Partidul „Moldova Mare”/ Facebook

Trei partide, dintre care două asociate cu Șor, nu vor putea candida la parlamentare. Deciziile CSJ

Partidul „Renaștere” și Partidul „Moldova Mare” – asociate oligarhului fugar Ilan Șor, precum și „Uniunea Centristă din Moldova” nu vor putea candida la alegerile parlamentare din toamnă. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins cauzele intentate de cele trei formațiuni împotriva Comisiei Electorale Centrale, cu privire la neadmiterea la scrutin.

Pe 29 august, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibil recursul depus de Partidul „Renaștere” împotriva hotărârii Comisiei Electorale Centrale privind neînregistrarea formații la alegerile parlamentare. CEC adoptase hotărârea ținând cont de încheierea Curții de Apel Centru, care a limitat activitatea a patru partide afiliate lui Ilan Șor, printre care și „Renaștere”.

Iar pe 30 august, CSJ a admis recursul depus de Comisia Electorală Centrală și a respins cauza intentată de Partidul „Moldova Mare”, ca urmare a neadmiterii acestuia la scrutinul din toamnă. La ședința din 23 august, CEC a respins cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat Partidului „Moldova Mare”. Unul dintre candidații formațiunii a fost exclus din cauza unor antecedente penale nestinse. După excluderea lui, s-a încălcat raportul de gen pentru candidații de pe pozițiile 41–50: din 10 candidați, 7 erau bărbați și 3 femei, adică 70% la 30%, în loc de raportul permis de 60% la 40%. Ulterior, Curtea de Apel Centru a obligat CEC să reexamineze cererea de înregistrare a listei de candidați, iar autoritatea electorală a depus recurs la CSJ.

În același timp, Curtea Supremă de Justiție a respins acțiunea „Uniunii Centriste din Moldova” împotriva Comisiei Electorale Centrale, cu privire la neînregistrarea în alegeri. Motivul — la data de 28 iulie, două persoane de pe lista candidaților mai erau membri ai altei formațiuni politice — Partidul Liberal Democrat, chiar dacă ulterior au aderat la „Uniunea Centristă din Moldova” (conform legislației, schimbarea partidului era permisă până la 19 iulie – n. r.) . Acest fapt atestă indirect lipsa criteriilor de eligibilitate. După excluderea acestor persoane din listă, potrivit CEC, s-a redus cota de reprezentare a candidaților, fiind astfel respinsă înregistrarea partidului.

Deciziile CSJ sunt irevocabile și nu pot fi atacate.

***

Amintim că alegerile parlamentare vor fi organizate în data de 28 septembrie. Campania electorală a demarat oficial pe 29 august. Din această zi, concurenții înscriși la scrutin își pot prezenta programele electorale și pot face agitație în rândurile alegătorilor.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IGSU/imagine simbol

Avocatul Copilului: accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în ultimii 3 ani

Accidentele rutiere au fost principala cauză a deceselor violente în rândul minorilor în perioada 2023-2025. În 2023, aproape jumătate dintre cazuri au fost provocate de încălcarea regulilor de circulație, iar în 2024 ponderea acestora a crescut la circa 63%. Datele apar în raportul prezentat de avocatul poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi, în cadrul unor audieri publice la Parlament, transmite IPN.

În raport se menționează că numărul deceselor violente în rândul copiilor a rămas constant în perioada 2023-2025: 43 de cazuri în 2023 și 2024 și 27 de cazuri în primele nouă luni din 2025. Încălcarea regulilor de securitate a circulației, în toți anii analizați, reprezintă principalul factor de risc letal pentru copii.

În primele nouă luni ale anului trecut, 16 din 27 de cazuri au fost legate de încălcarea regulilor de circulație, adică aproximativ 59%. Se remarcă, totodată, creșterea ponderii cazurilor de neglijență medicală (circa 15%), iar omorul intenționat (7%) și determinarea la sinucidere (4%) continuă să fie prezente, deși în număr mai mic. Aceste date arată că mortalitatea violentă a copiilor este determinată de mai mulți factori și necesită măsuri adaptate fiecărui tip de risc.

Totodată, se menționează că cele mai multe cazuri de moarte violentă în rândul copiilor sunt înregistrate constant la adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani în toți anii analizați. În 2023, majoritatea cazurilor au fost în mediul urban, însă în 2024 și în primele nouă luni ale anului 2025 se observă o creștere a cazurilor în mediul rural. Evoluția poate fi explicată prin diferențele de acces la servicii de prevenire, sănătate și sprijin psihologic, precum și prin capacități diferite la nivel de infrastructură și de posibilități de intervenție a instituțiilor.

Ombudsmanul copilului îndeamnă organele de urmărire penală să trateze orice deces al unui copil în circumstanțe neclare ca o suspiciune gravă, care necesită o investigație completă, rapidă, imparțială și riguroasă, în conformitate cu standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: