Facebook/Nicușor Dan

„Vrem acasă, vrem cu țara, domnule președinte”. Nicușor Dan și Maia Sandu au făcut baie de mulțime în centrul Chișinăului (FOTO)

Președintele României, Nicușor Dan, aflat pe 10 iunie într-o vizită la Chișinău, a depus flori la monumentul lui Ștefan cel Mare. Acesta a fost însoțit de omoloaga sa din Republica Moldova, Maia Sandu. Câteva sute de oameni s-au adunat în apropierea statuii pentru a se întâlni cu liderul de peste Prut.

În jurul orei 16:30, Maia Sandu și Nicușor Dan s-au deplasat de la sediul Președinției la monumentul lui Ștefan cel Mare pentru a aduce un omagiu.

Cei doi lideri au fost întâmpinați de câteva sute de cetățeni, care s-au adunat vizavi de statuie. Oamenii, care desfășurau drapelele României și Uniunii Europene, i-au aplaudat și au scandat „Vrem unire”.

Facebook/Igor Grosu

Șefii de stat, asistați de Garda de Onoare, au depus două coroane de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare. Momentul a fost urmat de intonarea imnurilor Republicii Moldova și României.

Ulterior, Nicușor Dan și Maia Sandu s-au îndreptat spre mulțimea prezentă.

Facebook/Igor Grosu

Oamenii i-au urat bun venit liderului de la Cotroceni, i-au transmis urări de bine și, în mod special, i-au transmis că își doresc unirea Republicii Moldova cu România.

Facebook/Nicușor Dan

Vrem acasă, vrem cu țara, domnule președinte”, i-a spus un bărbat lui Nicușor Dan.

Facebook/Nicușor Dan
Facebook/Nicușor Dan

Cei doi demnitari, înconjurați de mulțimea entuziasmată, au dat mâna cu oamenii, au discutat și au făcut fotografii cu aceștia. În tot acest timp, s-a scandat „Vă iubim”, „Nicușor și Maia Sandu”, „Moldova e România” și „Noi suntem români”.

Facebook/Nicușor Dan
Facebook/Igor Grosu

Precizăm că, pe 10 iunie, Nicușor Dan întreprinde o vizită în Republica Moldova, fiind prima de când a preluat funcția de președinte al României, luna trecută.

Vizita a început cu o întrevedere cu Maia Sandu la Președinție. Șefa statului și-a întâmpinat omologul cu onoruri militare.

Președinții au discutat despre consolidarea relațiilor bilaterale, integrarea europeană a Republicii Moldova și dezvoltarea mijloacelor comune de răspuns la războiul hibrid al Rusiei. Ulterior, liderii au susținut o conferință de presă.

***

Nicușor Dan a fost puternic susținut de românii basarabeni în alegerile prezidențiale. În turul II de scrutin, un număr record de 158 000 de cetățeni români din Republica Moldova au votat, dintre care peste 138 000 l-au susținut pe Dan. Contracandidatul său, liderul partidului de extremă dreapta AUR, George Simion, a acumulat aproape 19 000 de voturi.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Cel puțin 7 partide riscă să nu poată participa la parlamentare? CEC: cazurile sunt în instanță

Secretara Comisiei Electorale Centrale (CEC), Dana Munteanu, a declarat că instituția electorală poate solicita atât suspendarea activității politice a unui partid, cât și radierea acestuia din registrul partidelor politice, în cazul încălcării legislației privind finanțarea partidelor. „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip”, a comunicat reprezentanta CEC, adăugând că „deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”. 

La emisiunea „În context” de la Moldova 1, secretara CEC a vorbit despre scrutinele anterioare, menționând că, la alegerile prezidențiale și referendumul din 2024, printre persoanele implicate în acte de corupție s-au numărat și 82 de funcționari electorali, dintre care 38 sunt din Găgăuzia.

Totodată, secretara CEC a spus că, la scrutinul din toamna anului trecut, „dacă să ne referim la concurenți, am avut o situație fără precedent”. „Am avut un bloc politic, așa-numit bloc politic. Asta în condițiile în care legislația Republicii Moldova, și aici mă refer la codul electoral, se referea doar la un bloc electoral. Blocul politic respectiv a făcut campanie pe întreagă durată a perioadei electorale, a făcut campanie neavând nicio calitate înregistrată. Urmare a acestei practici, într-adevăr ne învățăm și noi din mers, legislatorul din Republica Moldova a dat noțiunea de bloc electoral camuflat și o să avem acum o posibilitate ca să sancționăm un pic mai dur sau să intervenim mai rapid în toate aceste situații în care anumite entități politice desfășoară activități politice de campanie electorală fără a avea o anumită calitate în partea ce ține de alegeri, fie de concurent, fie de participant”, a declarat secretara Comisiei pe 7 iulie.

Ulterior, prezentatorul TV a întrebat-o pe secretara instituției electorale dacă CEC a folosit mecanismul prin care poate solicita suspendarea dreptului de a candida. „Într-adevăr ține de anumite sancțiuni pe care le poate stabili Comisia Electorală Centrală în partea ce ține de încălcarea legislației cu privire la finanțarea partidelor politice. Or, Comisia Electorală Centrală are și atribuții în acest sens. Comisia poate solicita inclusiv suspendarea activității politice a unui partid politic, fie radierea acestuia din registrul partidelor politice”, a comunicat reprezentanta CEC.

Întrebată dacă dacă s-a creat până acum un precedent, secretara Comisiei Electorale Centrale a răspuns: „Sunt examinate chiar acum în instanță cel puțin șapte cazuri de acest tip. Respectiv, deja către următoarele alegeri o să vedem care a fost finalitatea acestor dosare”.

***

Amintim că, în aprilie 2025, Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege care înăsprește pedepsele pentru corupția electorală, finanțarea ilegală a partidelor și alte infracțiuni conexe. Proiectul de lege prevede, inclusiv, înăsprirea pedepselor pentru finanțarea ilegală a partidelor politice, a grupurilor de inițiativă, a candidaților la alegeri sau a participanților la referendum. Pentru această infracțiune, se prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 7 la 15 ani, o amendă cuprinsă între 92.500 și 117.500 de lei, precum și interzicerea dreptului de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura anumite activități pe o perioadă de la 5 la 10 ani. Inițiativa legislativă aparține Partidului Acțiune și Solidaritate, care a elaborat acest proiect de lege după declarațiile președintei Maia Sandu privind ineficiența măsurilor existente de combatere a corupției.

***

Anterior, Comisia Electorală Centrală a solicitat Ministerului Justiției ca partidul politic „Șansă” să fie dizolvat. Mai exact, ca Ministerul să se adreseze în instanța de judecată în vederea adoptării unei astfel de hotărâri. Un demers în acest sens a fost semnat pe 6 februarie 2025 de către președinta CEC Angelica Caraman. Comisia a atestat „un comportament continuu vicios al entității politice în cauză de sfidare a obligațiunilor sale, manifestată atât prin inacțiune continuă de neprezentare a declarațiilor donatorilor în original, precum și neprezentarea listei membrilor de partid, blocând astfel procedura administrativă de efectuare a controalelor financiare aferente”. „Echipa partidului „Șansă” din 2023 este supusă represiunilor politice”, a reacționat liderul „Șansă” Alexei Lungu.

Ulterior, CEC a solicitat Ministerului Justiției să dizolve Partidul Oamenilor Muncii, Partidul „Moldova Unită – Eдиная Молдова”, Partidul Conservator și Partidul Regiunilor din Moldova. Solicitarea vine după ce cele patru formațiuni politice au admis repetat încălcarea de neprezentare a rapoartelor privind gestiunea financiară.

De asemenea, CEC a sesizat Ministerul Justiției pentru a limita activitatea „Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei” și Partidului Socialist din Moldova timp de șase luni, pentru aceiași abatere. 

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: