Noi îți povestim în continuare despre funcțiile vacante bine plătite în Moldova, pregătite de site-ul Rabota.md. De data aceasta îți prezentăm o selecție de oferte de muncă în IT, vânzări, dar și funcții de conducere.
De la 2 până la 2,5 mii de euro net pe lună, așa salariu poate primi directorul unui hotel de 5 stele în Orheiul Vechi. Dar pentru asta se cer minim 5 ani de experiență de muncă într-o poziție asemănătoare, precum și cunoașterea la nivel optimal a limbilor română, rusă și engleză. Între timp compania Radu Promo caută un director comercial, salariul este de la 30 de mii de lei.
Compania România Invest caută un specialist pentru funcția de Business Development Manager cu experiență de lucru în misiuni diplomatice, organizații internaționale sau dezvoltarea afacerilor internaționale. Salariul va fi cuprins între 3 și 5 mii de euro. Și încă un post într-o companie internațională: manager de calitate în industria automobilelor, angajatorul – Sumitomo Electric Bordnetze. În ofertă se regăsesc un salariu brut de 2,5-3 mii de euro, un bonus anual în mărime de până la 3 salarii și un automobil de serviciu.
Și, în sfârșit, câteva joburi în domeniul IT. Compania Codex caută un designer UX/UI și îi propune unui specialist cu experiență 1-3 mii de dolari. Între timp Avantaj Prim se află în căutarea unui developer C++ cu minim 5 ani de experiență. Salariul este corespunzător: de la 4 mii de euro. Informația despre lucru în Chișinău este actuală la momentul scrierii materialului.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Consiliul orașului Sîngera a decis desfășurarea unui referendumul local cu întrebarea „Sunteți pentru sau contra amplasării uzinei de deșeuri în Sîngera?”. Anunțul a fost făcut pe 6 mai de primarul orașului Sîngera, Valeriu Popa, care a menționat că decizia Consiliului fost depusă la Comisia Electorală Centrală (CEC). Reprezentanții CEC au confirmat pentru NewsMaker că instituția a recepționat un asemenea demers.
Primarul orașului Sîngera, Valeriu Popa, a anunțat că, „prin vot unanim, Consiliul orașului Sîngera a decis desfășurarea referendumului local cu întrebarea „Sunteți pentru sau contra amplasării uzinei de deșeuri în Sîngera?””.
„Decizia Consiliului fost depusă la Comisia Electorală Centrală! Decizia Consiliului orașului Sîngera vine urmare a faptului că autoritățile de mediu nu au consultat nici populația și nici administrația publică locală înainte de eliberarea autorizației de mediu pentru uzina de colectare/tartare a deșeurilor amplasată pe terenul proprietate a orașului Sîngera – în lipsa unei deciziei a Consiliului local. Până la ziua de azi, autorizația de mediu nu a fost nici măcar suspendată, iar uzina continuă activitatea”, a adăugat edilul.
Facebook/POPA Valeriu
Secretara CEC, Dana Munteanu, a confirmat pentru NewsMaker că instituția electorală a recepționat un asemenea demers.
Potrivit ei, acesta este datat cu 4 mai și a fost anexată o decizie din 27 martie, care conține un punct referitor la referendumul local. „La acesta etapă suntem în proces de examinare a documentelor prezentate”, a precizat reprezentanta CEC.
***
Menționăm că, pe 27 martie 2026, primarul orașului Sîngera, Valeriu Popa, a spus că în localitate a început să activeze un centru de deșeuri, fiind eliberată o autorizație de către autoritățile de mediu „fără acordul primăriei, fără măcar notificarea primăriei, fără niciun fel de consultări publice”. „Totul s-a făcut pe ascuns. (…) Vom apăra în stradă dacă va fi necesar interesele orașului nostru”, a adăugat acesta.
Pe 7 aprilie, primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a comunicat despre o „catastrofă ecologică la Sîngera”. El a declarat că „sub protecția celor din PAS, a apărut un așa-zis „centru de reciclare” care funcționează fără niciun act permisiv de la Primăria Sângera, fiind amplasat pe terenul localității, chiar în apropierea caselor”.
Pe 8 aprilie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a calificat drept „show politic” declarațiile primarului Ion Ceban. În contextul situației de la Sîngera, ministrul a mai spus că „s-a mințit destul de grosolan”, precizând că „inclusiv primarul de Sîngera” cunoștea „foarte bine de ce acel agent economic a cumpărat terenul”. „Niciodată nu s-a ascuns destinația care urmează să fie planificată acolo. Primarul a participat la toate etapele. Respectiv este o minciună grosolană să spui că n-ai cunoscut”, a adăugat Hajder.
Pe 9 aprilie, Agenția de Mediu a declarat că, pe 7 aprilie, a fost informată de Inspectoratul pentru Protecția Mediului despre rezultatele unui control privind respectarea modului de gestionare a deșeurilor de către compania Prest Energy SRL, care gestionează centrul de sortare a deșeurilor. Astfel, potrivit Agenției, a fost inițiată procedura de rectificare și reperfectare a autorizației pentru gestionarea deșeurilor. Totodată, operatorului economic i-au fost înaintate prescripții privind înlăturarea unor încălcări constatate.
Contestația depusă de Partidul „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, după excluderea candidatului Victor Perțu din cursa pentru Primăria Orhei, a ajuns la Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Se întâmplă după ce Curtea de Apel Centru a trimis dosarul la Judecătoria Orhei, iar aceasta a constatat un conflict „negativ” de competență între instanțe și a refuzat să examineze cauza. Liderul formațiunii, Vasile Costiuc, califică situația drept „presiuni fără precedent asupra justiției”.
Partidul „Democrația Acasă” și Victor Perțu au contestat, pe 5 mai, la Curtea de Apel Centru hotărârea Comisiei Electorale Centrale (CEC), prin care a fost anulată înregistrarea candidatului la alegerile locale noi din 17 mai.
În aceeași zi, completul format din judecătorii Victoria Sârbu, Andrei Cașcaval și Lucia Bagrin a decis să transmită dosarul către Judecătoria Orhei, sediul Central. Instanța a argumentat că, deși hotărârea a fost emisă de CEC, litigiul își are originea în actele Consiliului electoral al circumscripției electorale municipale Orhei nr. 25/1.
„Examinarea cauzei direct de către Curtea de Apel Centru, ca instanță de fond, ar limita posibilitatea exercitării unui control judiciar deplin asupra hotărârii pronunțate, afectând astfel echilibrul procesual și dreptul la un proces echitabil. Prin urmare, pentru a asigura respectarea principiului legalității competenței, a dreptului la un proces echitabil și a dublului grad de jurisdicție, Completul judiciar apreciază necesară transmiterea cauzei către instanța competentă”, se arată în decizia Curții de Apel din 5 mai.
O zi mai târziu însă, judecătoarea Alina Balan de la Judecătoria Orhei a constatat un „conflict negativ de competență” între Judecătoria Orhei și Curtea de Apel Centru și a suspendat din oficiu procesul.
Instanța a considerat că decizia CEC reprezintă o hotărâre „nouă”, emisă direct de organul electoral ierarhic superior, ceea ce ar însemna că dosarul trebuie examinat de Curtea de Apel Centru. În argumentare, magistrata a făcut trimitere inclusiv la o decizie similară a CSJ din 2024.
Prin urmare, dosarul a fost transmis Curții Supreme de Justiție, care urmează să decidă ce instanță este competentă să examineze contestația.
Costiuc: „Presiuni fără precedent”
Într-o reacție publicată pe rețelele de socializare, Vasile Costiuc a calificat situația drept „presiuni fără precedent asupra justiției” și a acuzat autoritățile că ar încearca să tergiverseze examinarea cauzei până după scrutinul din 17 mai.
Politicianul susține că excluderea lui Victor Perțu din cursa electorală reprezintă „un abuz clar” al instituțiilor statului și al CEC.
„Nimeni nu vrea să legitimeze abuzul și crima făcută împotriva democrației de către CEC. (…) În câteva zile avem mai multe încheieri și hotărâri ale instituțiilor statului, care au făcut un abuz clar vădit împotriva Partidului Democrația Acasă. (…) Ei astăzi nu știu cine să judece, pentru că nimeni nu vrea să poarte răspundere penală sau să poarte răspundere pentru acest abuz”, a declarat Costiuc.
***
Amintim că, pe 2 mai, Comisia Electorală Centrală (CEC) a admis sesizarea depusă de Sergiu Stanciu, candidatul PAS la Primăria Orhei, și a anulat înregistrarea lui Victor Perțu, desemnat de Partidul „Democrația Acasă”, în calitate de concurent electoral.
CEC a motivat decizia prin faptul că Perțu ar fi avut „o implicare activă” în activitățile fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional. De asemenea, CEC a constatat că „activitatea actuală a Partidului „Democrația Acasă” de fapt reprezintă o continuare a activității formațiunii politice declarate neconstituționale, inclusiv a partidelor politice care sunt suspectate că ar fi succesoare ale formațiunii respective”. Mai mult, CEC a menționat că „traseismul politic al candidatului și suprapunerea resurselor umane între aceste formațiuni sugerează existența unor elemente de bloc electoral camuflat” între Partidul „Democrația Acasă” și Partidul „Șor”.
Liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a calificat atunci decizia drept una „politică, nu juridică” și a acuzat PAS că ar sta în spatele acesteia. El a anunțat că formațiunea va contesta hotărârea în instanță.
Excluderea lui Victor Perțu din cursa electorală a provocat reacții și în rândul altor politicieni. În spațiul public au apărut apeluri la boicotarea alegerilor din Orhei și solicitări de sesizare a instituțiilor internaționale. Detalii – AICI.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Halterofilul moldovean Marin Robu, care s-a clasat pe locul IV la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024 și în cazul căruia a fost contestată decizia arbitrilor, rămâne pe același loc și nu va primi medalia de bronz. O hotărâre în acest sens a fost pronunțată de Curtea de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, care a menționat că „decizia juriului este de necontestat”, a anunțat, pe 6 mai, Federația de Haltere din Republica Moldova. „Eu consider, până în ziua de azi, că s-a făcut o nedreptate și nu doar eu consider asta”, a reacționat halterofilul.
Potrivit Federației de Haltere din Moldova, Curtea Arbitrală de Sport de la Lausanne a pronunțat o decizie în cazul atletului Marin Robu. „Din păcate, rezultatul final nu a fost în favoarea atletului nostru”, a precizat Federația.
Federația a menționat că, în decizia finală, se stipulează că „recurenții au avut calitatea procesuală de a depune un recurs”, iar „decizia juriului este de necontestat, în ciuda numeroaselor argumente legale și dovezi prezentate”.
„Federația de Haltere a Republicii Moldova nu va comenta mai departe pe marginea decizia Curții Arbitrale de Sport, pe care suntem obligați să-l respectăm. În orice caz, pentru noi toți din Moldova și mulți din străinătate, Marin Robu rămâne titularul de drept al acelei medalii”, a declarat Federația.
În reacție la decizia Curții Arbitrale, Marin Robu a declarat pentru Real Media că, în cadrul Jocurilor Olimpice de la Paris, i s-a făcut o nedreptate și că nu și-a schimbat opinia. „Cu părere de rău, decizia a fost luată în defavoarea mea. Nu mi s-a întors medalia de la Jocurile Olimpice. Eu consider, până în ziua de azi, că s-a făcut o nedreptate și nu doar eu consider asta, ci întreaga comunitate a sportului”, a comunicat Robu.
***
Amintim că, în august 2024, halterofilul moldovean Marin Robu a evoluat la Jocurile Olimpice de la Paris, unde s-a clasat pe locul IV. Medalia de bronz olimpic și, respectiv, locul III au fost atribuite halterofilului italian, Antonino Pizzalato.
Federația de Haltere din Moldova anunța că va contesta decizia arbitrilor, menționând că Robu ar fi trebuit să se claseze pe locul III și să fie medaliat cu bronz. Conform federației, Marin Robu a ridicat la proba smuls 175 kg, obținând locul 3 în clasamentul provizoriu, și locul 2 la proba aruncat, cu 208 kg ridicate. Astfel, acesta a ridicat în total 383 kg. Potrivit lui Marin Robu, Antonino Pizzalato a ridicat un total de 384 kg, însă una dintre încercări, de 212 kilograme, ar fi fost realizată cu încălcarea regulamentului. În acest sens, el a criticat o decizie a juriului, la care au apelat arbitrii.
Guvernul a aprobat reorganizarea mai multor agenții teritoriale de asistență socială. Astfel, agențiile vor absorbi 25 de instituții publice din domeniu. Potrivit ministrei Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, prin această măsură se lichidează 25 de funcții de director, 3 funcții de director adjunct și 19 funcții de contabil-șef. „Vom avea mai puțini șefi și mai multe servicii sociale”, a precizat ministra.
Decizia Guvernului
Pe 6 mai, Guvernul a aprobat reorganizarea prin fuziune a mai multor autorități administrative din subordinea Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
Astfel, Agenția Teritorială de Asistență Socială Centru, în calitate de instituție absorbantă, va fi reorganizată prin fuziune și va prelua Centrul de Plasament pentru Persoane Vârstnice și cu Dizabilități „Alexandra Grajdian” și Centrul de Reabilitare de Zi pentru Copii cu Dizabilități, ambele din orașul Criuleni.
Agenția Teritorială de Asistență Socială Centru-Vest, în calitate de instituție absorbantă, va fi reorganizată prin fuziune și va prelua Centrul de prestare a serviciilor sociale din orașul Călărași.
Agenția Teritorială de Asistență Socială Nord, în calitate de instituție absorbantă, va fi reorganizată prin fuziune și va prelua Centrul de Plasament pentru Persoane Adulte și Vârstnice „Alinare” din satul Costești, raionul Rîșcani.
Agenția Teritorială de Asistență Socială Nord-Est, în calitate de instituție absorbantă, va fi reorganizată prin fuziune și va prelua următoarele instituții publice: Casa Comunitară Voloave (satul Voloave, raionul Soroca), Centrul de prestare a serviciilor sociale din municipiul Soroca, Centrul comunitar multifuncțional „Împreună” (satul Rublenița, raionul Soroca), Centrul de îngrijire și asistență pentru persoane vârstnice azilul „Acasă” (satul Bădiceni, raionul Soroca) și Servicii de asistență subiecților violenței în familie din orașul Drochia.
Agenția Teritorială de Asistență Socială Nord-Nord-Vest, în calitate de instituție absorbantă, va fi reorganizată prin fuziune și va prelua următoarele instituții publice din municipiul Bălți: Centrul comunitar pentru oameni în etate „Respirația a doua”, Centrul de Plasament Temporar al Copiilor în Situație de Risc „Drumul spre casă”, Centrul de Criză Familială „Sotis” și Centrul Social Regional „Viața cu Speranță”.
Agenția Teritorială de Asistență Socială Sud, în calitate de instituție absorbantă, va fi reorganizată prin fuziune și va prelua Azilul raional pentru persoane în vârstă și persoane cu dizabilități din satul Moscovei, raionul Cahul, precum și Centrul de Reabilitare și Protecție Socială a Copiilor în Situație de Risc „Пламъче” din orașul Taraclia.
Agenția Teritorială de Asistență Socială Sud-Est, în calitate de instituție absorbantă, va fi reorganizată prin fuziune și va prelua următoarele instituții publice: Casa Comunitară Chirca (satul Chirca, raionul Anenii Noi), Centrul raional de Plasament pentru Persoane Vârstnice și cu Dizabilități (satul Puhăceni, raionul Anenii Noi), Centrul Maternal „Pro Familia din Căușeni” (orașul Căușeni), Azilul raional de bătrâni Tănătari (satul Tănătari, raionul Căușeni) și Centrul de prestare a serviciilor sociale din orașul Anenii Noi.
Agenția Teritorială de Asistență Socială Sud-Vest, în calitate de instituție absorbantă, va fi reorganizată prin fuziune și va prelua următoarele instituții publice: Azilul de bătrâni și invalizi din orașul Cimișlia, Azilul pentru Persoane în Vârstă și Persoane cu Dizabilități din comuna Sărata Galbenă, raionul Hîncești, Centrul raional maternal „Pro-Femina” din orașul Hîncești, Centrul de servicii pentru copii cu dizabilități „Pasărea Albastră” din municipiul Hîncești și Azilul pentru Persoanele cu Dizabilități și în Etate din orașul Leova.
Precizările ministrei Muncii și Protecției Sociale
Natalia Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale, a explicat motivul deciziei.
„Vom avea mai puțini șefi și mai multe servicii sociale care, de fapt, lucrează mai aproape de oameni. Noi lichidăm 25 de funcții de director, 3 funcții de director adjunct și lichidăm 19 funcții de contabili-șef. Toate aceste funcții se reorganizează în personal de asistență socială. Adică, vom avea deja mai mulți specialiști în protecția drepturilor copilului, vom avea mai mulți asistenți parentali profesioniști și mai mult personal în casele comunitare și locuințele protejate. Deci, prin această organizare, mai puțini șefi și mai mulți specialiști, care lucrează de fapt mai aproape de oameni”, a spus ministra în timpul unor declarații pentru jurnaliști.
Moldova Digital Summit 2026, organizat în perioada 5–6 iunie la Arena Chișinău, va fi inaugurat de Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, alături de Comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos.
Evenimentul este dedicat comunității tech și de afaceri, startup-urilor, instituțiilor publice, sectorului fintech, investitorilor, partenerilor Republicii Moldova, jurnaliștilor și tuturor celor interesați de consolidarea ecosistemului digital și atragerea investițiilor în inovație și tehnologie.
MDS26 se desfășoară sub patronajul Guvernului Republicii Moldova și al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și este structurat pe trei direcții strategice: integrare europeană prin digitalizare, investiții și dezvoltarea competențelor.
Un ecosistem digital în creștere, cu impact economic real
Sectorul IT din Republica Moldova a atins un nou nivel de maturitate. În 2025, cifra de afaceri cumulată a companiilor rezidente ale Moldova Innovation Technology Park (MITP) a depășit 1 miliard de dolari SUA, în creștere cu 24,3% față de anul precedent.
Astăzi, sectorul contribuie cu peste 7% la PIB și include peste 2.800 de companii care operează pe piețe internaționale, cu peste 80% din vânzări orientate spre export. Ritmul de dezvoltare plasează sectorul IT printre cele mai dinamice din regiune.
La Moldova Digital Summit 2026, discuțiile vor viza modul în care acest ritm de creștere este susținut pe termen lung prin acțiuni coordonate între sectorul public și industrie, dezvoltarea infrastructurii digitale, mecanisme de finanțare și acces la piețe internaționale.
„Într-un context global marcat de schimbări tehnologice și energetice, este important să privim către următoarea etapă de dezvoltare și către modul în care consolidăm infrastructura digitală, stimulăm inovația, dezvoltăm competențele relevante pentru economia bazată pe inteligență artificială și valorificăm oportunitățile europene pentru a susține competitivitatea”, a declarat Michelle Iliev, secretară de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.
Identitate digitală și infrastructură: de la sisteme la utilizare practică
Un punct central al ediției 2026 este evoluția identității digitale, în contextul infrastructurii publice digitale dezvoltate de țara noastră în ultimii ani.
Portofelul de identitate digitală EVO va fi testat în scenarii reale, după integrarea instituțională, demonstrând modul în care identitatea digitală poate fi utilizată de cetățeni în accesarea serviciilor și în interacțiunile publice digitale.
Această evoluție se bazează pe un ecosistem de e-guvernare construit în ultimii 16 ani, bazat pe interoperabilitate și servicii digitale integrate. În prezent, peste 77% dintre serviciile pentru mediul de afaceri sunt digitalizate, iar platforma EVO funcționează ca punct unic de acces pentru cetățeni, companii și diaspora.
„Accesul la identitatea digitală e un drept, iar portofelul de identitate digitală EVO va oferi tuturor acces simplu și gratuit, cu date protejate și în siguranță. Pentru că un stat 100% digital e un stat proactiv, cu mai puține servicii, mai puține hârtii și mai multă încredere. Hai să vorbim mai mult la MDS26!”, a spus Nicoleta Colomeeț, directoarea Agenției de Guvernare Electronică.
Agenda include contribuții din partea unor actori relevanți la nivel european și regional, inclusiv reprezentanți ai Comisiei Europene implicați în dezvoltarea portofelului de identitate digitală la nivelul UE, precum Apostolos Tolis, Head of International Trust and Identity Services Sector, dar și experți din ecosistemul european de infrastructură AI și HPC.
Infrastructură, AI și investiții: următoarea etapă de dezvoltare
Summitul abordează următorul nivel de dezvoltare al economiei digitale: de la inteligență artificială și capacitate de procesare, până la relația dintre infrastructura digitală și resursele energetice.
Discuțiile vor include teme precum suveranitatea digitală, dezvoltarea infrastructurii de calcul, securitatea cibernetică și rolul energiei în susținerea economiilor digitale, cu participarea unor companii și organizații internaționale precum Mastercard, IBM și inițiative europene din domeniul AI și infrastructurii digitale.
Aceste teme sunt analizate în paralel cu oportunitățile de investiții și scalare, într-un context în care ecosistemul local este deja conectat la piețe internaționale și susținut de un cadru predictibil.
„Moldova Innovation Technology Park transformă Moldova într-o piață tehnologică scalabilă. Companiile noastre sunt integrate în piețe globale, într-un cadru stabil și aliniat la standarde europene. La MDS26, acest potențial poate fi explorat dintr-o perspectivă completă”, a declarat Marina Bzovii, administratoare MITP.
Agenda de business: soluții și tehnologii actuale
Moldova Digital Summit 2026 pune un accent puternic pe aplicarea tehnologiilor în mediul de afaceri, printr-o agendă structurată în cinci sesiuni tematice dedicate transformării digitale a companiilor.
„Dacă ești o companie care caută soluții pentru creștere, eficiență sau extindere, Moldova Digital Summit este locul potrivit. Aducem împreună furnizori de tehnologii, parteneri internaționali și experți care pot răspunde direct la provocările de business: de la digitalizare și automatizare, până la acces la piețe și finanțare”, a menționat Ana Chirița, directoare Proiecte Strategice, ATIC.
Agenda de business acoperă întregul lanț de valoare al unei organizații moderne, abordând subiecte precum transformarea digitală a IMM-urilor, automatizarea proceselor și adoptarea soluțiilor CRM și ERP, evoluția serviciilor financiare către modele bazate pe inteligență artificială, digitalizarea funcțiilor de contabilitate și conformitate, precum și utilizarea AI în recrutare, managementul talentelor și învățare organizațională.
Un accent aparte este pus pe operațiuni și infrastructură, de la securitate cibernetică și guvernanța datelor până la dezvoltarea capacităților de procesare și integrarea soluțiilor cloud și AI la nivel de companie.
Prin participarea unor companii globale precum Mastercard, IBM, UiPath, Samsung sau Palo Alto, agenda oferă acces direct la soluții, studii de caz și perspective aplicate, relevante pentru companiile care urmăresc creșterea eficienței, scalarea operațiunilor și integrarea pe piețele internaționale.
Competențe și educație
A doua zi a summitului – Tekwill Expo Day – este dedicată educației și dezvoltării competențelor, cu accent pe adaptarea forței de muncă la noile realități tehnologice și cerințele economiei digitale.
Evenimentul creează un spațiu de interacțiune între universități, companii, startupuri și instituții educaționale, facilitând conexiunea dintre educație și cererea din piață. Programul Tekwill Junior Ambassadors evidențiază implicarea tinerilor în tehnologie și inovare și rolul acestora în dezvoltarea viitorului ecosistem digital.
Despre Moldova Digital Summit 2026
Moldova Digital Summit este principalul eveniment dedicat transformării digitale din Republica Moldova. Ediția 2026 are loc în perioada 5–6 iunie, la Arena Chișinău și este organizată sub patronajul Guvernului Republicii Moldova de către ATIC, Agenția de Guvernare Electronică, Moldova Innovation Technology Park și Tekwill.
