Zelenski și liderii europeni îi vor prezenta lui Trump un plan de pace. Rezultatele summitului de la Londra

Optsprezece lideri internaționali, preponderent europeni, s-au întrunit în cadrul unui summit la Londra, pe 2 martie, unde au abordat subiectul încheierii invaziei ruse din Ucraina. Participanții au discutat un plan de pace, care va fi prezentat ulterior Statelor Unite ale Americii, și au convenit să acorde ajutor militar Ucrainei atâta timp cât va continua războiul. La reuniune a fost prezent inclusiv președinte Ucrainei, Vladimir Zelenski.

Summit-ul găzduit de premierul britanic Keir Starmer a avut loc la Lancaster House – un conac cu o vechime de 200 de ani din Londra. Evenimentul a reunit președinții Ucrainei, Franței, României, prim-miniștrii Poloniei, Suediei, Cehiei, Norvegiei, Danemarcei, Canadei, Țărilor de Jos, Italiei, Finlandei, Spaniei, ministrul de Externe al Turciei, președinta Comisiei Europene, președintele Consiliului European și secretarul general al NATO.

Liderii au discutat un plan pentru oprirea invaziei ruse din Ucraina. Aceștia intenționează să-l discute ulterior cu SUA.

Participanții la reuniune au convenit să creeze o „coaliție a celor dispuși” pentru apărarea Ucrainei, să ofere ajutor militar și să intensifice presiunea economică asupra Rusiei. Totodată, liderii își propun ca, în cazul unui acord de pace între Ucraina și Rusia, să prevină orice potențială agresiune militară rusă viitoare.

După summit, președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că, împreună cu Keir Starmer, au propus negocierea unui armistițiu de o lună „în aer, pe mare și în atacurile asupra infrastructurii energetice” pentru a câștiga mai mult timp în vederea dezescaladării agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Macron a subliniat că un armistițiu limitat este necesar, deoarece ar fi „foarte dificil” să se asigure o încetare totală a focului, având în vedere lungimea liniei frontului.

Președintele francez a sugerat că orice desfășurare a forțelor europene de menținere a păcii în Ucraina ar urma să aibă loc mai târziu, „nu în următoarele săptămâni”, după ce ambele părți vor discuta detaliile unui acord.

Ne dorim pacea. Dar nu cu orice preț, fără garanții”, a declarat Emmanuel Macron.

La rândul său, Vladimir Zelenski a scris pe rețelele de socializare că, în timpul summit-ului, a simțit un sprijin „puternic” pentru Ucraina, poporul ucrainean, și independența țării.

Lucrăm toți împreună în Europa pentru a asigura o bază solidă de cooperare cu America, în vederea unei păci autentice și a unei securități garantate. Unitatea Europei este la un nivel foarte ridicat, cum nu a mai fost de mult timp. Discutăm cu partenerii noștri despre garanțiile de securitate și condițiile unei păci juste pentru Ucraina. Pregătim o serie de întâlniri și decizii importante în viitorul apropiat. Mulțumim tuturor prietenilor și partenerilor noștri pentru eforturile lor de a apropia o pace stabilă și garantată în Ucraina. Forța comună poate proteja viitorul nostru”, a adăugat liderul ucrainean.

Menționăm că, în urma summit-ului, Vladimir Zelenski a avut o audiență cu Regele Charles al III-lea al Marii Britanii.

***

Reuniunea de la Londra s-a desfășurat pe fundalul întâlnirii controversate dintre Vladimir Zelenski și președintele SUA, Donald Trump, la Casa Albă, pe 28 februarie. În timpul unei discuții publice, între cei doi șefi de stat și vicepreședintele SUA, JD Vance, a avut loc dispută.

Totul s-a întâmplat după ce Vance, a declarat că actuala administrație americană încearcă să rezolve pe cale diplomatică războiul Rusiei împotriva Ucrainei, iar Vladimir Zelenski i-a răspuns că președintele rus, Vladimir Putin, nu respectă înțelegeri diplomatice. Vance, l-a mustrat pe Vladimir Zelenski, acuzând-ul de„lipsă de respect” față de Donald Trump în contextul încercărilor sale de a opri războiul. Iar însuși președintele american a susținut că omologul său ucrainean „joacă la ruletă al treilea război mondial”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

noi.md/imagine simbol

Două televiziuni, amendate cu 5 000 și 7 000 de lei pentru discriminare în cadrul unor emisiuni de informare electorală

Consiliul Audiovizualului (CA) a sancționat pe 11 septembrie TV-Găgăuzia și Pro TV Chișinău cu 7 000 și, respectiv, 5 000 de lei pentru admiterea unor forme de discriminare în cadrul unor programe de informare electorale. Totodată, CA a aplicat și 15 avertizări publice pentru încălcarea legislației electorale privind reflectarea alegerilor parlamentare din această lună.

Potrivit unui comunicat al CA, monitorizarea a cuprins perioada 29 august – 4 septembrie, prima săptămână din campania electorală. CA a efectuat controlul tuturor celor 22 de posturi care au declarat că vor reflecta alegerile parlamentare din această toamnă: Moldova 1, TV-Găgăuzia, TVR Moldova, Jurnal TV, TV8, R Live TV, Cinema 1, Exclusiv TV, Pro TV Chișinău, 7 TV, Next TV, 1 TV, One TV, N4,  Star TV, Vocea Basarabiei TV, TV9, TVC 21, Canal Regional, Agro TV Moldova, TV Elita și Media TV.

Rezultatele monitorizării primei săptămâni de campanie electorală au arătat următoarele:

  • Știri cu caracter electoral au fost difuzate 505, ceea ce reprezintă aproximativ 31,4% din durata cumulată a buletinelor informative.
  • Prezența protagoniștilor în subiectele electorale: Concurenții electorali au fost cei mai vizibili în materialele cu tematică electorală, înregistrând 738 de apariții (47,9%). Cele mai puține apariții le-au avut organul electoral, cu 86 de menționări (5,6%).
  • Reflectarea concurenților electorali în buletinele informative: 18 servicii media audiovizuale (SMA) monitorizate au inclus informații despre concurenții electorali în cadrul buletinelor de știri. Singura excepție a fost ”TV-Găgăuzia” (GRT), care nu a difuzat niciun material referitor la aceștia.
  • Concurenții electorali cu cea mai mare vizibilitate: Blocul „Patriotic” a fost cel mai mediatizat concurent electoral, beneficiind de 1 oră, 24 min și 54 sec, ceea ce reprezintă 19,9% din timpul total dedicat concurenților. Următorii în clasament au fost Blocul „Alternativa”, cu 1 oră, 14 min și 42 sec (17,5%), și PAS, cu 1 oră, 13 min și 38 sec (17,3%). Împreună, acești trei concurenți au cumulat peste jumătate din durata totală de reflectare acordată tuturor actorilor electorali.
  • Reflectarea subiectelor conflictuale în buletinele informative: 18 SMA au difuzat în total 147 de subiecte cu caracter conflictual, dintre care 20 au fost prezentate într-un mod dezechilibrat.
  • Distribuția de gen a surselor citate în subiectele electorale: În ansamblu, subiectele electorale difuzate de cele 19 posturi TV au prezentat un ușor dezechilibru de gen în ceea ce privește sursele citate – 64% din totalul aparițiilor fiind a persoanelor de sex masculin și 36% a celor de sex feminin.
  • Relevanța temelor abordate în cadrul reflectării electorale: Majoritatea subiectelor difuzate au fost considerate relevante pentru procesul electoral, contribuind la informarea publicului cu privire la campania și actorii implicați, excepție fiind TVC 21 care a difuzat două subiecte irelevante incluse în rubrica specială.
  • Dezbateri electorale: 2 SMA au difuzat cumulat 4 dezbateri electorale: Vocea Basarabiei TV și Media TV fiecare câte 2 dezbateri. Next TV nu a organizat dezbateri electorale, deși s-a angajat prin declarație să organizeze dezbateri electorale în zi de miercuri, fără reluare, în perioada de raportare.
  • Publicitate electorală: 9 SMA din 22 au difuzat în total 224 spoturi de publicitate (dintre care 16 spoturi gratuite), cu o durată totală de 1 oră 53 min și 27 sec. Cele 9 SMA care au difuzat publicitate electorală sunt: Moldova 1, TV-Găgăuzia, Jurnal TV, TV8, Cinema 1, Exclusiv TV, Pro TV Chișinău, Next TV și One TV. Patru dintre acestea– Jurnal TV, Pro TV Chișinău, Next TV, One TV – au admis abateri la difuzarea publicității electorale.

O constatare a controlului a vizat admiterea de către postul public regional TV-Găgăuzia și cel privat național Pro TV Chișinău a exprimărilor de natură să constituie anumite forme de discriminare. „Or, contrar prevederilor art. 13 alin. (1) lit. d) din Codul serviciilor media audiovizuale, „în virtutea dreptului fundamental la informare, furnizorii de servicii media trebuie să respecte următoarele exigențe: … d) să evite orice formă de discriminare”, în cadrul unui program de informare electorală, difuzat de furnizorul public din regiunea găgăuză, invitatul a exprimat o opinie cu elemente de discriminare pe criteriul de orientare sexuală, fără ca moderatoarea să reacționeze sau să intervină pentru a semnaliza interlocutorului afirmația improprie”, a menționat CA.

Același tip de încălcare a fost remarcat în una din edițiile emisiunii de informare electorală, difuzate la postul Pro TV Chișinău. „Unele afirmații din intervenția invitatului au făcut referire la vârsta și starea fizică ale unui lider politic, cu statut de concurent electoral, aspecte care au fost catalogate de monitori ca forme de discriminare pe criteriul de vârstă”, a precizat CA.

Astfel, membrii CA au amendat compania GRT, care deține TV-Găgăuzia, cu 7 000 de lei, iar Pro TV Chișinău cu 5 000 de lei.

De asemenea, CA a aplicat și 15 avertizări publice pentru încălcarea legislației electorale privind reflectarea alegerilor parlamentare, care vor avea loc pe 28 septembrie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: