Partidul „Renaștere” și Partidul „Moldova Mare” – asociate oligarhului fugar Ilan Șor, precum și „Uniunea Centristă din Moldova” nu vor putea candida la alegerile parlamentare din toamnă. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins cauzele intentate de cele trei formațiuni împotriva Comisiei Electorale Centrale, cu privire la neadmiterea la scrutin.
Pe 29 august, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibil recursul depus de Partidul „Renaștere” împotriva hotărârii Comisiei Electorale Centrale privind neînregistrarea formații la alegerile parlamentare. CEC adoptase hotărârea ținând cont de încheierea Curții de Apel Centru, care a limitat activitatea a patru partide afiliate lui Ilan Șor, printre care și „Renaștere”.
Iar pe 30 august, CSJ a admis recursul depus de Comisia Electorală Centrală și a respins cauza intentată de Partidul „Moldova Mare”, ca urmare a neadmiterii acestuia la scrutinul din toamnă. La ședința din 23 august, CEC a respins cererea de înregistrare a listei de candidați la funcția de deputat Partidului „Moldova Mare”. Unul dintre candidații formațiunii a fost exclus din cauza unor antecedente penale nestinse. După excluderea lui, s-a încălcat raportul de gen pentru candidații de pe pozițiile 41–50: din 10 candidați, 7 erau bărbați și 3 femei, adică 70% la 30%, în loc de raportul permis de 60% la 40%. Ulterior, Curtea de Apel Centru a obligat CEC să reexamineze cererea de înregistrare a listei de candidați, iar autoritatea electorală a depus recurs la CSJ.
În același timp, Curtea Supremă de Justiție a respins acțiunea „Uniunii Centriste din Moldova” împotriva Comisiei Electorale Centrale, cu privire la neînregistrarea în alegeri. Motivul — la data de 28 iulie, două persoane de pe lista candidaților mai erau membri ai altei formațiuni politice — Partidul Liberal Democrat, chiar dacă ulterior au aderat la „Uniunea Centristă din Moldova” (conform legislației, schimbarea partidului era permisă până la 19 iulie – n. r.) . Acest fapt atestă indirect lipsa criteriilor de eligibilitate. După excluderea acestor persoane din listă, potrivit CEC, s-a redus cota de reprezentare a candidaților, fiind astfel respinsă înregistrarea partidului.
Deciziile CSJ sunt irevocabile și nu pot fi atacate.
***
Amintim că alegerile parlamentare vor fi organizate în data de 28 septembrie. Campania electorală a demarat oficial pe 29 august. Din această zi, concurenții înscriși la scrutin își pot prezenta programele electorale și pot face agitație în rândurile alegătorilor.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Astăzi, în autonomia găgăuză, urma să înceapă procesul de înaintare a candidaților la alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG). Procedura însă nici nu a apucat să fie pusă în aplicare, fiind practic suspendată imediat. Consiliul Electoral Central (CEC) al Găgăuziei a anunțat, pe 21 ianuarie, că desfășurarea alegerilor, programate pentru 22 martie, este imposibilă. Joi, la Comrat, deputații APG urmează să se întrunească într-o ședință extraordinară. NewsMaker explică ce s-a întâmplat, ce moștenire lasă actuala componență a APG, dacă sunt așteptate schimbări semnificative după alegeri și când ar putea avea loc, în cele din urmă, scrutinul.
Desfășurarea alegerilor – imposibilă
Procesul electoral din Găgăuzia a fost lansat formal pe 21 ianuarie și prevedea înaintarea candidaților la funcția de deputat în Adunarea Populară a autonomiei, precum și colectarea semnăturilor în susținerea acestora. Procedura a fost, însă, suspendată, chiar în aceeași zi. Consiliul Electoral Central a anunțat, într-un comunicat de presă, că desfășurarea alegerilor programate pentru 22 martie este imposibilă. Decizia vine după ce Cancelaria de Stat a contestat două hotărâri ale Adunării Populare, adoptate în decembrie 2025, care vizează constituirea organului electoral al autonomiei.
În Codul electoral al Republicii Moldova, acest organ este denumit Consiliul Electoral Central al Găgăuziei (CEC), în timp ce în hotărârile Adunării Populare apare ca Comisia Electorală Centrală. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a admis contestația Cancelariei de Stat. Drept urmare, hotărârile care vizau constituirea organului electoral au fost anulate, iar în lipsa unui organ electoral legal constituit, organizarea alegerilor nu este posibilă.
Directorul laf.md, Vitalii Gaidarji, califică dificultățile legate de diferența de denumire a organelor electorale drept previzibile. „Cum, de exemplu, vor fi indicate plățile financiare pentru un organ care nu există în lista instituțiilor de stat?”, s-a întrebat Gaidarji.
Autoritățile din Găgăuzia pornesc însă de la faptul că, în legea „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei”, organul electoral este denumit Comisia Electorală Centrală. Încă înainte de decizia Curții Supreme de Justiție, membrul Biroului permanent al APG, juristul Gheorghe Leiciu, avertiza că anularea alegerilor din cauza denumirii organului electoral ar reprezenta „o lovitură puternică pentru democrație”.
Acum, Adunarea Populară urmează să se întrunească într-o ședință de urgență pe 22 ianuarie. Deputatul Alexandr Tarnavschi a explicat într-un comentariu pentru NM că, pentru deblocarea procesului electoral, este necesar să fie modificate hotărârile contestate de Cancelaria de Stat, să fie aprobată componența CEC și să fie stabilită o nouă dată a alegerilor, iar în timpul rămas să fie aduse în ordine toate actele adoptate anterior, astfel încât în ele să fie utilizată anume formularea Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, și nu Comisia Electorală Centrală
„Nici mie nu mi-ar plăcea ca prevederile legii «Cu privire la statutul juridic special» să fie modificate în acest mod. Totuși, trebuie să ținem cont de faptul că Parlamentul, adoptând noul Cod electoral, nu a respectat legea «Cu privire la statutul juridic special» și a utilizat formularea «CEC». Instanța consideră că legile adoptate ulterior au o forță mai mare. Ca politicieni, putem discuta mult pe această temă. Dar ca pragmatiști, trebuie să aducem actele legislative în ordine și să organizăm alegerile”, a menționat Tarnavschi.
Mandat marcat de instabilitate
Mandatul actualei componențe a Adunării Populare a Găgăuziei a expirat încă în noiembrie anul trecut. Cu toate acestea, deputații nu au reușit mult timp să aprobe data alegerilor. Motivul este că APG a desființat Comisia Electorală Centrală permanentă a Găgăuziei. Speakerul de atunci, Dmitri Constantinov, a explicat această decizie prin necesitatea economisirii bugetului autonomiei. În cele din urmă, când mandatul actualei componențe a APG a ajuns la final, s-a constatat că nu are cine să organizeze alegerile. Cancelaria de Stat a contestat decizia APG privind dizolvarea CEC-ului autonomiei. Adunarea Populară a fost nevoită să restabilească CEC-ul. Ulterior, au fost adoptate hotărâri privind completarea componenței comisiei. Anume aceste hotărâri au fost contestate din nou de Cancelaria de Stat.
Actuala componență a Adunării Populare a Găgăuziei, aflată pe final de mandat, cu greu poate fi descrisă drept una stabilă. Alegerile precedente pentru legislativul autonomiei au avut loc în toamna anului 2021. Cu toate acestea, noua componență a APG nu a reușit să-și înceapă activitatea timp de mai multe luni, deoarece deputații nu au putut alege un speaker. Conform regulamentului, acesta este ales cu majoritatea voturilor, prin vot secret. În condițiile în care majoritatea deputaților au fost aleși ca independenți, formarea unei majorități stabile s-a dovedit imposibilă. Speakerul a fost ales abia din a 15-a tentativă, funcția fiind preluată de Dmitri Constantinov.
În 2023, în autonomie au avut loc alegerile pentru funcția de bașcan, câștigate de Evghenia Guțul, asociată cu oligarhul Ilan Șor, care se află în prezent în Rusia. La colaborarea cu Șor a mers și Dmitri Constantinov. Șor a folosit Găgăuzia drept o platformă de confruntare cu puterea centrală a Republicii Moldova, reprezentată de partidul de guvernământ PAS și de președinta Maia Sandu. Sub conducerea lui Constantinov, Adunarea Populară a adoptat, la rândul său, o linie de înăsprire a relațiilor dintre Comrat și Chișinău. Ca urmare, delegația APG și-a suspendat participarea la grupul de lucru interparlamentar pentru Găgăuzia, din care fac parte deputați ai Parlamentului Republicii Moldova și ai Adunării Populare.
După ce Ilan Șor a anunțat că își încheie „proiectele sociale” din Republica Moldova, Dmitri Constantinov a renunțat la funcția de speaker. În aceeași perioadă, retorica autorităților din Găgăuzia s-a schimbat radical, trecând de la confruntarea cu puterea centrală la căutarea unor compromisuri. La sfârșitul lunii decembrie 2025, Constantinov a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru abuz de serviciu și a fost dat în urmărire. Potrivit informațiilor disponibile, acesta s-ar fi ascuns în regiunea transnistreană.
Astfel, Adunarea Populară a Găgăuziei a rămas fără conducător, deputații – fără mandate, iar autonomia – deja și fără o dată a alegerilor.
Puterea se va schimba?
În orice caz, alegerile pentru organul legislativ al autonomiei vor avea loc. Totuși, experții nu se așteaptă la schimbări serioase în componența Adunării Populare a Găgăuziei. Vitalii Gaidarji consideră că se va schimba 20–30% din componența APG. De aceeași părere este și fosta deputată APG, Ecaterina Jekova. „Majoritatea deputaților vor candida din nou și, cel mai probabil, vor câștiga”, crede ea. Atât Jekova, cât și Gaidarji explică acest lucru prin faptul că, în majoritatea circumscripțiilor, de obicei câștigă „liderii agricoli – antreprenori care au putere și influență”.
Separat, merită menționată și influența lui Șor. „El parcă a anunțat retragerea, dar este posibil să vedem în cursa electorală persoane aflate sub controlul său. Deocamdată, însă, nu este clar sub ce formă”, a remarcat Jekova.
ntv.md
Un alt actor care poate influența alegerile este fosta bașcană a Găgăuziei, lidera partidului „Inima Moldovei”, Irina Vlah. Jekova a remarcat că membrii partidului lui Vlah, după stabilirea datei alegerilor pentru APG, au început să fie mai activi pe rețelele de socializare. Este foarte posibil ca „Inima Moldovei” să participe activ în campanie.
De menționat că, în Găgăuzia, candidații susținuți de partide câștigă mai rar alegerile. De regulă, în circumscripții se impun candidații independenți. Cu toate acestea, socialiștii participă constant la alegerile din autonomie. La începutul lunii ianuarie, liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, s-a întâlnit cu organizația PSRM din Găgăuzia, iar formațiunea a anunțat că va înainta candidați în toate cele 35 de circumscripții electorale.
Partidul de guvernământ PAS, în schimb, de regulă nu participă la alegerile din autonomie, întrucât are poziții foarte slabe în Găgăuzia. Chiar dacă vor exista candidați susținuți de formațiune în cursa electorală, acestora le-ar fi mai avantajos să nu își facă publică afilierea cu PAS.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
