Violența sexuală asupra copiilor. În 2024, peste 200 de cazuri au ajuns în atenția Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii

Comuna Sipoteni, raionul Călărași, a fost plasată sub carantină pentru 30 de zile, după ce a fost confirmat un caz de rabie la o bovină. Decizia a fost luată vineri, 9 ianuarie 2026, de Comisia raională pentru situații excepționale, care a aprobat și un plan de măsuri antiepizootice pentru prevenirea și combaterea focarului.

Măsurile includ controlul circulației animalelor, supravegherea stării de sănătate a efectivelor și responsabilizarea instituțiilor abilitate pentru implementarea planului. Autoritățile avertizează că nerespectarea restricțiilor și recomandărilor constituie încălcare a legislației în vigoare și atrage sancțiuni.

Locuitorii sunt îndemnați să raporteze orice suspiciuni privind animalele bolnave și să respecte instrucțiunile specialiștilor. Conform Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, în prezent, pe teritoriul Moldovei sunt active trei focare de rabie.

Potrivit hărții focarelor active de boli ale animalelor, publicată de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, în prezent în Republica Moldova există trei focare active de rabie: la Sipoteni (Călărași), Drochia și Camenca, în stânga Nistrului.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Numărul cererilor de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova depuse de locuitorii din regiunea transnistreană a crescut cu aproape 50% în perioada septembrie–decembrie 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit datelor Agenției Servicii Publice, făcute publice de Zona de Securitate, în cele patru luni premergătoare intrării în vigoare a noii Legi a cetățeniei au fost înregistrate peste două mii de solicitări.

Potrivit datelor, în intervalul menționat au fost depuse peste 2 000 de cereri din stânga Nistrului. Prin comparație, în aceeași perioadă a anului 2024 au fost înregistrate 1 394 de solicitări, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 50%.

Cele mai multe cereri au fost depuse în luna decembrie 2025 – 744 de solicitări, aproape dublu față de decembrie 2024, când au fost înregistrate 383. Creșteri sunt vizibile și în lunile anterioare: în septembrie 2025 au fost depuse 536 de cereri, față de 333 în septembrie 2024, iar în octombrie și noiembrie 2025 au fost înregistrate 412 și, respectiv, 389 de solicitări.

Este de menționat că, la 24 decembrie 2025, a intrat în vigoare noua lege a cetățeniei, care face obținerea acesteia mai complicată. În special, cei care vor dori să devină cetățean al Republicii Moldova va trebui să demonstreze cunoașterea limbii române și a Constituției Republicii Moldova.

Agenția Servicii Publice (ASP) a explicat că toate cererile pentru serviciile în materie de cetățenie vor fi recepționate exclusiv în baza unei programări prealabile. Programarea se face pe site-ul ASP, compartimentul „Programarea la servicii”, domeniul „Acte de identitate”, serviciul „În materie de cetățenie”.

Ulterior, depunerea cererilor va fi posibilă doar în centrele multifuncționale din municipiul Chișinău:
Conform ASP, proiectul de lege exclude posibilitatea depunerii cererilor prin intermediari sau prin procură, pentru eliminarea „schemelor corupte în care „intermediarii” rezolvau problema contra cost”.

Potrivit ASP, au fost introduse mecanisme mai stricte de verificare a identității și a temeiurilor solicitanților, printre care: verificarea riguroasă a identității solicitantului; verificarea autenticității actelor prezentate; analiza istoricului de călătorii și a capacității financiare; evaluarea capacităților financiare; lipsa antecedentelor penale.
***
Necesitatea elaborării unei noi legi a cetățeniei a fost discutată încă din anul 2023. Proiectul noii legi a fost înaintat Parlamentului în iunie 2025 de un grup de deputați ai partidului de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” (PAS). Până la mijlocul lunii iulie, documentul a fost adoptat în două lecturi, iar pe 18 septembrie a fost promulgat de președinta Maia Sandu. NewsMaker a explicat AICI ce anume se schimbă și cât de mult aceste modificări vor complica obținerea cetățeniei Republicii Moldova.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Fuziunea propusă între Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul și Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) a generat reacții critice și în comunitatea academică românească. Rectorul Universității București, Marian Preda, a declarat că această comasare ridică „semne mari de întrebare”, atât din cauza momentului ales, cât și pentru că ar uni o universitate cu profil social cu una cu profil tehnic.

Potrivit lui Marian Preda, fost președinte al unei comisii prezidențiale în mandatul lui Traian Băsescu, spre deosebire de România, Ministerul Educației din Republica Moldova deține o autoritate considerabil mai mare asupra universităților: resursele instituțiilor sunt sub control ministerial, admiterea este centralizată, locurile bugetate sunt repartizate de minister, iar contractele cadrelor didactice sunt pe perioadă determinată, maxim cinci ani.

„În ultimele zile mi s-a semnalat, atât informal, cât și formal, instituțional, în calitate de rector al UB, că în Republica Moldova se încearcă desființarea Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, care să fie absorbită de Universitatea Tehnică din Moldova (UTM).  Argumentele Ministerului Educației țin de eficientizarea activității și includ promisiunea de a investi în plan local. Aici apare prima întrebare: prin disparitia postului de rector și mutarea controlului la Universitatea Tehnică, se eficientizează activitatea? Cum, în ce fel, când? S-or fi pricepând mai bine inginerii din Chișinău, de la UTM, la specializările socio-umaniste (Limba și Literatura Română, Limba Engleză, Drept, Pedagogie, Contabilitate, care reprezintă peste 90% dintre studenții de la Cahul decât actualii profesori din Cahul și din Galați)?”, a spus Preda.
Marian Preda a mai spus printre altele că a susținut reforma universitară din 2022, când mai multe universități mici au fost comasate, iar o asemenea inițiativă ar trebui aplicată și în România. El spune că într-adevăr Universitatea din Cahul nu poate fi eficientă cu aproximativ 1.000 de studenți și trebuie eficientizată, dar și menținută ca universitate cu rol regional și transfrontalier semnificativ.

Mai apoi, rectorul a venit cu mai multe acuzații privind modul în care se gestionează fuziunea Universității din Cahul cu UTM. El se întreabă, de exemplu, de ce a apărut urgența comasării tocmai acum. El amintește că rectorul UTM, Viorel Botan, s-a înscris într-un partid pro-european, câștigător al ultimelor alegeri, ceea ce i-ar fi creat „un statut privilegiat pentru el și pentru UTM în relație cu Ministerul Educației”.

„Rectorul UTM (care îi urmează tatălui său, un reputat academician și fost rector al UTM în perioada 1992 – 2015, este unul foarte competent, dar are deja 9 – 10 ani în funcție și, conform legii actuale, nu mai are dreptul la încă un mandat. Deși fusese ales parlamentar, a renunțat la poziție în favoarea unui alt coleg de partid. În aceste condiții, decizia ministrului de a comasa cele 2 universități dă impresia că recompensează cedarea mandatului de deputat pentru un coleg de partid”, mai spune Preda.

Precizăm că Academia de Științe a Moldovei (AȘM) și Academia Română au lansat un apel către Ministerele de resort și Consiliile Rectorilor din Republica Moldova și România, solicitând inițierea unui dialog și identificarea unei soluții constructive în privința viitorului Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul.

Academicienii amintesc că Universitatea din Cahul are relații strânse cu Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați și a fost inițial creată ca un proiect transfrontalier, menținând astfel un rol important în promovarea limbii, culturii și istoriei românești în regiune. În opinia lor, comasarea acestei instituții cu Universitatea Tehnică din Moldova ar trebui să fie discutată transparent, prin consultări cu toate părțile implicate, pentru a găsi o soluție care să protejeze autonomia universitară și interesul studenților și cadrelor didactice.

***

Amintim că în luna decembrie 2025, autoritățile au anunțat că Universitatea „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul ar putea fi absorbită de UTM. Rectorul UTM, Viorel Bostan, a declarat pentru Europa Liberă că propunerea a venit din partea Ministerului Educației. Tot în luna decembrie, Ministerul Educației a raportat inițierea unor modificări la Codul Educației. Una dintre propuneri vizează acordarea unui al treilea mandat consecutiv rectorilor instituțiilor care au absorbit alte universități. Propunerea a stârnit mai multe critici, fiind invocat faptul că modificarea ar putea prelungi mandatul rectorului UTM.

Menționăm că rectorul UTM, Viorel Bostan, a candidat pe lista PAS la alegerile parlamentare și se află la finalul celui de-al doilea mandat de conducere a universității. Una dintre persoanele care au criticat propunerea Ministerului Educației a fost rectorul USM, Igor Șarov. În reacție, rectorul UTM a declarat că „mandatele de rector nu se transmit, ci se câștigă în alegeri libere și corecte, prin vot secret”. El a calificat drept atac criticile îndreptate împotriva sa.

Precizăm că modificările la Codul educației și absorbția universității din Cahul de către UTM au fost supuse consultărilor publice.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.