vmargineanu/Shutterstock

Țara care a devenit principala piață pentru alcoolul moldovenesc. A detronat România și Belarus 

În primul trimestru al anului 2023, exportul total de alcool etilic şi băuturi alcoolice din Republica Moldova a crescut cu 26,8 la sută şi a constituit 53,47 milioane de dolari. Ucraina a devenit principala piaţă pentru alcoolul moldovenesc, scrie Mold-street cu referire la date publicate de Banca Naţională a Moldovei. 

Cel mai tare, potrivit sursei, au crescut livrările în Ucraina – de circa 6,5 ori, urcând la 9,40 milioane de dolari, comparativ 1,44 milioane de dolari în trimestrul I 2022.

Cu o cotă de 17,6% din totalul exporturilor, Ucraina a devenit principala piaţă de desfacere pentru alcoolul moldovenesc, detronând Belarus şi România, care ocupă locurile doi şi trei, cu cote de 17,1% şi respectiv 14,5%.

Potrivit sursei, tendinţa de creştere a exporturilor de produse alcoolice din Moldova în Ucraina s-a făcut observată în trimestrele III şi IV ale anului trecut, când volumele au crescut de circa patru ori faţă de trimestrul I şi trimestrul II din 2022.

Pe locul patru în topul pieţelor de desfacere a urcat Georgia, unde au fost exportate băuturi alcoolice de 3,23 milioane de dolari.

„Potrivit presei din Rusia, Georgia a devenit în primul trimestru din 2023 principalul furnizor de vinuri pe piaţa rusească şi datorită reexportului de vin moldovenesc, care ajunge în vrac în Georgia şi unde este ambalat şi vândut ca vin georgian”, precizează sursa.

Rusia se află abia pe locul opt în clasamentul pieţelor de desfacere cu o cotă de 3,4%, practic la acelaşi nivel cu Serbia şi Statele Unite.

În exportul de băuturi alcoolice cota ce mai mare este deţinută de vinurile din struguri proaspeţi – circa 59,2% (31,66 milioane de dolari), exporturile crescând în primele trei luni ale acestui an cu 28%, faţă de aceeaşi perioadă din 2022.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Maia Sandu și Nicușor Dan, prezenți la deschiderea „Marii Dictări Naționale 2025”: „România și R. Moldova au nevoie una de cealaltă”

Președinta Maia Sandu și omologul său din România, Nicușor Dan, au participat pe 31 august la deschiderea evenimentului „Marea Dictare Națională”, care s-a desfășurat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Cei doi șefi de stat au ținut discursuri și s-au adresat participanților. Maia Sandu a vorbit despre importanța limbii române, subliniind că aceasta este „busola identității” cetățenilor țării noastre. La rândul său, Nicușor Dan a remarcat că este limba română una dintre legăturile dintre România și Republica Moldova și și-a exprimat deschiderea pentru a construi și alte conexiuni între cele două maluri ale Prutului. El a spus că cele două țări „au nevoie una de cealaltă”.

În mesajul său, Maia Sandu a subliniat că limba română nu trebuie celebrată doar o dată pe an, ci trebuie cinstită zilnic – prin a vorbi corect, a scrie îngrijit și a folosi bogăția vocabularului ei.

Limba română este legătura noastră cu trecutul – cu scriitorii, cântăreții și profesorii care au luptat pentru ea – dar și cu viitorul, cu copiii care o vor folosi pentru a construi știința, cultura și arta de mâine. Cuvântul este o putere mare. El nu este un dat. Au fost vremuri când, doar pentru că rosteai numele limbii române, riscai să fii batjocorit sau prigonit. Astăzi putem vorbi liber – și trebuie să apărăm și să prețuim acest drept fundamental pentru noi și pentru generațiile viitoare”, a spus ea.

Șefa statului a mai menționat că româna nu este doar limbă oficială a UE, ci se răspândește pe tot continentul european și dincolo de el. „Nu mai este ceva neobișnuit să o auzim pe străzile din Roma, Paris sau Londra, în piețele din Berlin și Madrid, dar și peste Ocean – în Statele Unite, Canada ori chiar în îndepărtata Australie. Este un motiv de bucurie și mândrie deopotrivă. Oriunde mergem, limba română rămâne busola identității noastre și legătura vie cu rădăcinile”, a adăugat aceasta.

La rândul său, Nicușor Dan a mărturisit că a considerat mereu româna „un dat” – fiind limba în care a vorbit și studiat, însă și și-a exprimat aprecierea pentru eforturile Republicii Moldova pentru a o păstra.

Dvs., în opinia mea, ați dat un exemplu lumii întregi prin lupta pe care ați dat-o în timp, în ciuda tuturor presiunilor, pentru a păstra această limbă și această identitate. Și acum, din nou, sunteți, în opinia mea, un exemplu pentru Europa și pentru lumea întreagă pentru modul în care încercați să apărați democrația în fața acelorași presiuni care vin din aceiași parte și dovediți prin asta că sunteți mai europeni decât europenii și că locul dvs. este în Uniunea Europeană”, a spus liderul de la București.

Totodată, el a vorbit și despre legăturile dintre cele două maluri ale Prutului – una dintre care este limba comună.

Limba română, dincolo de a fi o identitate, este o responsabilitate pentru fiecare dintre noi. România și R. Moldova sunt țări care au valori comune și care au nevoie una de cealaltă. Și este responsabilitatea noastră să ne ajutăm unii pe ceilalți, astfel încât aceste două țări să aibă un viitor luminos în lumea pe care o construim noi toți. Din partea României, din partea mea personal – toată prietenia și toată deschiderea pentru a construi aceste legături”, a precizat președintele Dan.

La „Marea Dictare Națională”, care se află la a treia ediție și se desfășoară tradițional de Ziua Limbii Române, au participat peste 2 000 de oameni. Anul trecut, evenimentul a adunat peste 1 800 de participanți.

Amintim că Republica Moldova marchează anual Ziua Limbii la data de 31 august. Aceasta este celebrată de 36 de ani, după decretarea, în 27 august 1989, a limbii române ca limbă de stat și trecerea la grafia latină, rol consfințit şi în Declarația de independență adoptată pe 27 august 1991.

România a declarat data de 31 august Ziua Limbii Române în anul 2011.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: