facebook.com/ipismoldova

Vladislav Kulminski, prima apariție în presă după demisia din Guvern: „Înainte de a demisiona am discutat cu președinta, premierul și speakerul”

Fostul vicepremier pentru Reintegrare, Vladislav Kulminski, a dezvăluit adevăratele motive care au stat la baza deciziei sale de a demisiona. Acesta a declarat că despre decizia sa a discutat cu trei sau chiar patru săptămâni înainte – atât cu președinta țării, cât și cu prim-ministrul Natalia Gavrilița, dar și cu președintele Parlamentului, Igor Grosu. Declarația a fost făcută în cadrul ediției din 9 decembrie a emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Vladislav Kulminski susține că decizia sa de a demisiona nu a fost o surpriză pentru cei de la guvernare.

„Într-adevăr am demisionat din motive personale, însă nu s-a întâmplat brusc. Înainte de a demisona am discutat demisia mea cu doamna prim-ministră, cu doamna președintă și cu domnul spicher în prealabil. Asta nu a fost o surpriză pentru cei de la guvernare. Despre asta am discutat cu ei cu trei sau patru săptămâni înainte. Totul a fost coordonat din timp, ar fi fost iresponsabil din partea mea să fac acest lucru”.

Vladislav Kulminski a dezvăluit că a luat această decizie pentru a fi alături de familia sa.

„Nu cred că ar fi o problemă, mai mult o bucurie, dar o dată cu nașterea copilului meu, soția a avut mai multe complicații imediat după naștere și eu nu eram alături. Nu sunt sigur că aș fi putut lua o pauză, pentru că și până acum durează aceste chestii, iar eu trebuia să fiu prezent. În funcția de prim-ministru pentru Reintegrare trebuie să fii prezent 24 din 24, șapte zile pe săptămână. Pe când soția mea avea nevoie de mine eu mă ocupam de reglementarea conflictului transnistrean. Este o sarcină foarte importantă pentru familia mea să fiu în acest moment alături de ea”, a declarat fostul vicepremier în cadrul  emisiunii.

Kulminski a mai spus că în Guvern sunt divergențe de opinii, însă acestea ar fi constructive: „Prezența unor tensiuni într-o echipă este un lucru normal și sănătos pentru că orice echipă presupune competiție și asta înseamnă mișcare și progres. Au existat opinii diferite pe toate problemele, pentru că Guvernele precedente au ales să amâne toate crizele cu care se confruntau, acest Guvern a preferat să le abordeze”.

Fostul vicepremier a explicat prezența sa la negocierile cu privire la acordul pentru furnizarea gazului: „De ce m-am dus eu la negocierile cu Gazprom? Foarte simplu. Pentru că sunt un negociator profesionist, iar relația noastră cu Federația Rusă nu se referă doar la gazele naturale. Totuși, negocierile s-au axat strict pe problema gazului și a prețului. Au fost negocieri foarte dure pentru că pentru Republica Moldova să accepți un preț de 1000 de dolari minus 25%, asta înseamnă că noi, prețul din octombrie, l-am fi avut timp de un an de zile”.

Vladislav Kulminski a demisionat din funcția de vicepremier pentru Reintegrare la începutul lunii noiembrie. Kulminski a devenit vicepremier pentru Reintegrare în Guvernul Nataliei Gavrilița în data de 6 august. Anterior, a activat în cadrul structurilor ONU de reglementare conflictelor, dar și în societatea civilă, fiind unul dintre fondatorii Institutului pentru Inițiative Strategice.

După demisia lui Kulminski, nu a fost numit deocamdată un alt ministru responsabil de Reintegrare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: