Zelenski și liderii europeni îi vor prezenta lui Trump un plan de pace. Rezultatele summitului de la Londra

Optsprezece lideri internaționali, preponderent europeni, s-au întrunit în cadrul unui summit la Londra, pe 2 martie, unde au abordat subiectul încheierii invaziei ruse din Ucraina. Participanții au discutat un plan de pace, care va fi prezentat ulterior Statelor Unite ale Americii, și au convenit să acorde ajutor militar Ucrainei atâta timp cât va continua războiul. La reuniune a fost prezent inclusiv președinte Ucrainei, Vladimir Zelenski.

Summit-ul găzduit de premierul britanic Keir Starmer a avut loc la Lancaster House – un conac cu o vechime de 200 de ani din Londra. Evenimentul a reunit președinții Ucrainei, Franței, României, prim-miniștrii Poloniei, Suediei, Cehiei, Norvegiei, Danemarcei, Canadei, Țărilor de Jos, Italiei, Finlandei, Spaniei, ministrul de Externe al Turciei, președinta Comisiei Europene, președintele Consiliului European și secretarul general al NATO.

Liderii au discutat un plan pentru oprirea invaziei ruse din Ucraina. Aceștia intenționează să-l discute ulterior cu SUA.

Participanții la reuniune au convenit să creeze o „coaliție a celor dispuși” pentru apărarea Ucrainei, să ofere ajutor militar și să intensifice presiunea economică asupra Rusiei. Totodată, liderii își propun ca, în cazul unui acord de pace între Ucraina și Rusia, să prevină orice potențială agresiune militară rusă viitoare.

După summit, președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că, împreună cu Keir Starmer, au propus negocierea unui armistițiu de o lună „în aer, pe mare și în atacurile asupra infrastructurii energetice” pentru a câștiga mai mult timp în vederea dezescaladării agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Macron a subliniat că un armistițiu limitat este necesar, deoarece ar fi „foarte dificil” să se asigure o încetare totală a focului, având în vedere lungimea liniei frontului.

Președintele francez a sugerat că orice desfășurare a forțelor europene de menținere a păcii în Ucraina ar urma să aibă loc mai târziu, „nu în următoarele săptămâni”, după ce ambele părți vor discuta detaliile unui acord.

„Ne dorim pacea. Dar nu cu orice preț, fără garanții”, a declarat Emmanuel Macron.

La rândul său, Vladimir Zelenski a scris pe rețelele de socializare că, în timpul summit-ului, a simțit un sprijin „puternic” pentru Ucraina, poporul ucrainean, și independența țării.

„Lucrăm toți împreună în Europa pentru a asigura o bază solidă de cooperare cu America, în vederea unei păci autentice și a unei securități garantate. Unitatea Europei este la un nivel foarte ridicat, cum nu a mai fost de mult timp. Discutăm cu partenerii noștri despre garanțiile de securitate și condițiile unei păci juste pentru Ucraina. Pregătim o serie de întâlniri și decizii importante în viitorul apropiat. Mulțumim tuturor prietenilor și partenerilor noștri pentru eforturile lor de a apropia o pace stabilă și garantată în Ucraina. Forța comună poate proteja viitorul nostru”, a adăugat liderul ucrainean.

Menționăm că, în urma summit-ului, Vladimir Zelenski a avut o audiență cu Regele Charles al III-lea al Marii Britanii.

***

Reuniunea de la Londra s-a desfășurat pe fundalul întâlnirii controversate dintre Vladimir Zelenski și președintele SUA, Donald Trump, la Casa Albă, pe 28 februarie. În timpul unei discuții publice, între cei doi șefi de stat și vicepreședintele SUA, JD Vance, a avut loc dispută.

Totul s-a întâmplat după ce Vance, a declarat că actuala administrație americană încearcă să rezolve pe cale diplomatică războiul Rusiei împotriva Ucrainei, iar Vladimir Zelenski i-a răspuns că președintele rus, Vladimir Putin, nu respectă înțelegeri diplomatice. Vance, l-a mustrat pe Vladimir Zelenski, acuzând-ul de„lipsă de respect” față de Donald Trump în contextul încercărilor sale de a opri războiul. Iar însuși președintele american a susținut că omologul său ucrainean „joacă la ruletă al treilea război mondial”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: