Profimedia Images

Zona euro a intrat în recesiune tehnică la începutul anului 2023

Economia zonei euro a fost în recesiune tehnică în primul trimestru din 2023, arată datele revizuite publicate joi de Eurostat. PIB-ul zonei euro s-a contractat în primele trei luni ale acestui an, dar și în ultimul trimestru din 2022. 

Inițial, Oficiul european de statistică anunțase că economia zonei euro a stagnat (0%) în ultimul trimestru din 2022, prin comparație cu trimestrul precedent. În schimb, a înregistrat o creștere de 0,1% în primul trimestru din 2023.

Datele revizuite de Eurostat relevă că PIB-ul zonei euro a înregistrat două trimestre consecutive de scădere cu 0,1%. Potrivit economiștilor, recesiunea tehnică înseamnă două trimestre consecutive de contracție a produsului intern brut.

Revizuirea efectuată de Eurostat a avut loc, în primul rând, în funcție de evoluția economiei din Germania. Considerată mult timp motorul Europei, economia germană este prima din UE care a intrat în recesiune la începutul lui 2023 din cauza dificultăților întâmpinate în sectorul industrial, scrie euronews.ro cu referire la agenția AFP.

Totodată, potrivit sursei, cele mai recente date ridică semne de întrebare în legătură cu perspectivele pentru întregul an 2023. La mijlocul lunii mai, Comisia Europeană miza pe o creştere de 1,1% în 2023, pentru cele 20 de state care fac parte din zona euro.

În aceste condiții, această cifră pare acum una „optimistă”, a menționat economistul ING, Charlotte de Montpellier, care prognozează o creştere de doar 0,5% pentru întregul an.

Începând din primăvară, toate datele au fost negative”, a subliniat economistul, menţionând în special datele privind producţia industrială germană şi noile comenzi.

Potrivit lui Charlotte de Montpellier, „economia europeană este într-o fază de stagnare şi a trecut cu greu iarna din cauza şocului energetic”.

Chiar dacă cotaţiile la gaze şi petrol au scăzut în ultimele luni, explozia de anul trecut a preţurilor a avut un impact important asupra încrederii gospodăriilor care şi-au redus consumul, a mai precizat sursa.

Economia europeană este afectată de asemenea de creşterea dobânzilor de referinţă de către Banca Centrală Europeană, care reduce cererea de credite şi frânează investiţiile, în special în sectorul imobiliar, antrenând o scădere a activităţii în construcţii.

Încetinirea economică constatată în SUA şi revenirea sub aşteptări în China afectează de asemenea exporturile europene.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ТАСС

Moldova, în jocul serviciilor speciale: ce se știe despre schimbul de deținuți pentru care Sandu l-a grațiat pe Balan

La punctul de trecere Pererov – Beloveja, la frontiera belaruso-polonă, pe 28 aprilie a avut loc un schimb multilateral de deținuți, la care au participat Polonia, Republica Moldova, Rusia și Belarus. În cadrul operațiunii, părțile au făcut un schimb de 10 persoane, după formula „cinci la cinci”. Trei dintre acestea sunt cetățeni ai Republicii Moldova, inclusiv fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Alexandru Balan. NewsMaker relatează ce se știe despre acest schimb.

Cine a fost eliberat și în ce condiții?

În urma schimbului de deținuți, Republica Moldova a eliberat și a readus acasă doi ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS), arestați anterior în Rusia. Despre acest schimb a anunțat președinta Maia Sandu pe Facebook. Șefa statului nu a făcut publice numele ofițerilor, însă anterior deputatul și liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a afirmat că ar fi vorba despre Victor Țurea și Dionisie Banari.

În schimb, Belarusului i-a fost predat fostul director adjunct al SIS, Alexandru Balan, acuzat de trădare de patrie în interesul KGB-ului din Belarus. Balan fusese reținut în România, apoi extrădat în Republica Moldova, unde a fost condamnat la un an și jumătate de închisoare. Înainte de realizarea schimbului, președinta Maia Sandu a semnat decretul de grațiere.

Potrivit probelor, în anii 2024 și 2025, Balan s-ar fi întâlnit de două ori, la Budapesta, cu reprezentanți ai serviciilor de informații din Belarus, fapt care ar fi pus în pericol securitatea națională a României. În timpul acestor întâlniri, el ar fi transmis informații secrete în schimbul banilor și ar fi primit instrucțiuni ulterioare. Sumele nu au fost făcute publice.

De asemenea, Republica Moldova a predat Rusiei Nina Popova, cetățeană a Federației Ruse, care este soția unui ofițer al armatei ruse. Potrivit proiectului MOST, aceasta ar fi încercat să mituiască un angajat al Poliției de Frontieră pentru a intra pe teritoriul Republicii Moldova. În acest caz, ea a fost arestată și condamnată la un an de închisoare. Pe 27 aprilie, Curtea de Apel Chișinău a casat sentința.

La rândul său, Polonia a primit trei dintre cetățenii săi: jurnalistul Andrzej Poczobut, călugărul catolic Grzegorz Gawel și încă o persoană, a cărei identitate nu este deocamdată cunoscută.

Partea rusă și cea belarusă i-au primit, pe lângă Balan și Popova, pe arheologul rus Alexandr Butiaghin, care a fost deținut în Polonia, precum și două persoane a căror identitate este clasificată, condamnate în Uniunea Europeană pentru spionaj.

Ce se știe despre ofițerii SIS?

Ofițerii SIS din Republica Moldova, Victor Țurea și Dionisie Banari, ar fi fost arestați de FSB la Moscova, în primăvara anului 2025, și plasați în izolator, potrivit surselor ruse. Conform versiunii serviciului rus de securitate, cei doi ar fi îndeplinit misiuni ale SIS „îndreptate împotriva securității Rusiei”. Mass-media ruse au publicat și un videoclip în care, potrivit afirmațiilor, cei doi cetățeni moldoveni ar face declarații în care își recunosc vina.

Ministerul Afacerilor Externe al Moldovei a respins atunci acuzațiile FSB privind implicarea lui Țurea și Banari în activități ale serviciilor speciale. MAI a calificat declarația părții ruse drept neîntemeiată și speculativă.

Totuși, pe 4 martie 2026, deputatul Renato Usatîi a declarat că autoritățile moldovene duc negocieri cu partea rusă privind un posibil schimb al ofițerilor SIS cu fostul bașcan al Găgăuziei, Evghenia Guțul. Usatîi a presupus, de asemenea, că reținerea ar fi avut loc pe fundalul unei posibile scurgeri de informații în interiorul SIS, întrucât angajații se aflau peste hotare sub acoperire și cu alte nume.

MAE de la Chișinău a declarat, în reacție, că sunt depuse eforturi diplomatice pentru eliberarea cetățenilor moldoveni reținuți în Rusia. Instituția adăugat că, în ultimii ani, în Rusia s-au înmulțit cazurile de intimidare și reținere a cetățenilor Moldovei – atât la intrarea în țară, cât și pe teritoriul acesteia.

Cine a purtat negocierile?

Presa internațională scrie că negocierile pentru organizarea schimbului au durat mai mult de jumătate de an. Inițial, acestea s-au desfășurat în format bilateral, între KGB-ul Belarusului și serviciile de informații ale Poloniei. Ulterior, la discuții s-au alăturat serviciile speciale, diplomații și conducerea a șapte state, inclusiv România, Ucraina și Statele Unite.

Principalul coordonator și mediator al acordului au fost Statele Unite. Diplomația de tip navetă și coordonarea listelor finale au fost gestionate de trimisul special al președintelui SUA pentru Belarus, John Coale, care, în ajunul operațiunii, a avut consultări finale la Varșovia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: