a vă susține reziliența și independența politică. NATO respectă neutralitatea constituțională a Republicii Moldova”, a spus amiralul Bauer.

La rândul său, generalul de brigadă Eduard Ohladciuc a apreciat sprijinul Alianței Nord-Atlantice în aprobarea, în luna februarie, curent, a pachetului de asistență pentru Armata Națională, care prevede sporirea cooperării în vederea fortificării rezilienței naționale față de noile provocări și combaterii amenințărilor hibride, dar și suportul acordat, de-a lungul anilor, în cadrul diferitor programe și proiecte de interes comun.

„Dezvoltarea capacităților de apărare și transformarea Armatei Naționale într-o instituție modernă, ajustată la standardele internaționale și capabilă să ofere securitate cetățenilor țării noastre, este unul din obiectivele conducerii Republicii Moldova. Apreciem mult susținerea Alianței Nord Atlantice în vederea oferirii unui ajutor semnificativ în acest sens, inclusiv prin diverse forme de instruire la școli și centre de excelență, exerciții desfășurate în comun cu militarii țărilor NATO și țărilor partenere, dar și expertiza în elaborarea documentelor de politici în domeniul apărării”, a menționat comandantul Armatei Naționale.

Amintim că o delegație, condusă de amiralul Robert Bauer, Președintele Comitetului Militar al Alianței Nord Atlantice (NATO), efectuează o vizită oficială la Chișinău, în perioada 15-17 mai curent.

La Chișinău, președintele Comitetului Militar NATO a avut o serie de întrevederi de lucru cu prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, cu reprezentanții Comisiei parlamentare securitate naţională, apărare şi ordine publică, precum și cu oficiali din cadrul misiunilor diplomatice străine cu reședința la Chișinău. De asemenea, miercuri, 17 mai, amiralul Robert Bauer va susține o lecție publică pentru audienții cursului post-universitar de perfecţionare în domeniul securităţii şi apărării naţionale, desfășurat de Academia Militară a Forțelor Armate „Alexandru cel Bun”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: