Zelenski și liderii europeni îi vor prezenta lui Trump un plan de pace. Rezultatele summitului de la Londra

Optsprezece lideri internaționali, preponderent europeni, s-au întrunit în cadrul unui summit la Londra, pe 2 martie, unde au abordat subiectul încheierii invaziei ruse din Ucraina. Participanții au discutat un plan de pace, care va fi prezentat ulterior Statelor Unite ale Americii, și au convenit să acorde ajutor militar Ucrainei atâta timp cât va continua războiul. La reuniune a fost prezent inclusiv președinte Ucrainei, Vladimir Zelenski.

Summit-ul găzduit de premierul britanic Keir Starmer a avut loc la Lancaster House – un conac cu o vechime de 200 de ani din Londra. Evenimentul a reunit președinții Ucrainei, Franței, României, prim-miniștrii Poloniei, Suediei, Cehiei, Norvegiei, Danemarcei, Canadei, Țărilor de Jos, Italiei, Finlandei, Spaniei, ministrul de Externe al Turciei, președinta Comisiei Europene, președintele Consiliului European și secretarul general al NATO.

Liderii au discutat un plan pentru oprirea invaziei ruse din Ucraina. Aceștia intenționează să-l discute ulterior cu SUA.

Participanții la reuniune au convenit să creeze o „coaliție a celor dispuși” pentru apărarea Ucrainei, să ofere ajutor militar și să intensifice presiunea economică asupra Rusiei. Totodată, liderii își propun ca, în cazul unui acord de pace între Ucraina și Rusia, să prevină orice potențială agresiune militară rusă viitoare.

După summit, președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că, împreună cu Keir Starmer, au propus negocierea unui armistițiu de o lună „în aer, pe mare și în atacurile asupra infrastructurii energetice” pentru a câștiga mai mult timp în vederea dezescaladării agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Macron a subliniat că un armistițiu limitat este necesar, deoarece ar fi „foarte dificil” să se asigure o încetare totală a focului, având în vedere lungimea liniei frontului.

Președintele francez a sugerat că orice desfășurare a forțelor europene de menținere a păcii în Ucraina ar urma să aibă loc mai târziu, „nu în următoarele săptămâni”, după ce ambele părți vor discuta detaliile unui acord.

Ne dorim pacea. Dar nu cu orice preț, fără garanții”, a declarat Emmanuel Macron.

La rândul său, Vladimir Zelenski a scris pe rețelele de socializare că, în timpul summit-ului, a simțit un sprijin „puternic” pentru Ucraina, poporul ucrainean, și independența țării.

Lucrăm toți împreună în Europa pentru a asigura o bază solidă de cooperare cu America, în vederea unei păci autentice și a unei securități garantate. Unitatea Europei este la un nivel foarte ridicat, cum nu a mai fost de mult timp. Discutăm cu partenerii noștri despre garanțiile de securitate și condițiile unei păci juste pentru Ucraina. Pregătim o serie de întâlniri și decizii importante în viitorul apropiat. Mulțumim tuturor prietenilor și partenerilor noștri pentru eforturile lor de a apropia o pace stabilă și garantată în Ucraina. Forța comună poate proteja viitorul nostru”, a adăugat liderul ucrainean.

Menționăm că, în urma summit-ului, Vladimir Zelenski a avut o audiență cu Regele Charles al III-lea al Marii Britanii.

***

Reuniunea de la Londra s-a desfășurat pe fundalul întâlnirii controversate dintre Vladimir Zelenski și președintele SUA, Donald Trump, la Casa Albă, pe 28 februarie. În timpul unei discuții publice, între cei doi șefi de stat și vicepreședintele SUA, JD Vance, a avut loc dispută.

Totul s-a întâmplat după ce Vance, a declarat că actuala administrație americană încearcă să rezolve pe cale diplomatică războiul Rusiei împotriva Ucrainei, iar Vladimir Zelenski i-a răspuns că președintele rus, Vladimir Putin, nu respectă înțelegeri diplomatice. Vance, l-a mustrat pe Vladimir Zelenski, acuzând-ul de„lipsă de respect” față de Donald Trump în contextul încercărilor sale de a opri războiul. Iar însuși președintele american a susținut că omologul său ucrainean „joacă la ruletă al treilea război mondial”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Parlamentul urmează să reconstituie grupul pentru susținerea Belarus Democrat: proiect de hotărâre

Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat, constituit în Parlamentul Republicii Moldova în 2022, urmează să fie reconstituit în noua legislatură. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost înregistrat pe 16 septembrie.

Potrivit documentului, componența noului grup parlamentar va fi formată din deputați ai formațiunii de guvernământ PAS.

Președinta grupului ar urma să fie Tatiana Rotari, iar din componența acestuia să facă parte 18 deputați: Alic Baraboi, Veronica Briceag, Silvia Bondarenco, Artemie Cătănăoi, Tatiana Cucuietu, Natalia Davidovici, Liliana Grosu, Ilie Ionaș, Dorian Istratii, Iurie Levinschi, Stela Macari, Victor Mătrăgună, Marina Morozova, Angela Munteanu-Pojoga, Ana Oglindă, Maxim Potîrniche, Valeriu Robu și Igor Talmazan.

În spiritul continuării demersurilor întreprinse în legislatura a XIa şi al asigurării unei continuități instituționale a angajamentului Parlamentului Republicii Moldova faţă de valorile democratice, constituirea grupului parlamentar în legislatura a XII-a va contribui la menţinerea şi aprofundarea dialogului cu reprezentanţii Belarus Democrat, de susținere a forţelor democratice din Belarus şi de promovare a valorilor democratice, a statului de drept, precum şi a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, se arată în proiect.

Amintim că Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat a fost constituit în anul 2022.

Mișcarea democratică din Belarus se referă la ansamblul forțelor politice și civice belaruse care contestă regimul președintelui Aleksandr Lukașenko și susțin tranziția țării către un sistem democratic. Mișcarea s-a consolidat după alegerile prezidențiale din august 2020, contestate de opoziție și de numeroși observatori internaționali, urmate de proteste și de o represiune extinsă împotriva opoziției și societății civile.

Svetlana Tihanovskaya, care a candidat la scrutinul din 2020 și a plecat ulterior în exil, este recunoscută drept lideră a forțelor democratice belaruse.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: