Andrei Mardari / NewsMaker

120 de lei din buzunarul chișinăuienilor. Ce e cu această „taxă sanitară”, trebuie sau nu achitată?

Locuitorii Capitalei au primit în iunie o factură pentru plata unei „taxe sanitare”, iar suma nu este una simbolică – 120 de lei. Unii au achitat-o imediat, iar alții s-au revoltat și au făcut gălăgie pe rețelele sociale. Consilierii municipali ai PAS au propus deja anularea taxei și au fost susținuți și de socialiști. NM a încercat să afle toate detaliile despre această taxă nouă.

Cum a fost propusă anularea taxei

În data de 20 iunie, Consiliul Municipal Chișinău a introdus pe ordinea de zi propunerea de anulare a taxei sanitare. Inițiativa aparține consilierilor Platformei DA care au fost susținuți și de reprezentanții Partidului Socialiștilor, a altor fracțiuni, dar și de către consilierii independenți.

„Este o povară suplimentară pentru familiile din Chișinău, care a fost introdusă netransparent și tacit de către primarul Ion Ceban pentru a acoperi pierderile cauzate de contractele pe care acesta le-a semnat cu prietenii lui”, a declarat înainte de ședința CMC vicepreședintele fracțiunii PAS în CMC, Zinaida Popa.

Ea a precizat că această taxă a fost introdusă în decembrie 2021 în baza unei înțelegeri dintre primar și fracțiunea PSRM din CMC și nimeni nici măcar nu a încercat să explice consilierilor municipali necesitatea și scopul acestei taxe.

Viceprimarul municipiului Chișinău, Olga Ursu, a anunțat că această taxă nu poate fi anulată, deoarece locuitorii Capitalei o plătesc deja (în bugetul municipal au ajuns deja 6 milioane de lei) și acești bani au fost repartizați pentru efectuarea unor lucrări: „Avem deja unele obligații față de agenți economici pe care nu le putem anula”.

Consilierii municipali nu au putut discuta amănunțit această întrebare deoarece a fost inclusă în coada unei lungi ordine de zi. Unii consilieri municipali cred că această taxă ar fi ilegală. Ursu le-a promis efectuarea unor controale și oferirea unui răspuns în scris.

În timp ce primăria pregătește răspunsul, NM a decis să facă lumină referitor la această taxă.

De ce facturile au ajuns abia acum

Consiliul Municipal a introdus taxa sanitară în lista taxelor locale în timpul ședinței din 15 decembrie 2021. Dar factura pentru această taxă a ajuns în casele locuitorilor Capitalei abia în iunie 2023. Reprezentanții Primăriei ne-au spus că plata a fost amânată pentru 2023 din cauza „tergiversării procesului la nivel central”.

În cadrul ședinței din 20 iunie, Olga Ursu a explicat că Primăria nu a putut face calculele necesare și trimite facturile locuitorilor Capitalei deoarece Centrul de Tehnologii Informaționale nu a elaborat programul necesar.

Viceprimarul a mai spus că datorită acestei taxe în bugetul municipal vor ajunge în acest an 30 de milioane de lei. Ea a concretizat că inițiativa de introducere a taxei sanitare aparține experților proiectului „Comunitatea mea” finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). „O taxă similară în Ialoveni constituie 500 de lei pe an pentru o singură gospodărie, în Vulcănești – 9 lei lunar de fiecare persoană, în Cimișlia – 11 lei”, a menționat Ursu.

Cine trebuie să achite taxa și cine nu

Conform regulamentului privind taxele locale, toate persoanele cu viză de reședință în Chișinău trebuie să achite taxa locală. Aceasta constituie 10 lei pe lună, iar factura de 120 de lei pe care au primit-o mai mulți chișinăuieni include plata pentru un an.

Dar sunt și excepții. Taxa sanitară nu este plătită de:

— pensionari
— persoane cu dizabilități severe
— persoane cu dizabilități din copilărie
— persoane cu grad mediu de invaliditate(participanții la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității teritoriale și independenței Moldovei, participanții la războiul din Afganistan, participanții la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl)
— minorii

Chiar dacă, potrivit regulamentului, pensionarii nu trebuie să achite taxa sanitară, unii dintre ei au primit factura. Reprezentanții Primăriei ne-au spus că acestea au fost întocmite din greșeală și acum problema este soluționată.

Viceprimarul Capitalei le-a mai spus consilierilor municipali că persoanele cu viză de reședință în Chișinău, dare care trăiesc peste hotare trebuie să achite taxa sanitară deoarece legislația în vigoare nu prevede astfel de excepții.

Cum vor fi cheltuiți banii adunați din taxa sanitară

Potrivit datelor Primăriei, banii vor fi cheltuiți pentru serviciile prestate deja în Capitală:

— salubrizarea străzilor și a spațiilor publice;
— instalarea pubelelor și deservirea acestora;
— deservirea mobilierului urban;
— tunderea ierbii, îngrijirea spațiilor verzi;
— amenajarea spațiilor publice;
— curățarea zăpezii;
— Întreținerea canalelor pluviale și dezinfectarea acestora.

„Acum Chișinăul este una dintre cele mai curate capitale ale Europei. Orașul cheltuiește anual aproape 300 de milioane de lei pentru salubrizare, îngrijirea spațiilor verzi, evacuarea gunoiului, curățarea străzilor, a zăpezii, curățarea canalelor pluviale. Asta în timp ce din plățile locuitorilor Capitalei pentru salubritate și din alte plăți se adună doar 50 de milioane de lei”, a menționat șefa serviciului de presă a primarului, Natalia Ixari. Aceasta a precizat că taxa sanitară se achită în mai multe localități din țară, iar în unele aceasta constituie 144 de lei pe an.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

„Cu această doamnă nu suntem la prima experiență”. Maia Sandu a comentat scandalul de la întâlnirea cu diaspora din Irlanda

Șefa statului, Maia Sandu, a declarat că, la întâlnirile sale cu cetățenii, ajung oameni care adresează întrebări ca să audă răspunsuri și oameni care vin doar să pună întrebări. Declarația a fost făcută în contextul scandalului de la întâlnirea cu diaspora din Irlanda, în urma căreia o cetățeană a Republicii Moldova s-a plâns că nu a fost lăsată să vorbească. Maia Sandu a menționat că a ascultat-o atent pe cetățeană, „doar că trec niște minute, și mai trec niște minute, și mai trec niște minute, și când omul nu se mai oprește din vorbit, evident că auditoriul începe să-și exprime nemulțumirea”. „Cu această doamnă nu suntem la prima experiență”, a declarat Maia Sandu în cadrul podcastului „Jurnal Politic, publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale.

În timpul podcastului, Maia Sandu a fost solicitată să comenteze afirmațiile potrivit cărora, în timpul întâlnirii sale cu diaspora din Irlanda, o cetățeană a Republicii Moldova nu a fost lăsată să vorbească.

„Eu, întotdeauna, ascult oamenii, indiferent de obiectivul lor, pentru că la întâlniri vin oameni care pun întrebări ca să audă răspunsuri și vin și oameni care vin doar să pună întrebări și nu se mai ajunge la a doua parte, ca să dai răspunsul. Doamna a pus o întrebare pertinentă, legată de cazul Vartic. Eu am ascultat-o foarte atent, doar că trec niște minute, și mai trec niște minute, și mai trec niște minute, și când omul nu se mai oprește din vorbit, evident că auditoriul, ceilalți oameni din sală, încep să-și exprime nemulțumirea, pentru că ei au venit la întâlnire cu mine, nu cu această persoană. Au ascultat-o 5, 10 minute, după care vor să aibă și ei ocazia să vorbească. Iată aici întotdeauna se întâmplă situația în care cum procedezi când un om ia microfonul și nu-i ajunge nici 10 minute ca să-și spună întrebarea”, a comunicat șefa statului.

Potrivit Maiei Sandu, în aceste cazuri se încearcă menținerea unui „dialog civilizat, dar sunt oameni din sală care merg, încearcă să ia microfonul, care încerc să oprească” intervenția.

„După mine, nu există o modalitate foarte elegantă de a ieși din această situație și, mă rog, cu această doamnă nu suntem la prima experiență, în sensul în care știm și îi cunosc pe mulți din aceștia care vin doar ca să vorbească ei, să-și spună punctul de vedere. Dar, la un moment, evident, trebuie să oferim spațiu pentru discuții și celorlalți oameni. (…) Întotdeauna am ascultat cu atenție toate întrebările, și cele care îmi plac, și cele care nu-mi plac, și cele care vin de la oameni interesați de răspunsurile mele, și cele care vin de la oameni pe care nu-i interesează răspunsurile mele”, a adăugat președinta.

***

Amintim că, pe 10 aprilie 2026, Olesea Stamati, o moldoveancă stabilită în Irlanda de 18 ani, a postat pe Facebook mai multe secvențe video dintr-o intervenție avută în timpul întâlnirii Maiei Sandu cu diaspora din Irlanda. În timpul discursului din 8 aprilie, moldoveanca s-a referit la cazul Ludmilei Vartic, menționând că nu ar fi fost cunoscut dacă nu ar fi fost mediatizat în spațiul public, și a solicitat explicații privind acțiunile poliției, afirmând totodată că „instituțiile statului au eșuat”. Potrivit imaginilor video, în timpul intervenției sale au fost mai multe persoane care au cerut să i se ia microfonul. Într-un final, acesta i-a fost luat. Pe Facebook, Olesea Stamati a precizat că intervenția sa a durat mai puțin de 4 minute, totodată a acuzat că i-a fost „închisă gura” și că „doamna președinte n-a intervenit la acest abuz”. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: