РИА Новости

Vladimir Putin ar putea fi declarat criminal de război. Proiectul de lege, înregistrat de Rada Supremă

Rada Supremă de la Kiev a înregistrat un proiect de lege privind declararea lui Vladimir Putin drept „criminal de război”.

Inițiativa aparține deputatului partidului de guvernare „Sluga Poporului”, Elizaveta Boguțka. Potrivit documentului, Vladimir Putin este acuzat de răspândirea informațiilor false despre istoria Ucrainei, de comiterea unor acțiuni îndreptate spre nimicirea poporului ucrainean, precum și de încălcarea suveranității și integrității teritoriale a țării, începând cu anul 2014.

Ținând cont de agresiunea militară agresivă, distructivă, de amploare, care a fost inițiată de președintele Federației Ruse Vladimir Putin și care a dus la numeroase victime, distrugerea completă a unor orașe și sate din Ucraina, precum și ocuparea a numeroase așezări; ţinând cont de ocuparea regiunilor Lugansk şi Doneţk, precum și a Republicii Autonome Crimeea (…) Rada Supremă îl recunoaște pe președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, drept criminal de război”, se arată în document.

Rada Supremă a Ucrainei solicită Organizației Națiunilor Unite, Parlamentului European, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei,
Adunării Parlamentare a OSCE, Adunării Parlamentare a NATO, guvernelor și parlamentelor statelor străine, Curții Penale Internaţionale şi Curții Internaționale de Justiție a Națiunilor Unite să îl recunoască pe președintele rus Vladimir Putin drept criminal de război și să solicite aducerea acestuia în fața justiției.

***

Pe 24 februarie, Rusia a atacat Ucraina. În urma acestei decizii, zeci de țări a adoptat măsuri punitive, iar numeroase companii au decis să își închidă afacerile în țara-agresor. SUA, Canada, țările UE, dar și altele susțin Ucraina prin ajutoare financiare și livrarea de armament. De asemenea, voluntari din toată lumea se alătură armatei Ucrainei. Unele țări au calificat acțiunile Rusiei în Ucraina drept genocid.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Furtună va contesta sancțiunile UE: „Grupările de la Bruxelles au decis să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră”

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

Astăzi vedem cum are loc, în mod deliberat, distrugerea a tot ceea ce am iubit la Uniunea Europeană. Grupările de la Bruxelles au decis, fără rușine și la vedere, după tradițiile colonialiste, să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră — suverană. (…) Regimul PAS aplică sancțiuni prin intermediul acoliților lor străini, doar în privința politicienilor care au susținere și de care PAS se teme. Niciodată nu am fost și nu vom fi o opoziție comodă pentru junta galbenă!”, a declarat Victoria Furtună.

Politiciana a menționat că va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia prin care i-au fost impuse sancțiuni.

PAS nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de Victoria Furtună.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: