facebook.com/ipismoldova

Vladislav Kulminski, prima apariție în presă după demisia din Guvern: „Înainte de a demisiona am discutat cu președinta, premierul și speakerul”

Fostul vicepremier pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski, a dezvăluit adevăratele motive care au stat la baza deciziei sale de a demisiona. Acesta a declarat că despre decizia sa a discutat cu trei sau chiar patru săptămâni înainte – atât cu președinta țării, cât și cu prim-ministrul Natalia Gavrilița, dar și cu președintele Parlamentului, Igor Grosu. Declarația a fost făcută în cadrul ediției din 9 decembrie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Vladislav Kulminski susține că decizia sa de a demisiona nu a fost o surpriză pentru cei de la guvernare.

„Într-adevăr am demisionat din motive personale, însă nu s-a întâmplat brusc. Înainte de a demisona am discutat demisia mea cu doamna prim-ministră, cu doamna președintă și cu domnul spicher în prealabil. Asta nu a fost o surpriză pentru cei de la guvernare. Despre asta am discutat cu ei cu trei sau patru săptămâni înainte. Totul a fost coordonat din timp, ar fi fost iresponsabil din partea mea să fac acest lucru”.

Vladislav Kulminski a dezvăluit că a luat această decizie pentru a fi alături de familia sa.

„Nu cred că ar fi o problemă, mai mult o bucurie, dar o dată cu nașterea copilului meu, soția a avut mai multe complicații imediat după naștere și eu nu eram alături. Nu sunt sigur că aș fi putut lua o pauză, pentru că și până acum durează aceste chestii, iar eu trebuia să fiu prezent. În funcția de prim-ministru pentru Reintegrare trebuie să fii prezent 24 din 24, șapte zile pe săptămână. Pe când soția mea avea nevoie de mine eu mă ocupam de reglementarea conflictului transnistrean. Este o sarcină foarte importantă pentru familia mea să fiu în acest moment alături de ea”, a declarat fostul vicepremier în cadrul  emisiunii.

Kulminski a mai spus că în Guvern sunt divergențe de opinii, însă acestea ar fi constructive: „Prezența unor tensiuni într-o echipă este un lucru normal și sănătos pentru că orice echipă presupune competiție și asta înseamnă mișcare și progres. Au existat opinii diferite pe toate problemele, pentru că Guvernele precedente au ales să amâne toate crizele cu care se confruntau, acest Guvern a preferat să le abordeze”.

Fostul vicepremier a explicat prezența sa la negocierile cu privire la acordul pentru furnizarea gazului: „De ce m-am dus eu la negocierile cu Gazprom? Foarte simplu. Pentru că sunt un negociator profesionist, iar relația noastră cu Federația Rusă nu se referă doar la gazele naturale. Totuși, negocierile s-au axat strict pe problema gazului și a prețului. Au fost negocieri foarte dure pentru că pentru Republica Moldova să accepți un preț de 1000 de dolari minus 25%, asta înseamnă că noi, prețul din octombrie, l-am fi avut timp de un an de zile”.

Vladislav Kulminski a demisionat din funcția de vicepremier pentru Reintegrare la începutul lunii noiembrie. Kulminski a devenit vicepremier pentru Reintegrare în Guvernul Nataliei Gavrilița în data de 6 august. Anterior, a activat în cadrul structurilor ONU de reglementare conflictelor, dar și în societatea civilă, fiind unul dintre fondatorii Institutului pentru Inițiative Strategice.

După demisia lui Kulminski, nu a fost numit deocamdată un alt ministru responsabil de Reintegrare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Ucraina a impus restricții împotriva Rosneft și Lukoil: sancțiuni sincronizate cu SUA

Ucraina a sincronizat măsurile sale de sancțiuni cu cele ale SUA, impunând restricții împotriva companiilor petroliere rusești „Rosneft” și „Lukoil”. Anunțul a fost făcut de președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, pe 30 noiembrie. Totodată, el a anunțat introducerea unor sancțiuni împotriva persoanelor implicate în dezvoltarea și producția dronelor rusești.

„În cadrul pachetului, sincronizat cu Statele Unite, Ucraina a aplicat sancțiuni împotriva a 26 de persoane juridice din Rusia, legate de sectorul energetic. Printre acestea se numără compania „Rosneft”, întreprinderile acesteia, precum și companiile care fac parte din grupul „Lukoil””, se arată în comunicatul biroului președintelui Ucrainei.

Al doilea decret introduce sancțiuni împotriva a 36 de persoane fizice și 13 persoane juridice, implicate în producția, instruirea și exploatarea dronelor rusești. Printre acestea se numără, în special, persoane implicate în activitatea centrului „Rubicon”, care testează noi modele de armament și participă la acțiuni militare împotriva Ucrainei.

Sancțiunile prevăd blocarea activelor, interzicerea operațiunilor comerciale, încetarea activității sau suspendarea licențelor și a altor autorizații, precum și interdicția de a participa la privatizări și la achiziții publice.

***

Pe 22 octombrie, SUA au inclus pe lista de sancțiuni două dintre cele mai mari companii petroliere ruse – Rosneft și Lukoil – precum și aproximativ 50 de filiale ale acestora. O săptămână mai devreme, sancțiuni similare au fost impuse și de Marea Britanie.

Ca urmare, Lukoil a decis să-și vândă activele din străinătate, afectate de înghețarea fondurilor și interdicția de noi tranzacții. Inițial, activele din Europa și SUA urmau să fie cumpărate de compania elvețiană Gunvor, apropiată prietenului lui Putin, Gennadi Timcenko, însă tranzacția a fost blocată de Washington. Lukoil a cerut mai mult timp pentru vânzare, iar termenul a fost prelungit de SUA până pe 13 decembrie, inițial fiind 21 noiembrie.

Fostul prim-ministru al Republicii Moldova și ex-director al Rompetrol Moldova, Ion Sturza, a declarat că Lukoil are în Moldova 100 de stații peco, iar în România – 300. „În ambele state, Lukoil are aproximativ 20% din piață de retail. Specificul Moldovei — la motorină deține aproape 50% din import și 100% la jetul de aviație”, a adăugat Sturza.

Pe 12 noiembrie, aeroportul din Chișinău a preluat în administrare, cu titlu gratuit, terminalul petrolier al companiei Lukoil, în baza unui contract de comodat. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că acordul permite continuarea livrărilor de kerosen către sectorul avia și reprezintă o măsură de urgență, în condițiile riscului ca, din 21 noiembrie, Lukoil să nu mai poată furniza și opera terminalul. Pentru a asigura rezervele necesare, autoritățile au anunțat că au negociat cu o companie românească livrarea de combustibil către aeroportul Chișinău. Ministrul Energiei a dat asigurări că, în ciuda situației din jurul companiei petroliere ruse, Moldova este asigurată cu combustibil și stocurile sunt stabile.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: