Vizite paralele în Găgăuzia: ambasadoarea UE și ambasadorul agreat al Rusiei, în aceeași zi, cu agende diferite

Integrarea Europeană sau apropierea de Rusia? Pe 23 ianuarie în Găgăuzia au sosit atât ambasadoarea UE, Iwona Piórko, cu o vizită anunțată din timp, cât și șeful diplomației ruse, Oleg Ozerov, fiecare cu o agendă distinctă și mesaje diferite. Cei doi diplomați au avut întrevederi atât cu primari cât și cu deputații Adunării Popularea Găgăuziei.

Agenda Uniunii Europene: dezvoltare locală și parcurs european

Aflată pentru prima dată în Găgăuzia de la preluarea mandatului, Iwona Piórko s-a întâlnit cu primarii orașelor Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești, discutând despre nevoile comunităților locale și prioritățile de dezvoltare în contextul integrării europene a Republicii Moldova.

„UE lucrează cu toate comunitățile din Republica Moldova pentru a sprijini dezvoltarea locală și pentru a se asigura că toți cetățenii cunosc și resimt beneficiile integrării în UE”, a transmis delegația Uniunii Europene într-un comunicat.

Totodată, ambasadoarea UE a participat la un eveniment dedicat copiilor, unde a premiat câștigătorii concursului de desen și eseu „Poduri ale prieteniei și culturii”, organizat cu sprijin european. Cele 12 lucrări finaliste vor fi publicate într-un calendar multilingv pentru anul 2026, în limbile română, găgăuză și rusă.

Programul vizitei a inclus și deplasarea la pensiunea etno-turistică „Gagauz Sofrasi” din satul Congaz, o afacere de familie dezvoltată cu sprijinul Uniunii Europene, unde Iwona Piórko a discutat cu reprezentanți ai mediului de afaceri despre oportunitățile economice din regiune.

Ozerov: legături „istorice” între Rusia și Găgăuzia

Ambasadorul agreat al Rusiei, Oleg Ozerev, a avut o întrevedere cu conducerea Comitetului Executiv al Găgăuziei, unde a discutat despre dezvoltarea cooperării dintre autonomie și regiunile Federației Ruse, precum și despre inițiative culturale și umanitare, transmite Gagauzianews.

Diplomatul rus a subliniat existența unor „legături istorice de durată” între Rusia și Găgăuzia și a menționat că vizitele sale în autonomie sunt regulate.

„Venim aici constant. De când activez în Republica Moldova, ajung frecvent la Comrat și în regiune. Însă vizita de astăzi are, în primul rând, un scop cultural”, a declarat ambasadorul.

În cadrul vizitei, ambasadorul rus a mers la Liceul „Mavrodi” din Comrat, unde a donat un set de cărți în limba rusă, destinate elevilor, accentuând rolul literaturii clasice ruse în formarea tinerilor.

Potrivit Gagauz.info, autoritățile regionale și-au prezentat evaluarea situației social-politice actuale din Republica Moldova și din autonomie. O atenție deosebită a fost acordată alegerilor viitoare pentru organul legislativ regional, precum și posibilelor riscuri legate de inițiativele discutate privind ieșirea Republicii Moldova din CSI.

Ambasadorul a dat asigurări că relațiile dintre Rusia și autonomia găgăuză vor continua să se dezvolte pe dimensiunea culturală și umanitară.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Captură foto/privesc.eu

Herman von Hebel și Bernarnd Lavigne – noii membri ai Comisiei vetting. Proiectul PAS, votat cu huiduieli: „Rușine!”

La o zi după ce au modificat legislația privind numirea membrilor Comisiei de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor, prin reducerea pragului de vot de la 61 la 51 de deputați, majoritatea PAS i-a desemnat oficial pe Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia de vetting. În semn de protest, opoziția a blocat tribuna centrală a Parlamentului și a scandat „Rușine!”. În pofida criticilor, proiectul a fost aprobat cu 53 de voturi „pentru”, în timp ce patru deputați ai opoziției s-au abținut de la vot.

Dezbaterile din Parlament au durat mai bine de o oră. Reprezentanții partidului de guvernare au apărat candidatura fostului președinte al Comisiei pre-vetting și au acuzat opoziția că ar încearca să tergiverseze reforma justiției, considerată esențială pentru procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Deputatul PAS Vasile Grădinaru, care a prezentat proiectul de la tribuna Parlamentului, a declarat că acuzațiile aduse lui Herman von Hebel sunt nefondate. „Nu spun că asta e procedura pe care ne-am dorit-o vreodată. Dar noi trebuie să depășim aceste blocaje. Fiecare zi întârziată înseamnă încă o zi întârziată a reformei” – a declarat parlamentarul.

Opoziția, care a cerut din nou ca cei doi candidați să fie votați separat, a blocat tribuna centrală în timpul votului. „Rușine!” – au scandat parlamentarii. „În Moldova nu mai este justiție”, a declarat liderul fracțiunii Partidului Nostru, Renato Usatîi.

Critici au venit și din partea fracțiunii „Alternativa”, care a acuzat guvernarea că s-ar fi grăbit cu numirea lui von Hebel și că ar fi încălcat procedurile. „Ne-ați anulat pe noi ca reprezentanți ai poporului. Legea aceasta procedural nu are niciun drept la existență. Și nu înțeleg de unde această grabă. Ați vrut să umiliți opoziția? Credeți-ne că nu ne-ați umilit. Voi ați discreditat Moldova”, a spus fostul premier, deputatul Ion Chicu.

Vicepreședinta Parlamentului, deputata PAS Doina Gherman, a declarat, la rândul său, că majoritatea parlamentară va continua reformele, în ciuda protestelor opoziției: „Să vă fie clar: noi nu am venit în Parlament de flori de cuc. Noi am venit cu un mandat clar – integrarea europeană. Da, noi suntem pentru consens, dar nu pentru șantaj. Ceea ce faceți voi este să forțați nota foarte urât. Noi nu vom permite asta. (…) Fracțiunea PAS va susține acest proiect și va merge înainte – cu voi sau fără voi”.

Amintim, PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri – Herman von Hebel și Bernard Lavigne – în Comisia Vetting, la ședința Parlamentului din 26 februarie. Adoptarea proiectului de hotărâre privind desemnarea celor doi a eșuat, întrucât nu a întrunit un număr suficient de voturi. Documentul, care necesita cel puțin 61 de voturi pentru a fi aprobat, a fost susținut de doar 53 de deputați – toți din fracțiunea PAS. Formațiunea de guvernământ are 55 de mandate în actuala legislatură.

Forțele de opoziție din legislativ au refuzat să susțină proiectul de hotărâre din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși au exprimat sprijin pentru Lavigne. Acestea au acuzat, de asemenea, partidul de guvernământ că a propus cele două candidaturi la pachet, în încercarea de a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS, Igor Chiriac, a declarat că fracțiunea sa va identifica în scurt timp o soluție pentru suplinirea funcțiilor vacante de membri ai Comisiei. Parlamentarul a menționat că va fi analizată inclusiv varianta modificării legii, astfel încât numirile să poată fi aprobate cu votul a doar 51 de deputați.

Pe 4 martie, PAS a înregistrat un amendament. Deputatul Igor Chiriac a spus că acesta este un mecanism de deblocare a situației. Dacă candidații externi nu întrunesc numărul de voturi cerut – 61 – Comisia juridică va alege și va înainta candidații cu cel mai mare număr de voturi. În cazul în care aceiași candidați sunt înaintați repetat către Parlament, ei sunt aleși cu votul majoritar al deputaților, adică 51 de voturi, a spus Chiriac.

Pe 5 martie, PAS a votat amendamentul care permite ca membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, să fie aprobați cu votul a 51 de deputați și nu 61. Amendamentul s-a regăsit într-o inițiativă legislativă care prevede „fortificarea securității judecătorilor” și care a fost votată pe 5 martie, în a doua lectură. În aceeași seară, președinta Maia Sandu a semnat decretul. Opoziția parlamentară a sesizat Curtea Constituțională.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: