Victoriabank finalizează achiziția Microinvest

Victoriabank, parte a Grupului Banca Transilvania, anunță finalizarea achiziției Microinvest, după obținerea aprobărilor necesare din partea autorităților de reglementare și supraveghere. Tranzacția întărește poziția Victoriabank pe piață, extinde portofoliul de servicii și reafirmă angajamentul băncii de a sprijini antreprenorii locali.

Microinvest este liderul pieței de microfinanțare din Republica Moldova, cu un portofoliu de credite de 7 miliarde de lei. Aproximativ 65% din portofoliu este destinat clienților business, dintre care peste 40% în sectorul agricol. Cu 22 de ani de experiență, compania deservește peste 46.000 de clienți activi, antreprenori locali și persoane fizice, printr-o echipă de 385 de profesioniști și 17 oficii. Microinvest își va continua activitatea independent, păstrând brandul și echipa de management, astfel încât clienții să beneficieze în continuare de aceleași servicii de top și de relațiile construite de-a lungul anilor

„Victoriabank și Microinvest împărtășesc valori similare, ceea ce ne oferă încrederea că vom continua să sprijinim clienții într-un mod sustenabil. Această tranzacție ne permite să extindem rolul Victoriabank în susținerea IMM-urilor și a agriculturii, două domenii esențiale pentru economia Republicii Moldova. Este a doua tranzacție importantă pe care o finalizăm în 2025, după fuziunea cu BCR Chișinău, iar acest lucru confirmă planurile noastre de creștere”, declară Levon Khanikyan, Președintele Comitetului de Direcție, Victoriabank.

„Suntem onorați de încrederea acordată, iar acest pas reprezintă pentru noi o oportunitate de a accelera incluziunea financiară în Republica Moldova. Microinvest rămâne fidel misiunii sale – de a oferi finanțare responsabilă, personalizată și accesibilă. Sprijinul strategic al Victoriabank, parte a Grupului Financiar Banca Transilvania, consolidează capacitatea noastră de a crește în continuare, de a inova și de a ajunge mai aproape de clienții din toate regiunile țării”, Dmitrii Svinarenco, Director Executiv Microinvest.

Victoriabank a colaborat pentru finalizarea tranzacției cu Filip & Company, Vernon | David și Asociații și PWC, beneficiind, de asemenea, de expertiza în achiziții și fuziuni a echipei Băncii Transilvania. Acționarii Microinvest au fost asistați de KPMG Ungaria, Osborne Clarke LLP și Turcan Cazac Law Firm.

Despre Victoriabank:

Cu o istorie de 35 de ani, Victoriabank este a treia cea mai mare bancă din Republica Moldova, cu active totale de 30 de miliarde de lei și o rețea de 65 de unități. Cu peste 1200 de angajați, banca oferă servicii pentru 360.000 de clienți și susține economia locală, inovația și dezvoltarea durabilă. Din 2018, Victoriabank face parte din Grupul Financiar Banca Transilvania, cel mai mare grup financiar din sud-estul Europei.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Tofan confirmă: „Foarte probabil” vom avea creșteri ale tarifelor la energia electrică

Premierul Vasile Tofan confirmă că „foarte probabil” vor exista creșteri ale tarifelor la energia electrică. Precizările au fost făcute în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Nicolae Chicu și publicat pe 25 octombrie, după ce directorul general al ANRE, Alexei Taran, a estimat că energia electrică s-ar putea scumpi cu până la 15%. Potrivit lui Tofan, majorarea nu va fi cu 30%, așa cum s-a vehiculat în spațiul public.

În timpul interviului, premierul a fost solicitat să explice declarațiile directorul general al ANRE, care a spus că energia electrică s-ar putea scumpi cu până la 15%, precum și solicitarea Energocom de aprobare a unui preț de 3,51 lei/kWh pentru energia electrică furnizată în calitate de furnizor central, față de 2.01 lei/kWh, fără TVA, cât este în prezent. 

„Uitați-vă, noi cumpărăm energia în Moldova de la doi furnizori. Dacă ești în centru, Chișinău și sudul, cumperi de la Premier Energy. Dacă trăiești la nord, o cumperi de la FEE Nord. Energocom este unul din furnizori către acești doi. Creșterea tarifului a fost cerută de Energocom pentru calitatea sa de furnizor central. Ponderea Energocom, ca furnizor central, în mixul Premier Energy sau FEE Nord depinde de lună: vara – 15%, plus-minus; iarna – 35%. În mare măsură, asta ține de energia furnizată de CET-uri: CET Nord, Termoelectrica, CET-1. Ceea ce a cerut Energocom acum este pentru porțiunea asta din tarif, care, vă spun, variază pe parcursul anului de la 15 la 35%, plus-minus, care este generată în mare măsură de gaz și gazul s-a scumpit”, a comunicat Tofan.

Potrivit lui Tofan, directorul general al ANRE „s-a referit la tariful la energie finală, pe care îl plătește consumatorul”. „Dumnealui a folosit marja asta de 10-15%. Acum, eu nu voi sări înainte să spun care va fi creșterea. Probabil vom avea careva creșteri la energie, foarte probabil”, a declarat premierul.

„Dar nu 30%. Pentru că, încă o dată, ponderea asta de furnizor central este o pondere mică din mixul Premier Energy și FEE Nord”, a precizat Tofan, în contextul unor informații din spațiul public.

***

Amintim că, pe 21 octombrie, directorul general al ANRE, Alexei Taran, a estimat că energia electrică s-ar putea scumpi cu până la 15% în Republica Moldova. El explica că furnizorii „Premier Energy” și „Furnizarea Energiei Electrice (FEE) Nord” nu pot solicita deocamdată ajustarea tarifelor și că pasul următor ar fi aprobarea prețului reglementat al furnizorului central, Energocom. Detalii AICI.

Între timp, Energocom a solicitat ANRE aprobarea unui preț de 3,51 lei/kWh pentru energia electrică furnizată pentru anul 2026 în calitate de furnizor central, față de 2.01 lei/kWh, fără TVA, cât este în prezent. Pe 23 octombrie, ANRE a precizat că prețul solicitat vizează energia livrată de Energocom furnizorilor cu obligații de serviciu universal și nu reprezintă prețul achitat de consumatorii casnici. Aceasta este unul dintre elementele care intră în calculul costurilor de procurare a energiei electrice, luate în considerare la stabilirea prețurilor reglementate pentru consumatorii finali. Agenția a adăugat că depunerea și publicarea solicitării nu modifică automat tarifele pentru populație. O eventuală ajustare poate fi examinată doar printr‐o procedură distinctă, în urma solicitărilor depuse de furnizorii cu obligații de serviciu public – Premier Energy și FEE Nord.

***

În prezent, consumatorii casnici deserviți de Premier Energy în centrul și sudul țării achită 3,56 lei/kWh, iar cei din nord, deserviți de FEE Nord, plătesc 3,95 lei/kWh. Ultima ajustare a tarifelor a avut loc la 31 martie, când ANRE a aprobat o reducere a prețurilor la energia electrică.

Amintim că, pe 28 septembrie curent, ANRE a aprobat tarife mai mari la gazele naturale și energia termică. Pentru consumatorii casnici, gazul costă 26,14 lei/m³, cu TVA inclus, față de 20,30 lei/m³ în prezent. Creșterea este de 5,84 lei/m³. Detalii AICI.

Tudor Mardei | NewsMaker

De unde bani pentru compensații dacă donatorii nu vor contribui? Tofan: Am avut o ședință pe buget și au ieșit scântei la Guvern

Premierul Vasile Tofan susține că, dacă statul nu va găsi sprijin financiar de la partenerii externi pentru compensații, întreaga sumă va trebui acoperită din bugetul național, iar „asta înseamnă că luăm inclusiv din alte domenii”. Potrivit lui Tofan, în acest sens, trebuie reduse cheltuielile în anumite domenii. În acest context, el a vorbit despre o ședință pe buget la Guvern, în cadrul căreia, potrivit lui Tofan, „au ieșit scântei”, însă și-a exprimat încrederea că va fi adoptat „un buget mai balanțat” pentru anul viitor. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Nicolae Chicu și publicat pe 25 octombrie.

În timpul interviului, Tofan a spus că, dacă anul trecut s-au cheltuit circa 2,4 miliarde de lei pentru compensații, anul acesta „vom cheltui un pic mai mult și vom acoperi un număr mai mare de gospodării”.

„Când vom începe să primim aplicațiile, vom ști exact numărul gospodăriilor acoperite. (…) Există o formulă care determină care e ponderea energiei în coșul de consum al familiei și, pentru gospodăriile care sunt cele mai afectate, într-adevăr, dăm aceste compensații. (…) Toată lumea se focusează pe gaz acum și termie, pentru că acolo durerea-i mai mare. Dar aproape jumătate, de fapt, din gospodăriile compensate sunt pe lemne. Și acolo efectul este, totuși, mai mic în acest an, pentru că metru ster de lemn a rămas aproximativ la același preț – 1600 de lei. Cel puțin în cazul acestor gospodării, efectul va fi mai mic. Vom da compensații și acolo. Evident, acolo unde va durea mai mult – gaz, termie -, acolo poate aceste compensații vor conta și mai mult”, a spus premierul.

În continuare, Tofan a spus că, pentru compensațiile din acest an, au fost alocate din buget 550 de milioane de lei. „La moment, lucrăm cu donatorii pentru a identifica surse suplimentare. Dacă n-o să găsim bani, toate compensările vor veni din bugetul național. Deci, va avea un efect bugetar”.

Potrivit lui Tofan, „asta înseamnă că luăm inclusiv din alte domenii” și „trebuie să ne forțăm inclusiv pe anumite domenii ca să mai reducem cheltuielile și să eliminăm risipa”. În acest context, premierul a spus că, în ziua interviului acordat, a avut o ședință pe buget „care a fost undeva aprinsă uneori”: „Dar e bine că a fost aprinsă, mie îmi plac ședințele unde lucrurile se discută intens, pe cifre, și, dacă uneori ies scântei, asta înseamnă că e o discuție bună, nu neapărat conflictuală. Și azi au ieșit scântei la Guvern, trebuie să vă spun. În sens bun au ieșit scântei, pentru că am arătat tabloul general: unde suntem noi acum, ce au cerut ministerele pentru anul viitor. Am arătat că, dacă am da la tot ceea ce s-a cerut, gaura ar fi așa și nu vreau să spun cifra, pentru că chiar mă sperie această cifră. Și am spus: Ok, uite, atunci trebuie să reducem și să trăim mai mult după venituri. (…) Am toată determinarea să adoptăm un buget mai balanțat anul viitor”.

Premierul a adăugat că „există și o dezbatere publică, adică cum ne cheltuim mai bine puținii bani pe care-i avem”. „Pentru că poți să-i dai pentru compensații, la creșterea pensiilor, pe drumuri, pe baterii de stocare, pe educație și de aici și iese, cred, cea mai bună decizie când lucrurile sunt dezbătute pe cifre”, a conchis oficialul.

***

Pe 14 septembrie, ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a declarat că Guvernul nu are confirmări din partea donatorilor privind finanțarea compensațiilor la energie pentru sezonul rece. Plugaru menționa că autoritățile continuă negocierile cu guvernele mai multor state, însă mobilizarea fondurilor externe este „destul de complicată”. Detalii AICI. Pe 16 septembrie, deputatul PAS și președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat că „în primii ani, două treimi din bugetul de compensații erau donații din partea UE sau a statelor europene”. „Anul trecut, compensațiile au fost finanțate integral din bugetul de stat, deci 2,4 miliarde de lei. Anul acesta încă nu avem asigurate granturi/donații din partea altor state, dar Guvernul va încerca să identifice”, comunicat acesta. Detalii AICI.

Pe 8 octombrie, ambasadoarea Uniunii Europene la Chișinău, Iwona Piorko, a declarat că UE va încerca să ajute Republica Moldova și va încuraja și alți donatori în acest sens, în contextul creșterii prețurilor la energie și al necesității de a acorda compensații pentru consumatori. În același timp, diplomata a spus că aceasta este, în primul rând, de responsabilitatea Guvernului. Detalii AICI.

NewsMaker/foto simbol

„S-a îmbunătățit vizibil în ultimele zile”: Ministrul Mediului, despre situația de pe Nistru

Situația de pe Nistru s-a îmbunătățit vizibil în ultimele zile, după ce au fost înregistrate precipitații în Republica Moldova și Ucraina. Informația a fost comunicată de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, în seara zilei de 24 octombrie.

„Sunt din nou la Nistru, aici unde situația s-a îmbunătățit vizibil în ultimele zile. De ce? Pentru că au fost precipitații, atât în Republica Moldova, dar mai cu seamă în Ucraina, de acolo de unde vine majoritatea debitului pe Nistru”, a comunicat Hajder într-un video pe rețelele de socializare.

Într-un mesaj publicat alături de video, Hajder a precizat că „situația privind nivelul apei în nordul Republicii Moldova s-a îmbunătățit considerabil în ultima săptămână” și că „datorită precipitațiilor înregistrate pe teritoriul Ucrainei, dar și celor din nordul țării, nivelul apei a început să crească începând cu data de 18 octombrie”. „Astfel, începând cu data de 22 octombrie, deversările au ajuns la un debit de 60 m³/s. Menționez că și în perioada următoare, acestea vor depinde de precipitațiile din vestul Ucrainei”, a declarat Hajder.

În același video, ministrul s-a adresat liderului partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, liderului MAN, Ion Ceban, și deputatei MAN, Olga Ursu: „Unde ați dispărut? Atunci când a scăzut apa pe Nistru, toți erați la nord de două ori pe zi și arătați cât de grav este și ați învinuit pe toată lumea. (…) De o săptămână crește nivelul pe Nistru, n-ați găsit un minut ca să spuneți oamenilor că situația se schimbă”.

„Ați văzut toată lumea, atunci când era secetă, mai cu seamă în Ucraina, a scăzut nivelul. Când au început ploile (…), lucrurile s-au schimbat. Asta înseamnă că nu ne-a închis nimeni apa, doar a fost o situație destul de dramatică pe acest aspect”, a conchis Hajder.

Amintim că, pe 20 octombrie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, declara că deversările din lacul de acumulare Novodnistrovsk au crescut la 55 m³/s datorită ploilor din ultimele zile. Oficialul adăuga că efectele se vedeau deja în nordul țării și anticipa o creștere a nivelului apei și spre centru, „în următoarele zile”. De cealaltă parte, „Apă-Canal Chișinău” avertiza că debitul Nistrului în zona stației de captare de la Vadul lui Vodă rămânea extrem de redu, punând în pericol siguranța alimentării capitalei cu apă. Detalii AICI.

Valentina Petrova/AP Photo/picture alliance

Alegeri prezidențiale în Bulgaria: 27 de candidați pe buletinul de vot. Doi favoriți

La șase luni de la alegerile parlamentare, Bulgaria își alege următorul președinte. Scrutinul, care are loc pe 25 octombrie, va reprezenta un test de rezistență pentru guvernul fostului președinte Rumen Radev, al cărui partid, „Bulgaria Progresistă”, a obținut o victorie categorică la alegerile parlamentare din aprilie, câștigând o majoritate fără precedent. Deși pe buletinul de vot figurează 27 de candidați la președinție, principală luptă se dă între actuala șefă a statului, Iliana Iotova, care beneficiază de sprijinul lui Radev, și fostul premier Andrei Ghiurov, relatează Deutsche Welle.

Potrivit sursei citate, Iliana Iotova a ocupat anterior, timp de două mandate, funcția de vicepreședintă în perioada în care Rumen Radev, actualul premier, era președinte și beneficiază de sprijinul acestuia. Andrei Ghiurov, susținut de partidele de opoziție, a exercitat funcția de prim-ministru interimar din februarie până în mai anul curent.

Potrivit Constituției Bulgariei, președintele este garantul unității naționale. Acesta reprezintă țara pe plan internațional, cu anumite excepții, este comandantul suprem al forțelor armate, semnează decretele de numire a procurorului general și a președinților instanțelor supreme, desemnează un prim-ministru interimar dintr-o listă restrânsă de persoane stabilite prin Constituție și are drept de veto asupra legilor adoptate de Parlament.

Influența războiului din Ucraina asupra alegerilor prezidențiale din Bulgaria

Potrivit sursei citate, în etapa inițială, campania prezidențială s-a remarcat prin mitinguri rare, absența dezbaterilor televizate și numeroase atacuri personale la adresa celor doi candidați principali. Totuși, în ultimele săptămâni, în urma atacurilor cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră, în prim-plan au ajuns diferențele dintre pozițiilor favoriților în cursa electorală privind sprijinul acordat Ucrainei.

Guvernul Bulgariei a respins, la un moment dat, invitația de a se alătura așa numitei „coaliții de voință” și programului NATO de combatere a dronelor. Însă, după atacurile recente cu drone, Sofia și-a schimbat poziția în privința celei de-a doua inițiative.

Iliana Iotova s-a pronunțat în favoarea creării unei „coaliții pentru pace”, în cadrul căreia, consideră ea, Bulgaria ar putea juca un rol diplomatic mai important în procesul de încheiere a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Iotova a încercat să-i asigure pe alegători că militarii bulgari nu vor fi trimiși în Ucraina, deși acest subiect nu a făcut obiectul unei dezbateri publice ample. În plus, anul trecut, Parlamentul a adoptat o declarație prin care a reconfirmat că forțele armate ale țării nu vor participa la operațiuni de luptă pe teritoriul Ucrainei. Cu toate acestea, atacurile recente cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră au intensificat presiunile atât asupra președintei, cât și asupra partidului „Bulgaria Progresistă”.

Consecințele atacurilor cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră

Mulți oficiali europeni, inclusiv președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, au atribuit în mod direct Rusiei responsabilitatea pentru aceste incidente. Faptul că autoritățile bulgare nu au oferit o evaluare clară a incidentelor și nu au numit vinovații a provocat nemulțumiri în țară, relatează sursa citată. „Nu avem dovezi solide și concludente pentru a formula acuzații împotriva unei anumite părți. Cu toate acestea, logica ne spune că Rusia are de câștigat de pe urma celor întâmplate”, a declarat premierul Radev.

După ce problema securității a devenit una dintre temele centrale ale dezbaterilor publice, la Sofia au avut loc manifestații de amploare, participanții protestând față de ceea ce consideră a fi poziția ambiguă și contradictorie a guvernului în materie de politică externă în această privință.

Toate aceste evenimente s-au reflectat în rezultatele celui mai recent sondaj realizat de Alpha Research. Deși, potrivit sociologilor, prezența estimată la vot este în creștere, diferența dintre cei doi favoriți se reduce. Conform sondajului, Iotova se menține în continuare pe primul loc, devansându-l pe Ghiurov cu aproximativ 12 puncte procentuale. Totuși, avantajul ei nu mai este la fel de mare ca înainte.

Politologul Hristo Paciugov susține că ultimele evenimente nu înseamnă neapărat o schimbat a raportului de forțe. Potrivit politologului, campania lui Ghiurov a fost afectată de ezitările acestuia, de lipsa de „pasiune” în campania electorală, precum și de faptul că, înainte de a intra în cursa prezidențială, acesta a vorbit de rareori despre problemele politice de actualitate.

CNN/foto simbol

Atac cibernetic asupra mai multor servicii publice digitale ale statului. Avertisment pentru cetățeni

Mai multe servicii publice digitale ale statului au fost vizate de un atac cibernetic. Incidentul a avut loc în noaptea de 22 octombrie și a fost raportat în seara zilei de 24 octombrie de Agenția de Guvernare Electronică din Republica Moldova, care a precizat că atacul a fost stopat.

Potrivit agenției, atacul din noaptea de 22 octombrie a vizat mai multe servicii publice digitale ale statului, cu scopul de a extrage date cu caracter personal.

Instituția a precizat că, în cadrul atacului, au fost identificate activități neobișnuite în accesarea serviciilor publice digitale și în interogările de date. Ca măsură preventivă, serviciile vizate au fost deconectate, iar pe 23 octombrie atacul a fost stopat. Atacul a vizat o serie de servicii publice digitale ale statului, fiind înregistrate circa 11 milioane de solicitări de accesare.

Potrivit agenției, în acest caz au fost informate Poliția și Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. „Investigația continuă pentru a stabili circumstanțele incidentului. Lucrările de securizare se desfășoară și în weekend. Din acest motiv, unele servicii sau platforme pot fi temporar indisponibile sau greu accesibile”, a precizat agenția.

În context, agenția s-a adresat cetățenilor, menționând că datele lor personale „pot fi folosite în tentative de fraudă”. „Escrocii se pot prezenta drept reprezentanți ai instituțiilor publice, ai băncilor sau ai altor organizații. Pentru a câștiga încrederea, ei pot invoca numele și IDNP-ul persoanei. Faptul că apelantul cunoaște aceste date nu înseamnă că reprezintă o instituție oficială. Nu divulgați parole, coduri de autentificare sau alte informații confidențiale. Nu autorizați operațiuni la cererea unor persoane necunoscute. Instituțiile publice nu solicită astfel de date prin telefon sau prin mesaje. Vom reveni cu informații suplimentare pe măsură ce investigația avansează și vor exista rezultate confirmate”, a declarat instituția.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: