Zelenski și liderii europeni îi vor prezenta lui Trump un plan de pace. Rezultatele summitului de la Londra

Optsprezece lideri internaționali, preponderent europeni, s-au întrunit în cadrul unui summit la Londra, pe 2 martie, unde au abordat subiectul încheierii invaziei ruse din Ucraina. Participanții au discutat un plan de pace, care va fi prezentat ulterior Statelor Unite ale Americii, și au convenit să acorde ajutor militar Ucrainei atâta timp cât va continua războiul. La reuniune a fost prezent inclusiv președinte Ucrainei, Vladimir Zelenski.

Summit-ul găzduit de premierul britanic Keir Starmer a avut loc la Lancaster House – un conac cu o vechime de 200 de ani din Londra. Evenimentul a reunit președinții Ucrainei, Franței, României, prim-miniștrii Poloniei, Suediei, Cehiei, Norvegiei, Danemarcei, Canadei, Țărilor de Jos, Italiei, Finlandei, Spaniei, ministrul de Externe al Turciei, președinta Comisiei Europene, președintele Consiliului European și secretarul general al NATO.

Liderii au discutat un plan pentru oprirea invaziei ruse din Ucraina. Aceștia intenționează să-l discute ulterior cu SUA.

Participanții la reuniune au convenit să creeze o „coaliție a celor dispuși” pentru apărarea Ucrainei, să ofere ajutor militar și să intensifice presiunea economică asupra Rusiei. Totodată, liderii își propun ca, în cazul unui acord de pace între Ucraina și Rusia, să prevină orice potențială agresiune militară rusă viitoare.

După summit, președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că, împreună cu Keir Starmer, au propus negocierea unui armistițiu de o lună „în aer, pe mare și în atacurile asupra infrastructurii energetice” pentru a câștiga mai mult timp în vederea dezescaladării agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Macron a subliniat că un armistițiu limitat este necesar, deoarece ar fi „foarte dificil” să se asigure o încetare totală a focului, având în vedere lungimea liniei frontului.

Președintele francez a sugerat că orice desfășurare a forțelor europene de menținere a păcii în Ucraina ar urma să aibă loc mai târziu, „nu în următoarele săptămâni”, după ce ambele părți vor discuta detaliile unui acord.

Ne dorim pacea. Dar nu cu orice preț, fără garanții”, a declarat Emmanuel Macron.

La rândul său, Vladimir Zelenski a scris pe rețelele de socializare că, în timpul summit-ului, a simțit un sprijin „puternic” pentru Ucraina, poporul ucrainean, și independența țării.

Lucrăm toți împreună în Europa pentru a asigura o bază solidă de cooperare cu America, în vederea unei păci autentice și a unei securități garantate. Unitatea Europei este la un nivel foarte ridicat, cum nu a mai fost de mult timp. Discutăm cu partenerii noștri despre garanțiile de securitate și condițiile unei păci juste pentru Ucraina. Pregătim o serie de întâlniri și decizii importante în viitorul apropiat. Mulțumim tuturor prietenilor și partenerilor noștri pentru eforturile lor de a apropia o pace stabilă și garantată în Ucraina. Forța comună poate proteja viitorul nostru”, a adăugat liderul ucrainean.

Menționăm că, în urma summit-ului, Vladimir Zelenski a avut o audiență cu Regele Charles al III-lea al Marii Britanii.

***

Reuniunea de la Londra s-a desfășurat pe fundalul întâlnirii controversate dintre Vladimir Zelenski și președintele SUA, Donald Trump, la Casa Albă, pe 28 februarie. În timpul unei discuții publice, între cei doi șefi de stat și vicepreședintele SUA, JD Vance, a avut loc dispută.

Totul s-a întâmplat după ce Vance, a declarat că actuala administrație americană încearcă să rezolve pe cale diplomatică războiul Rusiei împotriva Ucrainei, iar Vladimir Zelenski i-a răspuns că președintele rus, Vladimir Putin, nu respectă înțelegeri diplomatice. Vance, l-a mustrat pe Vladimir Zelenski, acuzând-ul de„lipsă de respect” față de Donald Trump în contextul încercărilor sale de a opri războiul. Iar însuși președintele american a susținut că omologul său ucrainean „joacă la ruletă al treilea război mondial”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Dosarul „Kuliok”: Avocații lui Igor Dodon au cerut audierea a 108 martori. Instanța a admis doar 5

Avocații deputatului PSRM, Igor Dodon, au cerut la ședința de astăzi, 24 august, din dosarul „Sacoșa” audierea a 108 martori. Magistrații au admis parțial cererea, acceptând audierea a cinci martori. În aceeași ședință a fost audiată deputata Zinaida Greceanîi. Politiciana este martor al apărării, dar are calitatea procesuală de învinuit într-o cauză penală disjunsă din același dosar, relatează TVR Moldova.

În declarațiile sale, Zinaida Greceanîi a vorbit despre negocierile politice din 2019 și despre discuțiile privind formarea unei majorități parlamentare. Potrivit acesteia, Partidul Socialiștilor era pregătit inclusiv pentru alegeri parlamentare anticipate, dar încerca să găsească o soluție pentru deblocarea situației politice.

Greceanîi a declarat că PSRM își dorea ca, în cazul unei coaliții, să îi revină funcțiile de președinte al Parlamentului, ministru al Apărării și responsabilitatea pentru relațiile externe. În același timp, potrivit deputatei, Partidul Democrat bloca activitatea instituțiilor statului.

Nu credeam că poți să faci coaliție cu PD”, i-ar fi spus Igor Dodon după una dintre discuțiile privind negocierile cu Vladimir Plahotniuc, potrivit declarațiilor lui Greceanîi în instanță.

Politiciana a afirmat că Partidul Democrat ar fi insistat asupra obținerii controlului asupra mai multor domenii și instituții, inclusiv asupra blocului economic și juridic. Potrivit ei, formațiunea ar fi cerut din start ca Vladimir Plahotniuc să devină prim-ministru.

Greceanîi a mai declarat că, în acea perioadă, fiecare formațiune politică încerca să obțină cât mai mult control, iar în cadrul Blocului ACUM exista insistența ca anumite legi să fie adoptate înainte de alegerea președintelui Parlamentului.

Greceanîi a insistat și asupra neîncrederii lui Igor Dodon față de reprezentanții Partidului Democrat. Ea a spus că Dodon considera că democrații „mimau” negocierile și că o soluție pentru depășirea situației politice și a ceea ce socialiștii considerau a fi „capturarea statului” era formarea unei coaliții cu Blocul ACUM.

Potrivit martorei, Igor Dodon a fost trimis la negocierile cu Vladimir Plahotniuc pentru că era considerat mai calm în discuții. Fosta deputată a negat că ar fi avut discuții cu Vladimir Plahotniuc. „Cu Plahotniuc nu am avut discuții. L-am văzut o dată în Guvern și am întrebat: aista cine mai este”, a relatat ea.

Ce spune Igor Dodon

Între timp, în cadrul unor declarații de presă la Parlament, pe 24 august, Igor Dodon a spus că va depune declarații după ce se va încheia prezentarea probelor.

Dodon susține că nu există probe contra sa și că procesul se desfășoară cu nereguli grave: „Indiferent de decizia pe care o vor lua, ea este ilegală, anticonstituțională și cu riscuri de dosare penale”.

Amintim că, în iunie 2019, în spațiul public au fost publicate imagini video în care Igor Dodon, care pe atunci era președintele Republicii Moldova, primește o pungă de la Vladimir Plahotniuc și consilierul lui, Serghei Iaralov. În mai 2022, în baza imaginillor video, pe numele lui Dodon a fost deschis un dosar penal, care este denumit generic „Kuliok”. Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării criminale Plahotniuc să finanțeze PSRM.

Procuratura consideră că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: