„Am fost despărțiți cu sârmă ghimpată, ni s-a interzis limba”. Despre ce au vorbit Nicușor Dan și Maia Sandu în prima conferință comună

Președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan, care se află în vizită la Chișinău, au susținut o conferință de presă, după întrevederea pe care au avut-o. Discuțiile au vizat întărirea relațiilor bilaterale, dezvoltarea mijloacelor comune de răspuns la războiul hibrid dus de Federația Rusă și integrarea europeană a Republicii Moldova. Nicușor Dan a dat asigurări că România va continua să sprijine aderarea Republicii Moldova la UE și și-a exprimat încrederea că, în urma alegerilor parlamentare din această toamnă, forțele politice pro-europene vor câștiga.

Războiul hibrid rusesc

Liderul de la Cotroceni a declarat că a discutat cu președinta Sandu subiectul combaterii războiului hibrid rusesc.

Cea mai mare amenințare a prezentului este, evident, Federația Rusă. Dincolo de războiul din Ucraina care generează insecuritate în toată zona, trebuie să fim foarte atenți și să avem mijloace comune răspuns la războiul hibrid. Și am vorbit azi despre colaborarea în această direcție”, a precizat președintele.

La rândul său, Maia Sandu a subliniat că atacurile hibride ale Rusiei sunt îndreptate împotriva țărilor democratice și care susțin Ucraina în lupta sa împotriva agresiunii ruse.

Atât Republica Moldova, cât și România știu ce înseamnă această amenințare. Am fost ținta unor atacuri grave, menite să se slăbească și să ne dezbine, să ne rupă în tabere opuse, între adevăr și minciună, să ne erodeze încrederea unii în alții și să ne împiedice să construim împreună un viitor pașnic. Dar noi rezistăm. (…) Pericolul nu a dispărut, din potrivă. (…) De aceea trebuie să rămânem vigilenți, să învățăm unii de la alții, să investim în educație, să fim uniți, să ne apărăm reciproc, ca parteneri, ca prieteni, ca frați și surori.

Istoria ne-a arătat, cu o durere greu de pus în cuvinte, ce se poate întâmpla atunci când nu reușim să ne apărăm de rău. Am fost despărțiți cu sârmă ghimpată, ni s-a interzis limba, părinții și bunicii noștri au fost deportați, familiile – destrămate, iar cultura și tradițiile – subminate. Au fost vremuri în care oamenilor li se lua dreptul de a simți, de a vorbi, de a spera”, a punctat ea.

Colaborarea bilaterală

Cei doi șefi de stat au vorbit, în cadrul întrevederii, și despre relațiile bilaterale dintre Republica Moldova și România.

Maia Sandu a precizat că a fost abordat subiectul problemei cozilor de la vamălile de la frontiera dintre cele două state. „Am vorbit cu dl. președinte despre nevoia de a reduce timpii de așteptare de la frontieră. Prutul trebuie să fie o punte, nu o piedică”, a precizat ea.

Nicușor Dan a menționat, la rândul său, că au discutat despre consolidarea cooperării în toate domeniile în care are loc. „Vorbim, cum ați spus, de domeniul energetic, proiectele de interconectare, vorbim de infrastructură, pentru ca R. Moldova să fie mai aproape de piața europeană. Am vorbit de vamă, bineînțeles. Am vorbit, de asemenea, de necesitatea ca companiile românești să investească mai mult în Republica Moldova și de acel fond de garantare pe care România îl promite mediului privat de mai mult timp, de proiecte comune de educație care să continue”, a spus acesta.

Aderarea Republicii Moldova la UE

Cei doi șefi de stat au vorbit și despre procesul de aderare al Republicii Moldova la UE.

Republica Moldova este în mijlocul procesului de aderare la Uniunea Europeană. România a ales acest drum mai demult și a trăit schimbări semnificative spre un trai mai bun. Oricât s-ar strădui unele voci ale Kremlinului să strige, vedem modernizarea României în toate domeniile: de la salarii și pensii mai mari la autostrăzi, afaceri de succes, universități moderne și tot mai multe comunități prospere. (…) România ne este alături pe acest drum cu experiență, cu sprijin concret, dar mai ales cu o voce fermă la Bruxelles, o voce care ne apără interesele, ne susține aspirațiile. Pentru asta vă suntem recunoscători. (…) Moldova nu vine doar să primească, ci vine să contribuie, să fie parte dintr-o Europă mai puternică și mai unită, alături de România, așa cum este și firesc”, spus Maia Sandu.

Iar Președintele Dan a declarat că prezența sa la Chișinău este „o garanție” a continuării spriijinului pe care România îl acordă Republicii Moldova, inclusiv în procesul de integrare europeană.

Urmează o etapă importantă – 28 septembrie, Sunt foarte optimist că, așa cum au făcut-o de câteva ori în perioada recentă, cetățenii R. Moldova vor avea spiritul civic necesar pentru a păstra direcția europeană pe care R. Moldova și-a construit-o”, a adăugat liderul de la Cotroceni.

Precizăm că Nicușor Dan întreprinde pe 10 iunie prima sa vizită în Republica Moldova de când a preluat funcția de președinte al României, în luna mai.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

RTE

Bulgaria: Partidul ex-președintelui Rumen Radev câștigă alegerile parlamentare

Partidul „Bulgaria Progresistă”, condus de ex-președintele Rumen Radev, a câștigat detașat alegerile parlamentare, care s-a desfășurat duminică, 19 aprilie. Formațiunea a obținut 44,7% din voturile exprimate, conform rezultatelor preliminare.

După numărarea a 91,68 % din voturi, rezultatele preliminare arată că „Bulgaria Progresistă” a obținut 44,7% din sufragii, ceea ce a depășit estimările sondajelor și este unul dintre cele mai solide rezultate obținute de un singur partid în ultimele două decenii.

Formațiunea lui Rumen Radev este urmată la mare distanță de „Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică”, cu 14,2%, și partidul GERB, care a dominat mult timp scena politică națională și este condus de ex-premierul Boiko Borisov, cu 13%.

Rumen Radev, fost pilot de avion de vânătoare, a fost președintele Bulgariei în perioada 2017-2026. El a demisionat în ianuarie pentru a participa la alegerile parlamentare, declanșate de demisia guvernului pe fondul protestelor de masă în decembrie 2025.

Acesta și-a construit reputația politică poziționându-se drept un opozant al legăturilor dintre mafie și politică.

Radev este considerat un politician pro-rus, din cauza pozițiilor sale față de Rusia și invazia împotriva Ucrainei. Acesta nu susține livrările de armament către Ucraina și susține că peninsula ucraineană Crimeea, anexată ilegal în 2014 de Moscova, este „rusă”.

În declarațiile făcute după alegerile parlamentare, Radev a prezentat dorința sa de dialog cu Federația Rusă ca făcând tot mai mult parte din curentul principal european. El a susținut că diplomația cu Moscova va fi necesară nu doar pentru a construi o nouă arhitectură de securitate pe continent, ci este esențială și în ceea ce privește costurile energiei și competitivitatea industrială. De asemenea, în timpul campaniei electorale, Radev lăsat să se înțeleagă că ar prefera importurile de petrol ieftin din Rusia.

Potrivit Politico, deși aceste poziții l-au ajutat să-și consolideze o bază de susținere pe plan intern, Rumen Radev a evitat confruntarea directă cu Occidentul și, în general, s-a aliniat principalului curent european atunci când a participat la reuniunile Consiliul European de la Bruxelles în calitate de președinte.

Fondurile europene sunt vitale pentru cea mai săracă țară membră a Uniunea Europeană, iar liderii bulgari au evitat în mod tradițional orice gesturi provocatoare la Bruxelles, în stilul premierului ungar în exercițiu Viktor Orban.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: