Vladimir Plahotniuc rămâne în arest pentru încă 30 de zile

Vladimir Plahotniuc rămâne în arest preventiv până pe 24 decembrie. Decizia a fost pronunțată pe 19 noiembrie de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Magistrații au admis integral demersul procurorului Procuraturii Anticorupție, Alexandru Cernei, privind prelungirea măsurii preventive în privința lui Plahotniuc. Astfel, au decis prelungirea arestului preventiv pe un termen de 30 de zile, calculat de la 24 noiembrie până pe 24 decembrie, ora 9.

Decizia poate fi contestată în termen de trei zile la Curtea de Apel Centru.

Procurorul Alexandru Cernei și-a motivat solicitarea prin faptul că ar exista riscul ca, în cazul eliberării, Plahotniuc să se ascundă de justiție, având în vedere că a fost reținut abia după șase ani în Grecia.

Înainte de pronunțarea deciziei, avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac, a declarat că apărarea a solicitat respingerea demersului procurorului privind prelungirea măsurii preventive. Totodată, el a spus că apărarea a optat pentru arest la domiciliu sau control judiciar. Rogac a precizat că, în cazul în care demersul procurorului va fi admis, va fi depus recurs. De asemenea, el a respins declarațiile lui Cernei, menționând că Plahotniuc „intenționa să revină în Republica Moldova doar că lucrurile s-au anticipat un pic, cu o săptămână maximum”. Potrivit lui Rogac, Plahotniuc, reținut în Grecia pe 22 iulie în timp ce încerca să plece în Dubai, intenționa să plece acolo și ulterior să revină în Republica Moldova pentru a se preda autorităților.

***

Fostul lider PDM a fost extrădat pe 25 septembrie în Republica Moldova. În prezent se află în Penitenciarul nr. 13 din capitală.

Plahotniuc este cercetat ca inculpat în mai multe dosare penale, cel mai răsunător dintre ele fiind cel privind furtul unui miliard. Potrivit procuraturii, Plahotniuc a primit prin intermediul companiilor controlate de Șor 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro din banii furați. Banii ar fi fost folosiți pentru achiziții de lux, servicii, investiții, evenimente și plata datoriilor. Pentru infracțiunile comise legea prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 8 la 15 ani.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Consiliul Europei pregătește o convenție privind combaterea dezinformării? Berset: Să vedem ce s-a întâmplat în Moldova, ce putem folosi

Secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, a anunțat că organizația pe care o conduce planifică elaborarea unei convenții privind combaterea dezinformării și a interferențelor străine. Documentul ar urma să includă un set de instrumente dezvoltate inclusiv pe baza experienței Republicii Moldova în alegerile parlamentare din 28 septembrie. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru NewsMaker, pe 20 noiembrie.

Știm cu toții că în toate procesele electorale avem o provocare enormă legată de calitatea informației, de calitatea dezbaterii, de posibilitatea de a avea puncte de vedere diferite în dezbatere. (…) În lumea de astăzi, cu dezinformare, cu inteligență artificială, cu social media, cu polarizarea pe care o vedem pe rețelele sociale, cu discursul de ură, cu deepfake-uri — multe elemente acționează simultan, făcând mult mai dificilă existența unei dezbateri de calitate. Ceea ce s-a întâmplat în Moldova în ultimele luni nu a fost o surpriză pentru noi. (…) Putem folosi această experiență pentru a ajuta toate țările europene să reflecteze la ce înseamnă aceasta și poate să dezvoltăm împreună instrumente pentru a aborda aceste situații”, a declarat Alain Berset.

El a precizat că Consiliul Europei dezvoltă un instrument pentru combaterea dezinformării.

Ne gândim la o nouă convenție privind dezinformarea și interferențele străine, exact în acest scop: de a proteja democrațiile și procesele electorale, învățând din experiența — destul de dură — pe care Moldova a avut-o în ultimele luni. Să vedem ce s-a întâmplat aici, ce putem folosi pentru a construi un set de instrumente pentru toate țările, astfel încât să avem stabilitate, protecție și democrații puternice”, a adăugat secretarul general al Consiliului Europei.

Întrebat cum poate fi asigurat faptul că măsurile de combatere a dezinformării nu vor ajunge să submineze libertatea de exprimare și democrația, Berset a spus: „Trebuie să lucrăm împreună, fără a lăsa fiecare țară să decidă singură ce înseamnă aceste lucruri și să reinventeze roata în diverse situații. Trebuie să abordăm problema împreună. De ce? Pentru că este clar că acest set de instrumente trebuie să fie mereu fundamentat legal. Trebuie să aibă o bază juridică, în primul rând. În al doilea rând, toate aceste măsuri trebuie să respecte Convenția Europeană a Drepturilor Omului. (…) Exact cum ați spus, există un risc. Suntem pe deplin conștienți de acest lucru, și tocmai de aceea calea corectă este elaborarea unei noi convenții. Aceasta privește alegerile, dar nu doar alegerile. Vizează și dezbaterea publică în spațiul public al democrațiilor noastre”.

Amintim că, pe 28 septembrie, în Republica Moldova au avut loc alegeri parlamentare. Un raport al misiunii internaționale de observare a Parlamentului European, OSCE și APCE a arătat că procesul electoral a fost marcat de o tentativă eșuată de influențare a alegerilor din partea Rusiei. Documentul menționează că Rusia a folosit instrumente precum dezinformarea, finanțarea ilegală, coruperea electorală și atacurile cibernetice pentru a deturna rezultatele scrutinului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: