La sfârșitul acestei săptămâni, în perioada 14-15 decembrie, va avea loc un summit al liderilor Uniunii Europene. Pe ordinea de zi se află decizia de a începe negocierile privind aderarea Moldovei și a Ucrainei la UE. Comisia Europeană (CE) a recomandat deschiderea negocierilor de aderare, dar decizia trebuie să fie unanimă și încă nu pare să existe un consens între țările UE. Premierul Moldovei Dorin Recean a admis posibilitatea amânării începerii negocierilor din decembrie până în martie. NM, împreună cu câțiva experți, au analizat cât de reală este o astfel de amânare și ce legătură are cu premierul ungar Viktor Orban.

Context

Moldova a depus cerere de aderare la Uniunea Europeană pe 4 martie 2022, la câteva zile după ce Ucraina a făcut același lucru. De atunci, Moldova și Ucraina merg spre UE „la pachet”. Țările au primit simultan statutul de candidat pentru aderarea la UE, CE a recomandat concomitent începerea negocierilor atât cu Moldova, cât și cu Ucraina, iar acum la summit-ul UE liderii țărilor vor lua o decizie în privința ambelor țări deodată.

Premierul Dorin Recean a spus pe 7 decembrie la un post TV că „conexiunea cu Ucraina este importantă”, iar Moldova nu intenționează să o rupă: „Poziția noastră este aceasta. Trebuie să fim împreună cu Ucraina în procesul de începere a negocierilor.”

Pentru a lua decizia de începere a negocierilor de aderare la UE, este necesară o decizie unanimă a tuturor șefilor țărilor europene. Și aici Ucraina și, respectiv, Moldova au o problemă – Ungaria. Premierul de la Budapesta Viktor Orban amenință că va bloca începerea negocierilor privind aderarea Ucrainei la UE.

Dacă nu se ia decizia de a începe negocierile la summit-ul din decembrie, liderii UE ar putea examina această chestiune la summit-ul din martie.

Amenințările lui Orban

Relațiile dintre Ungaria și Ucraina nu mai pot fi numite simple. Motivul deteriorării acestora a fost legea ucraineană privind educația, care, în special, a limitat accesul la educația în limba maternă a minorității naționale maghiare din Transcarpatia. Acum Ucraina modifică această lege. Unul dintre amendamente sugerează că minoritățile naționale vor putea beneficia de studii medii în limba lor maternă, dacă această limbă este o limbă oficială a UE. „Anterior, Orban spunea că cea mai mare problemă este problema minorității maghiare. Una dintre recomandările CE a vizat în mod special drepturile minorităților. Acum, se pare, Ucraina a făcut totul pentru a se asigura că criticii nu au argumente împotriva aderării sale la UE”, a remarcat pentru NM Leo Litra, analist senior la New Europe Center.

Acum Orban nu mai invocă problema limbii. Principalul său argument împotriva aderării Ucrainei la UE este starea de război. Într-un interviu acordat postului de radio maghiar Kossuth, premierul ungar a spus că Ucraina se află acum într-o stare de război, iar UE nu poate nici să-și estimeze populația, nici să-și determine granițele exacte. În loc de negocieri, liderul ungar a propus încheierea unui parteneriat strategic cu Ucraina pe 10-15 ani. Orban i-a scris și o scrisoare șefului Consiliului European, Charles Michel, în care propunea eliminarea completă a punctului privind începerea negocierilor cu Ucraina de pe ordinea de zi a summit-ului din decembrie, pentru că nu ar exista un consens între liderii UE. În urma acestei scrisori, Michel a scurtat durata călătoriei sale în China și s-a întors la Bruxelles pentru a discuta în continuare situația cu liderii țărilor UE. În același timp, președintele francez Emmanuel Macron a avut o întâlnire personală cu Viktor Orban.

Analistul politic Sorin Ioniță a remarcat faptul că amenințările lui Orban trebuie luate în serios. „Macron a avut o întâlnire neprogramată cu Orban. Macron are o pasiune pentru rezolvarea crizelor și pentru a le arăta „băieților răi” drumul cel bun. Deci situația este într-adevăr foarte gravă. Orban s-a despărțit însă de Macron cu aceleași convingeri cu care a venit la el. În primul rând  că Ucraina este „o țară foarte coruptă”, deși Ungaria este pe primul loc în topul țărilor corupte din Europa. Iar în al doilea rând că „nu putem accepta Ucraina în UE, având în vedere volumul producției agricole acesteia, în caz contrar Politica Agricolă Comună a UE va fi distrusă”. Primul argument este mai emoționant, iar al doilea se adresează anumitor grupuri de populație, în special fermierilor care au motive să-și facă griji din cauza Ucrainei”, a spus expertul NM.

În timp ce partenerii externi negociază cu Orban, partidul de guvernământ din Ungaria Fidesz-Uniunea Civilă Ungară a adoptat o rezoluție prin care îi cere lui Orban să voteze împotriva începerii negocierilor cu Ucraina.

Finanțare sau „mâna Moscovei”

Experții invocă diverse motive pentru acest comportament al premierului ungar. Cea mai semnificativă dintre ele este dorința de a debloca finanțarea de la Uniunea Europeană. Cert este că în decembrie anul trecut UE a blocat alocarea a 13 miliarde de euro Ungariei din cauza încălcării de către guvernul maghiar a principiilor statului de drept. Experții consideră că Orban încearcă acum să negocieze alocarea banilor în schimbul unui vot pentru începerea negocierilor privind aderarea Ucrainei la UE. „Ce am văzut în ultimii ani? Ungaria folosește aproape întotdeauna amenințările cu veto pentru a rezolva alte probleme. Cred că acum există o încercare de a debloca finanțarea Ungariei prin votul pentru începerea negocierilor privind aderarea Ucrainei și a Moldovei”, spune Szabolcs Voros, jurnalist la mass-media maghiară „Valasaz online”.

Un alt motiv pentru comportamentul lui Orban poate fi relația lui cu Kremlinul. „Desigur, este dificil să negi legăturile lui Orban cu Kremlinul; el simpatizează pe față narațiunile Kremlinului, inclusiv narațiunea că nu este nevoie de acordat niciun ajutor Ucrainei și că utilizarea forței nu va ajuta la oprirea războiului. Mai corect ar fi să facem un astfel de apel la conducerea Rusiei, pentru că Ucraina se apără și nu Ucraina a atacat”, spune Leo Litra.

Într-adevăr, Orban a fost acuzat în mod repetat de sentimente pro-ruse și a fost numit politician pro-rus. Expertul WatchDog Andrei Curăraru este încrezător că relația personală a lui Viktor Orban cu președintele rus Vladimir Putin îi influențează și opinia cu privire la începerea negocierilor cu Ucraina: „Putin nu poate rezolva astfel de probleme la nivel european, dar poate influența decizia Ungariei promițându-le unele preferințe, de exemplu, furnizarea gazelor ieftine”.

Dar Szabolcs Voros nu vede în această situație vreo „urmă rusească”. „Aceste amenințări cu veto pentru Ucraina sunt doar un joc intern al guvernului ungar. Nu văd aici influența Kremlinului. Desigur, dacă Ungaria va vota pentru un veto, acesta va fi în beneficiul Kremlinului. Dar nu există nicio legătură directă aici, este doar o coincidență de interese. În general, sentimentele pro-ruse ale lui Orban au doar consecințe negative pentru Ungaria”, a menționat jurnalistul.

Care ar putea fi soluția

Experții au opinii diferite cu privire la decizia Consiliului European din 14-15 decembrie. Szabolcs Voros este încrezător că se va găsi un compromis și se va evita vetoul Ungariei.

Leo Litra privește, de asemenea, viitorul summit într-un mod pozitiv. Potrivit acestuia, șansa ca să nu existe veto este de 70% până la 30%. „Nu mai există argumente serioase pentru „împotrivă” ”, a remarcat expertul.

Sorin Ioniță crede că șansele pot fi evaluate ca 50 la 50, dar și în acest caz, potrivit acestuia, Uniunea Europeană are un plan B. „Cred că în acest caz, liderii țărilor UE se vor aduna din nou – pentru un summit extraordinar din ianuarie. Pe lângă problema începerii negocierilor, mai există o problemă importantă: asistența acordată Ucrainei în valoare de 50 de miliarde de euro. Dacă Ungaria blochează această decizie, atunci cred că banii nu vor veni de la UE, ci din fiecare țară separat. Până la urmă, suma necesară va ajunge în continuare în Ucraina”, a explicat expertul.

Andrei Curăraru a remarcat importanța începerii negocierilor înainte de iulie 2024. „În iulie, Ungaria va prezida Consiliul Uniunii Europene și datorită acestui statut îi va fi mai ușor să-și promoveze interesele”, a menționat expertul.

Prietenii lui Orban

Doar Ungaria se opune deschis începerii negocierilor, dar în Europa în ansamblu influența populiștilor și euroscepticilor este în creștere. De exemplu, Smer – Partidul Democrației Sociale condus de Robert Fico, a câștigat alegerile parlamentare din Slovacia din această toamnă. Este de remarcat faptul că partidul promovează o agendă anti-ucraineană, iar săptămâna trecută ministrul slovac de externe Juraj Blanar a declarat că „nu vede Ucraina în UE”.

Fico și Orbán arată ca „prieteni politici”. Totodată, Szabolcs Voros a remarcat că Ungaria nu înțelege această prietenie. „Domnul Fico, când era prim-ministru anterior, a promovat o agendă nu prea prietenoasă față de minoritatea maghiară din Slovacia. Totul nu este alb-negru. În titluri arată bine „Orban nu are prieteni” sau „Orban și Fico sunt cei mai buni prieteni”, dar în realitate totul este mult mai complicat.”

Sorin Ioniță nu este de părere că Slovacia poate împiedica aderarea Ucrainei la UE. „Spre deosebire de Orban, Fico nu controlează atât de mult țara. Acolo s-a format o coaliție destul de instabilă în parlament, iar Fico nu poate controla totul. În schimb Orban are o verticală clară a puterii, ca Putin în Rusia”, a explicat Ioniță.

Expertul a amintit, de asemenea, de Olanda, unde partidul așa-numitului „Trump olandez”, euroscepticul Geert Wilders, a câștigat recent alegerile parlamentare. „Noul guvern nu a fost încă format, dar situația este că, spre deosebire de România și Ungaria, liderii Olandei și ai altor țări scandinave nu pot face ce vor la summit. Ei trebuie să aibă un mandat din partea parlamentului. Și chiar dacă premierul nu dorește să blocheze vreo decizie, va trebui să o facă dacă parlamentul a decis acest lucru”, a menționat expertul.

Leo Litra, la rândul său, nu vede probleme serioase în nicio țară, cu excepția Ungariei. „Ungaria este izolată și cu cât este mai probabil să rămână singură împotriva tuturor, cu atât sunt mai puține șanse ca aceștia să își poată menține poziția”, a subliniat analistul.

Risc de euroscepticism pentru negocieri

Negocierile privind aderarea la UE sunt un proces lung care poate dura mai mult de un an. Dacă începerea procesului de negocieri nu se poticnește acum de Orbán, care este probabilitatea ca negocierile ulterioare să nu fie blocate de alți lideri cu opinii similare? Andrei Curăraru crede că euroscepticii, din ce în ce mai populari, nu sunt un pericol pentru Moldova. „În viitor vor exista mai multe probleme tehnice decât politice. Următoarea mare decizie politică va fi luată atunci când se va decide aderarea la UE. Poate atunci nu vom mai fi „la pachet” cu Ucraina. Este încă foarte devreme să ne gândim la asta acum”, a menționat expertul.

Sorin Ioniță împărtășește o părere similară. El a menționat că dificultățile care apar pot fi cu siguranță ocolite, așa cum au făcut cândva România și Bulgaria. „România a intrat într-o anumită perioadă tranzacțională. Nu am primit imediat toate drepturile unui stat membru UE, ci le-am obținut treptat. Cred că la fel va fi și în cazul Moldovei și Ucrainei”, a conchis expertul.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.