Politică

Von Hebel, prima reacție după ce a fost numit cu scandal în comisia vetting: „Există persoane care au un interes direct ca lucrurile să rămână așa cum sunt”

Dumitru Petruleac
| 9 martie, 2026
16:04

Herman von Hebel, juristul olandez numit săptămâna trecută cu scandal în comisia de evaluare a procurorilor, a declarat că așteaptă cu nerăbdare să-și înceapă activitatea și a respins acuzațiile opoziției care i-au fost aduse. Într-un interviu acordat pentru Europa Liberă, acesta a declarat că „orice reformă provoacă discuții dificile”, și a dat asigurări că numirea sa nu va afecta credibilitatea vettingului.

„Sunt foarte fericit și mulțumit că am fost votat de Parlament și voi face tot posibilul să onorez încrederea care mi-a fost acordată. Dar, desigur, în același timp, sunt conștient și de unele critici. Astfel de critici au apărut când eram președinte al Comisiei de pre-vetting”, a declarat Hebel.

Opoziția invocase un articol de presă potrivit căruia, în urma unei reforme pe care juristul olandez a făcut-o la Curtea Penală Internațională de la Haga în 2018, mai mulți funcționari și-au pierdut locurile de muncă și au obținut ulterior despăgubiri. Hebel a respins acuzațiile, spunând că nu sunt noi și că le-a abordat deja în detaliu la momentul respectiv.

„Din câte am înțeles, nu au existat critici noi, iar la acel moment am răspuns în detaliu criticilor legate de activitatea mea la Curtea Penală Internațională. Prin urmare, aceste obiecții nu sunt corecte”, a declarat Hebel.

El a adăugat că astfel de discuții sunt firești în orice proces de reformă majoră în justiție și că există întotdeauna persoane care au un interes direct ca lucrurile să rămână neschimbate.

„Este un proces normal. Există persoane care au un interes direct ca lucrurile să rămână așa cum sunt. Există, însă, și oameni care își doresc cu adevărat ca lucrurile să se schimbe și să crească calitatea sistemului judiciar și al procuraturii”, a subliniat Hebel.

Dincolo de acuzațiile la adresa sa personală, atât opoziția, cât și societatea civilă au criticat dur modul în care PAS a modificat legea pentru a-l putea numi, coborând pragul de vot de la 61 la 51. Hebel a fost votat în cele din urmă de 53 de deputați, toți membri PAS. Întrebat despre acest subiect, juristul olandez a refuzat să se pronunțe.

„Nu aș dori să comentez acest subiect, deoarece depășește sfera mea de responsabilitate. Am fost numit în această comisie și pe aceasta se concentrează activitatea mea”, a spus Hebel.

Va afecta scandalul credibilitatea vettingului?

Fost președinte al Comisiei de pre-vetting – care a verificat integritatea judecătorilor Curții Supreme de Justiției și a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii și celui al Procurorilor – Hebel spune că a discutat cu partenerii externi care sprijină procesul de vetting și i-a anunțat despre acuzațiile care i s-au adus în trecut.

„Răspunsul donatorilor a fost clar: «Da, desigur, știm cu toții asta. Și știm, de asemenea, că acuzațiile de la vremea respectivă nu aveau nicio bază serioasă. Deci, nu vedem în asta o problemă»”, a relatat Hebel.

El este convins că nici modul controversat al numirii, nici discuțiile din jurul activității sale anterioare nu vor afecta credibilitatea comisiei. „Dacă aș avea vreo îndoială că acest lucru ar putea afecta funcționarea comisiei, atunci nu aș avea acum această discuție cu dumneavoastrăAm experiența pe care o am și sunt foarte dispus și dornic să o valorific și să contribui la activitatea comisiei”, susține juristul olandez.

Amintim că Hebel va fi unul dintre cei nouă membri ai comisiei de evaluare a procurorilor, compusă din cinci experți străini și patru naționali. Odată cu el, a fost numit și francezul Bernard Lavigne, față de care opoziția nu a avut obiecții. În prezent, Hebel activează ca judecător part-time în Olanda și lucrează la Consiliul Judiciar din Macedonia de Nord, proiect pe care intenționează să îl încheie cât mai curând pentru a fi disponibil pentru comisia din Republica Moldova.

Cine este Herman von Hebel și de ce numirea sa a stârnit controverse

Herman von Hebel este un jurist olandez care, în aprilie 2022, a fost numit președinte al Comisiei de Pre-Vetting din Republica Moldova — organismul care a evaluat integritatea candidaților la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor. Comisia și-a încheiat activitatea în februarie 2026. Într-o analiză publicată anterior, NewsMaker a explicat ce nu este în regulă cu inițiativa partidului de guvernământ și de ce scandalurile din jurul lui von Hebel nu se potolesc.

În martie 2024, jurnaliști de investigație au publicat informații care au aruncat o umbră asupra reputației sale. Potrivit materialului publicat pe anticoruptie.md, von Hebel și-a retras candidatura pentru un nou mandat de cinci ani la Curtea Penală Internațională de la Haga din cauza unui scandal legat de reforma ReVision, pe care o condusese. În urma acestei reforme, 120 de angajați ai curții au fost nevoiți să-și părăsească posturile sau să candideze pentru alte funcții. Tribunalul administrativ al Organizației Internaționale a Muncii a declarat ulterior o parte din reformă ilegală și a obligat instituția să plătească despăgubiri de 660.000 de euro foștilor angajați, plus 100.000 de euro cheltuieli de judecată.

A doua problemă privește discrepanțe între diferite versiuni ale CV-ului său. În rezumatul publicat pe site-ul Comisiei de Pre-Vetting apare menționată experiența sa de judecător cu normă parțială la Curtea de Apel Den Bosch din Olanda, informație absentă din CV-ul de la Curtea Penală Internațională. Există și discrepanțe legate de denumirea funcției sale la Ministerul Justiției din Olanda. În plus, s-a ridicat problema că von Hebel a cumulat funcția de președinte al Comisiei de Pre-Vetting cu cea de judecător la Curtea de Apel Den Bosch — o situație incompatibilă cu legislația moldovenească, care interzice membrilor comisiei să dețină simultan o altă funcție.

Von Hebel a respins acuzațiile, calificându-le drept un atac nu la adresa sa personală, ci la adresa întregului proces de reformă judiciară din Moldova.

Cum a eșuat prima încercare de numire

Pe 25 februarie, comisia de vetting a procurorilor a anunțat că experta străină Saskia de Vries își încheie activitatea pe 1 mai, după ce și-a depus demisia din motive personale. A doua zi, comisia parlamentară juridică a propus doi candidați pentru locurile vacante: francezul Bernard Lavigne și olandezul Herman von Hebel. Opoziția a cerut votarea separată a celor doi candidați, cerere respinsă de majoritate. La vot, proiectul a obținut doar 53 de voturi, față de cele 61 necesare, ambele candidaturi fiind astfel respinse. Opoziția a votat împotriva lui von Hebel, invocând scandalurile din trecutul său profesional, în timp ce Lavigne nu a generat obiecții.

Cum a fost totuși numit

După eșecul primei încercări, PAS a propus modificarea legislației pentru a reduce pragul de vot de la 61 la 51 și pentru a permite renominalizarea candidaturilor deja respinse. Amendamentele au fost adoptate pe 5 martie în a doua lectură, fiind introduse discret într-un proiect de lege complet diferit, care fusese deja aprobat în prima lectură. O zi mai târziu, Parlamentul s-a întrunit din nou și, după noile reguli, von Hebel a fost votat cu 53 de voturi — toate ale deputaților PAS. După vot, opoziția a ieșit la tribună scandând „Rușine!”.

De ce este criticată decizia

Experții și societatea civilă au criticat dur atât conținutul modificărilor, cât și modul în care au fost adoptate. Avocatul Vadim Vieru de la Promo-LEX a avertizat că pragul de 61 de voturi era o garanție a unui sprijin politic larg, inclusiv din partea opoziției, garanție recomandată explicit de Comisia de la Veneția. „Acum această garanție a dispărut. Un amendament adoptat peste noapte, fără consultări, care slăbește controlul asupra unui mecanism-cheie al reformei justiției, este exact tipul de semnal care provoacă regres în următorul raport de extindere al UE”, a scris Vieru.

Centrul de Resurse Juridice din Moldova a calificat amendamentele drept „o modificare regretabilă și nejustificată” și a subliniat că activitatea comisiei de vetting a procurorilor nu era blocată din cauza locului vacant — aceasta putea continua să examineze dosare și fără modificări legislative urgente.

Expertul WatchDog.MD Valeriu Pașa a calificat drept „un exemplu foarte prost” rapiditatea cu care au fost adoptate amendamentele la legea privind comisia de vetting, considerând că, indiferent de scopul urmărit, o astfel de procedură nu este acceptabilă — cu atât mai mult cu cât modificările au fost făcute în favoarea fostului președinte al Comisiei de Pre-Vetting.

„Domnul von Hebel, în calitate de președinte al acestei comisii, nu a făcut nimic pentru a consolida încrederea în procesul de evaluare. Imaginea comisiei de Pre-Vetting în societate și în sistem s-a format din zvonuri pe Telegram. Care sunt marile merite care îl fac indispensabil și pentru vettingul procurorilor?”, a întrebat Pașa.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Chișinău, Moldova, top

Știri similare

Viață

Anchetă internă la SIS după capturarea celor doi ofițeri în Rusia. Musteața: vom afla de ce misiunea „a eșuat”

Viață

Balan nu scapă de dosarul din România, chiar dacă a fost eliberat de Moldova ca să plece în Belarus? Șeful SIS: „Va fi judecat”

Politică

Balan lucra pentru serviciile ruse încă din perioada în care activa în SIS. Musteața: „Un trădător!”

Dumitru Petruleac
| 30 aprilie, 2026
22:20

Fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, lucra pentru serviciile speciale străine încă din perioada în care ocupa funcții în cadrul instituției, iar toate deciziile și acțiunile sale în cadrul insituției, sunt considerate „compromise”. Declarația a fost făcută de directorul SIS, Alexandru Musteața, în ediția din 30 aprilie a emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV. Șeful SIS l-a numit pe Bălan „trădător” și a precizat că primele suspiciuni au apărut în 2022-2023, când a fost deschisă o anchetă internă secretă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. NewsMaker a adunat principalele declarații ale directorului SIS despre dosarul lui Balan.

Activitatea lui Balan în SIS

Balan a lucrat în structurile de securitate moldovene timp de peste 20 de ani, iar între 2016 și 2018 a ocupat funcția de director adjunct al SIS, având acces la un spectru larg de informații clasificate.

Musteața a precizat că primele suspiciuni față de Balan au apărut în 2022-2023, când SIS a deschis o anchetă internă privind contactele acestuia cu servicii speciale străine. O echipă mică și secretă a început să documenteze activitatea fostului adjunct, fără a face public nimic pentru a evita scurgerile de informații.

„Un trădător care, din 2019, nu mai ocupă nicio funcție importantă în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații secrete. Ultima oară a fost suspendat din statutul de ofițer, iar în 2023, după o serie de anchete interne, a fost concediat definitiv. Contractul său a fost întrerupt definitiv, fără stabilirea pensiei speciale la care tindea”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a explicat că ancheta a durat mai mulți ani, deoarece Balan, fiind un ofițer pregătit, lua măsuri de conspirație pentru a se proteja.

„Noi am pornit de la anumite informații. Încă nu era confirmat nici într-un fel, nici în altul, dar erau suficient de bune ca noi să pornim o investigație mai aprofundată. Am pornit această anchetă împreună cu colegii, o echipă foarte mică, care ținea tot lucrul închis, astfel încât să nu avem scurgeri sau alte riscuri operaționale”, a spus Musteața.

În 2025, partenerii externi din Ungaria, Cehia și România — care desfășurau propriile investigații de aproape doi ani, au confirmat că documentaseră contactele lui Balan cu KGB-ul din Belarus. Eforturile au fost reunite, ducând la o investigație penală coordonată la nivel european, care s-a finalizat cu reținerea lui Balan în septembrie 2025 în România, la Timișoara, de către procurorii DIICOT.

„Asta a fost momentul în care efortul nostru din Moldova, care era deja de circa doi ani, cu colegii din Ungaria, Cehia și România, a unit eforturile și a dus mai departe o investigație penală. Republica Moldova a fost parte la investigația care a dus la reținerea lui”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a subliniat că din momentul în care Balan a devenit suspect, a început evaluarea întregii sale activități în cadrul serviciului — toate informațiile la care acesta avusese acces sunt acum catalogate drept „compromise”.

„Mergem de la premiza că Balan lucra pentru servicii speciale fiind în funcție și deja transmitea tot spectrul de informații la care a avut acces. Tot ce a știut este catalogat de noi ca informație compromisă. Acum evaluăm și mai profund care este impactul acțiunilor lui, al anumitor decizii luate, al unor cazuri mai complexe”, a precizat Musteața.

Plecarea în Belarus

Balan nu a fost extradat în Belarus, ci a plecat benevol, după ce și-a recunoscut vinovăția în Moldova și a fost grațiat de președinta Maia Sandu, a subliniat Musteața.

„El a plecat de bunăvoie. El era informat că Belarusul îl cere, el a dat acordul și s-a dus singur. Asta e ca să fie foarte clar pentru toată lumea cum s-a întâmplat. Deci el a ales că, da, vrea să facă acest lucru”, a declarat directorul SIS.

În Moldova, Balan a negociat cu procurorul un acord de recunoaștere a vinovăției pentru divulgarea de informații secrete, care a fost aprobat de instanță. Grațierea a fost oferită exclusiv pentru a-i permite să plece în Belarus — fără aceasta, ca persoană condamnată, nu ar fi putut părăsi Republica Moldova, a mai explicat oficialul.

Întrebat de ce Rusia și Belarusul au insistat să îl obțină pe Balan, Musteața a răspuns că acesta este un active pentru ei.

„Este un activ care a lucrat bine pentru ei, probabil, dar este un trădător pentru noi. Și ei l-au vrut înapoi. În cadrul negocierilor, la diferite etape, ei au pus pe masă că îl doresc pe Balan. Balan e un trădător. Viața lui în Belarus, cât de confortabilă nu o să încerce să i-o facă Belarus, tot nu va fi una fericită”, a spus directorul SIS.

Referitor la cetățenie, Musteața a precizat că nu poate confirma dacă Bălan, deține cetățenie rusă, sau cetățenie belarusă.

Întrebat dacă Balan ar putea reveni în Moldova, directorul SIS a fost ferm, dar discret: „Să încerce. Dacă o să încerce, o să vedem.”

Riscuri după eliberare

Directorul SIS, Alexandru Musteața, s-a alăturat declarațiilor președintei Maia Sandu și ale președintelui Parlamentului, Igor Grosu, potrivit cărora Alexandru Balan nu mai prezintă niciun pericol la adresa securității statului. Acesta a precizat că din 2019 fostul adjunct nu mai activează în cadrul serviciului și nu mai are acces la informații clasificate, iar din 2022, SIS a trecut printr-un proces amplu de reformă internă care a schimbat radical modul de funcționare al instituției.

„În primul rând, faptul că el din 2019 nu mai are informații secrete în cadrul serviciului. Totodată, din 2022, serviciul a pornit un proces de reformă amplă — de regulamente, proceduri, mecanisme, metode, de tot. Serviciul de azi este un serviciu total diferit de cel din 2019, din care el a plecat”, a menționat Musteața.

Șeful SIS a mai adăugat că reforma a vizat și standardele de securitate internă, fiecare ofițer fiind supus unui proces continuu de verificare.

„Este un serviciu reformat, occidental, după standarde europene, cu toate mecanismele legale în funcție și cu un proces de securitate internă reformat. Fiecare ofițer, din momentul în care își arată intenția de a lucra la noi, intră într-un proces de scanare care se întâmplă pe tot parcursul carierei sale, chiar și după”, a declarat Musteața.

Directorul SIS a mai precizat că foștii ofițeri sunt monitorizați și după ce părăsesc instituția, tocmai pentru a preveni scurgerile de informații.

„Persoana care a lucrat în serviciu deține informația, chiar dacă este pensionată sau a plecat din alte motive. Oricum, noi o ținem sub o anumită monitorizare pentru a ne asigura că informația nu este scursă. În ziua de azi, noi am luat toate măsurile necesare și facem lucrul ăsta permanent”, a adăugat el.

Întrebat dacă poate garanta că nu mai există alți „bălani” în SIS, Musteața a subliniat că instituția lucrează zilnic pentru a preveni astfel de situații.

„Vă spun sigur că noi facem în fiecare zi tot posibilul să ne asigurăm că alți bălani nu mai există sau nu mai apar. Activitatea de contrainformație, împreună cu procurorii pentru cauze speciale, este un proces continuu care nu se oprește niciodată. Noi suntem o instituție vie, în care angajăm în fiecare zi oameni noi și în care oamenii pleacă. Am făcut un proces amplu de reformă, mulți nu s-au regăsit în noile metode de lucru și au plecat, s-au pensionat sau s-au transferat în alte funcții. Au fost angajate alte persoane, dar procesul intern nu s-a oprit niciodată și continuă în fiecare zi”, a declarat directorul SIS.

***

Amintim că, pe 28 aprilie, la punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Republica Moldova a recuperat doi ofițeri de informații, care ar fi fost arestați de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei la Moscova, în primăvara anului 2025.

În schimbul celor doi ofițeri de informații, la solicitarea Moscovei, Republica Moldova i-a predat pe Alexandru Balan și Nina Popova, soția unui ofițer al armatei ruse.

Alexandru Balan, care deține cetățenie moldovenească și română, a fost arestat în România în septembrie 2025, într-un dosar de trădare de patrie. Acesta este acuzat că s-a întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai KGB-ului Belarusului și a transmis informații secrete în schimbul banilor.

Fostul șef adjunct SIS a fost judecat într-un dosar de trădare de patrie și în Republica Moldova, în care a fost condamnat la 1 an și 6 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani pe 15 aprilie, după prima ședință de judecată, care s-a desfășurat cu ușile închise. Balan, care se afla în arest la domiciliu în România și a participat prin videoconferință, și-a recunoscut vinovăția și a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată.

Ulterior, pe 24 aprilie, Alexandru Balan a fost extrădat din România la Chișinău.

Pe 28 aprilie, în ziua schimbului internațional de persoane, Alexandru Balan a fost grațiat pentru a putea pleca în Belarus. Acesta a fost întâmpinat în Belarus cu flori și cadouri, care i-ar fi fost transmise de președintele Alexandr Lukașenko. Presa belarusă de stat l-a prezentat drept „agent de informații” care „și-a îndeplinit datoria față de patrie”.

Pe 29 aprilie, președinta Maia Sandu a declarat că eliberarea lui Alexandru Balan, în cadrul schimbului internațional de deținuți, nu implică riscuri „suplimentare” pentru securitatea Republicii Moldova, întrucât acesta ar fi putut transmite informații sensibile „oricui” încă din 2019, după ce a fost suspendat din funcție. Șefa statului a calificat rezultatele operațiunii drept „foarte bune”.

***

Alexandru Balan a fost numit director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate în 2016. Conform SIS, acesta a fost suspendat din funcție în 2019, fiindu-i totodată retras accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Susțineți NewsMaker!