1200 de copii ambasadori și 5 tone de alimente colectate: bilanțul campaniei „Mai puțină risipă, mai mult Bine”, ediția 2023

Pe data de 24 octombrie, Banca de Alimente cu sprijinul Kaufland Moldova și Primăriei Municipiului Chișinău a lansat cea de-a patra ediție a campaniei «Mai puțină risipă, mai mult Bine». Campania a culminat în această sâmbătă, pe 25 noiembrie, cu o colectă de produse alimentare în rețeaua de magazine Kaufland Moldova.

Scopul acțiunii a fost de a sensibiliza societatea, agenții economici și autoritățile publice, privind problema risipei alimentare, așa încât produsele alimentare să fie păstrate cât mai mult în circuitul uman, atât în familie, cât și în lanțul agro-alimentar, iar persoanele afectate de sărăcie și foame în Republica Moldova să poată beneficia de acces la alimente grație solidarității sociale.

Pe parcursul unei luni de proiect, a fost organizată o caravană de informare în 10 școli, un atelier de discuții cu mediul de afaceri și autorități, precum și o colectă națională de alimente în sprijinul serviciilor sociale care hrănesc oamenii nevoiași.

În rezultat:

● Circa 1200 de copii din toată țara s-au familiarizat prin joc cu necesitatea de a preveni aruncarea mâncării. Fiecare dintre ei a primit și un Ghid de prevenire a risipei realizat într-un limbaj accesibil, pentru a continua să aplice practicile zero risipă și acasă..

● Pe data de 17 noiembrie, în premieră parte din proiect, a avut loc Atelierul de discuții «Produsele alimentare scoase din circuitul economic și păstrate în circuitul uman. Aspecte financiare, de legislație, modele de bune practici». Evenimentul, adresat în mod special companiilor din lanțul agro-alimentar, a reunit 30 de reprezentanți ai mediului de afaceri, sectorului nonprofit, autorități și experți în domeniu. Astfel au fost împărtășite bunele practici în domeniu, dar și provocările, a fost accentuată actualitatea subiectului și necesitatea unei colaborări intersectoriale în Republica Moldova.

● Sâmbătă, 25 noiembrie, sute de clienți ai rețelei de magazine Kaufland din Chișinău, Ungheni, Orhei și Bălți s-au alăturat Colectei de alimente, care tradițional, culminează acțiunile din campanie și au donat produse alimentare neperisabile, dar și legume pentru masa caldă a oamenilor nevoiași. Acțiunea a implicat circa 70 de voluntari, care au transmis cu entuziasm mesajul de solidaritate în toată țara. Cele aproape 5 tone de alimente donate vor fi transformate în circa 10 mii de prânzuri calde pentru beneficiarii din cele 50 de centre sociale cu care colaborează Banca de Alimente.

Oleg Paraschiv, director Banca de Alimente: «Grație acțiunilor din această ediție a campaniei, am reușit să construim un dialog deosebit de important pentru a preveni fenomenul risipei de alimente în Moldova. E vorba de copii și adulți, tinerii voluntari, cadrele didactice, reprezentanții mediului de afaceri și autorități care s-au implicat cu multă dedicare în inițiativele Băncii de Alimente. Acest lucru ne face optimiști pentru că doar în acest mod putem face o schimbare durabilă».

Cristina ARAMĂ, PR Manager Kaufland Moldova: «La Kaufland Moldova, risipa alimentară a devenit o parte esențială a acțiunilor noastre de responsabilitate socială corporativă. Ne bucurăm că pentru al treilea an consecutiv, datorită parteneriatului cu Banca de Alimente, reușim să recuperăm mii de produse zi de zi. Prin implicarea noastră în campania națională anti-risipă, desfășurăm o serie de acțiuni, prin care ținem să educăm și sensibilizăm clienții, angajații, dar și publicul larg despre importanța consumului rațional și metodele simple de a pregăti bucate delicioase din «ce avem în frigider».

Daniel Țîțu, elev, voluntar în cadrul campaniei: «De-a lungul campaniei, în atelierele din școli, apoi în ziua colectei de alimente, am fost profund impresionat de angajamentul colectiv față de fenomenul risipei. Sentimentul de unitate și scop comun m-a făcut să mă simt parte din ceva cu adevărat valoros și important. Cred că fiecare dintre noi are responsabilitatea de a contribui la un viitor mai bun. E necesar să găsim ocazia potrivită. Campania, în opinia mea, nu este doar despre a reduce risipa de alimente; este despre a construi o comunitate mai conștientă și mai responsabilă. Sunt mândru să fac parte din proiect și entuziasmat să văd schimbările pozitive pe care le putem aduce, în special, împreună cu alți tineri».

Organizatorii campaniei aduc mulțumiri tuturor celor care s-au alăturat acțiunilor din campanie: voluntarilor, donatorilor, managerilor instituțiilor de învățământ și cadrelor didactice, asociațiilor de afaceri.

Menționăm că ⅓ dintre alimentele produse la nivel mondial nu ajung în consumul uman din cauza pierderilor și risipei de alimente. În cel mai recent Raport al Organizației Națiunilor Unite, se estimează că 931 de milioane de tone de mâncare au fost risipite la nivel mondial, în timp ce 828 de milioane de oameni din întreaga lume se culcă flămânzi. Mâncarea produsă anual, dar niciodată consumată ar putea ajunge pentru a hrăni două miliarde de oameni. Fenomenul implică aspecte sociale, economice și de mediu, din acest motiv, solicită un dialog intersectorial.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

30 zile până la Moldova Digital Summit 2026, inaugurat oficial de premierul Alexandru Munteanu și Comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos

Moldova Digital Summit 2026, organizat în perioada 5–6 iunie la Arena Chișinău, va fi inaugurat de Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, alături de Comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos.

Evenimentul este dedicat comunității tech și de afaceri, startup-urilor, instituțiilor publice, sectorului fintech, investitorilor, partenerilor Republicii Moldova, jurnaliștilor și tuturor celor interesați de consolidarea ecosistemului digital și atragerea investițiilor în inovație și tehnologie.

MDS26 se desfășoară sub patronajul Guvernului Republicii Moldova și al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și este structurat pe trei direcții strategice: integrare europeană prin digitalizare, investiții și dezvoltarea competențelor.

Un ecosistem digital în creștere, cu impact economic real

Sectorul IT din Republica Moldova a atins un nou nivel de maturitate. În 2025, cifra de afaceri cumulată a companiilor rezidente ale Moldova Innovation Technology Park (MITP) a depășit 1 miliard de dolari SUA, în creștere cu 24,3% față de anul precedent.

Astăzi, sectorul contribuie cu peste 7% la PIB și include peste 2.800 de companii care operează pe piețe internaționale, cu peste 80% din vânzări orientate spre export. Ritmul de dezvoltare plasează sectorul IT printre cele mai dinamice din regiune.

La Moldova Digital Summit 2026, discuțiile vor viza modul în care acest ritm de creștere este susținut pe termen lung prin acțiuni coordonate între sectorul public și industrie, dezvoltarea infrastructurii digitale, mecanisme de finanțare și acces la piețe internaționale.

„Într-un context global marcat de schimbări tehnologice și energetice, este important să privim către următoarea etapă de dezvoltare și către modul în care consolidăm infrastructura digitală, stimulăm inovația, dezvoltăm competențele relevante pentru economia bazată pe inteligență artificială și valorificăm oportunitățile europene pentru a susține competitivitatea”, a declarat Michelle Iliev, secretară de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Identitate digitală și infrastructură: de la sisteme la utilizare practică

Un punct central al ediției 2026 este evoluția identității digitale, în contextul infrastructurii publice digitale dezvoltate de țara noastră în ultimii ani.

Portofelul de identitate digitală EVO va fi testat în scenarii reale, după integrarea instituțională, demonstrând modul în care identitatea digitală poate fi utilizată de cetățeni în accesarea serviciilor și în interacțiunile publice digitale.

Această evoluție se bazează pe un ecosistem de e-guvernare construit în ultimii 16 ani, bazat pe interoperabilitate și servicii digitale integrate. În prezent, peste 77% dintre serviciile pentru mediul de afaceri sunt digitalizate, iar platforma EVO funcționează ca punct unic de acces pentru cetățeni, companii și diaspora.

„Accesul la identitatea digitală e un drept, iar portofelul de identitate digitală EVO va oferi tuturor acces simplu și gratuit, cu date protejate și în siguranță. Pentru că un stat 100% digital e un stat proactiv, cu mai puține servicii, mai puține hârtii și mai multă încredere. Hai să vorbim mai mult la MDS26!”, a spus Nicoleta Colomeeț, directoarea Agenției de Guvernare Electronică.

Agenda include contribuții din partea unor actori relevanți la nivel european și regional, inclusiv reprezentanți ai Comisiei Europene implicați în dezvoltarea portofelului de identitate digitală la nivelul UE, precum Apostolos Tolis, Head of International Trust and Identity Services Sector, dar și experți din ecosistemul european de infrastructură AI și HPC.

Infrastructură, AI și investiții: următoarea etapă de dezvoltare

Summitul abordează următorul nivel de dezvoltare al economiei digitale: de la inteligență artificială și capacitate de procesare, până la relația dintre infrastructura digitală și resursele energetice.

Discuțiile vor include teme precum suveranitatea digitală, dezvoltarea infrastructurii de calcul, securitatea cibernetică și rolul energiei în susținerea economiilor digitale, cu participarea unor companii și organizații internaționale precum Mastercard, IBM și inițiative europene din domeniul AI și infrastructurii digitale.

Aceste teme sunt analizate în paralel cu oportunitățile de investiții și scalare, într-un context în care ecosistemul local este deja conectat la piețe internaționale și susținut de un cadru predictibil.

„Moldova Innovation Technology Park transformă Moldova într-o piață tehnologică scalabilă. Companiile noastre sunt integrate în piețe globale, într-un cadru stabil și aliniat la standarde europene. La MDS26, acest potențial poate fi explorat dintr-o perspectivă completă”, a declarat Marina Bzovii, administratoare MITP.

Agenda de business: soluții și tehnologii actuale

Moldova Digital Summit 2026 pune un accent puternic pe aplicarea tehnologiilor în mediul de afaceri, printr-o agendă structurată în cinci sesiuni tematice dedicate transformării digitale a companiilor.

„Dacă ești o companie care caută soluții pentru creștere, eficiență sau extindere, Moldova Digital Summit este locul potrivit. Aducem împreună furnizori de tehnologii, parteneri internaționali și experți care pot răspunde direct la provocările de business: de la digitalizare și automatizare, până la acces la piețe și finanțare”, a menționat Ana Chirița, directoare Proiecte Strategice, ATIC.

Agenda de business acoperă întregul lanț de valoare al unei organizații moderne, abordând subiecte precum transformarea digitală a IMM-urilor, automatizarea proceselor și adoptarea soluțiilor CRM și ERP, evoluția serviciilor financiare către modele bazate pe inteligență artificială, digitalizarea funcțiilor de contabilitate și conformitate, precum și utilizarea AI în recrutare, managementul talentelor și învățare organizațională.

Un accent aparte este pus pe operațiuni și infrastructură, de la securitate cibernetică și guvernanța datelor până la dezvoltarea capacităților de procesare și integrarea soluțiilor cloud și AI la nivel de companie.

Prin participarea unor companii globale precum Mastercard, IBM, UiPath, Samsung sau Palo Alto, agenda oferă acces direct la soluții, studii de caz și perspective aplicate, relevante pentru companiile care urmăresc creșterea eficienței, scalarea operațiunilor și integrarea pe piețele internaționale.

Competențe și educație

A doua zi a summitului – Tekwill Expo Day – este dedicată educației și dezvoltării competențelor, cu accent pe adaptarea forței de muncă la noile realități tehnologice și cerințele economiei digitale.

Evenimentul creează un spațiu de interacțiune între universități, companii, startupuri și instituții educaționale, facilitând conexiunea dintre educație și cererea din piață. Programul Tekwill Junior Ambassadors evidențiază implicarea tinerilor în tehnologie și inovare și rolul acestora în dezvoltarea viitorului ecosistem digital.

Despre Moldova Digital Summit 2026

Moldova Digital Summit este principalul eveniment dedicat transformării digitale din Republica Moldova. Ediția 2026 are loc în perioada 5–6 iunie, la Arena Chișinău și este organizată sub patronajul Guvernului Republicii Moldova de către ATIC, Agenția de Guvernare Electronică, Moldova Innovation Technology Park și Tekwill.

Moldova 1

Ministerul Mediului a găsit soluția? Ce se va întâmpla cu gunoiul din localitățile din jurul Chișinăului după blocajul de la Țînțăreni

Ministerul Mediului analizează posibilitatea de a autoriza temporar un spațiu alternativ de depozitare a deșeurilor, după ce operatorului privat care presta servicii de colectare a gunoiului pentru 12 localități din centrul țării i-ar fi fost blocat accesul la poligonul din Țînțăreni, gestionat de întreprinderea municipală Autosalubritate Chișinău. Instituția urmează să vină cu o decizie în viitorul apropiat. Afirmațiile au fost făcute de ministrul Gheorghe Hajder pe 6 mai, la Guvern.

Astăzi există solicitări la Ministerul Mediului pentru a autoriza, cel puțin temporar, anumite locații. Analizăm împreună cu Ministerul Mediului și cu siguranță vom reveni în scurt timp. (…) Legea ne permite în cazul depozitelor care sunt deja înființate, niște condiții mai lejere, astfel încât, cu anumite condiționalități, ca să respecte anumite norme de mediu, ulterior lichidarea acelei gunoiști, să putem autoriza temporar aceste gunoiști. Dar discutăm acest aspect, îl analizăm destul de amplu, astfel încât să nu creăm consecințe pentru mediu”, a declarat Gheorghe Hajder.

De asemenea, ministrul Mediului a respins afirmațiile lui primarului Chișinăului, Ion Ceban, că centrul de reciclare a deșeurilor de la Sângera ar activa ilegal. Potrivit oficialului, edilul „își depășește competențele” prin aceste declarații.

Competența de autoriza, de a interzice, de a suspenda, aparține exclusiv Agenției de mediu. Ceea ce vorbește el nu este altceva decât PR politic și declarații nefondate. (…) Mai mult de atât, în cazul în care acea fabrică de sortare va fi închisă, și înțeleg că sunt anumite premise pentru a fi suspendată activitatea ei, zeci de tone sau sute de tone de deșeuri vor ajunge pe dealurile noastre. Este o acțiune iresponsabilă. Instituțiile în general trebuie să găsească soluții, fie să relocăm acele instalații, fie să ajutăm, să găsim ca să remedieze, nu să blocăm activitatea”, a spus el.

Amintim că 12 localități din apropierea Chișinăului au rămas fără servicii de colectare a deșeurilor din 1 mai.

Comunitățile erau deservite de un operator privat, care prelua deșeurile și le transporta la centrul de sortare de la Sângera, iar nereciclabele erau depozitate la poligonul de la Țînțăreni, care este gestionat de întreprinderea municipală Regia Autosalubritate Chișinău.

La sfârșitul lunii aprilie, Regia Autosalubritate ar fi reziliat contractul cu operatorul privat și, astfel, acesta nu ar mai avea acces la poligonul de depozitare.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat anterior că contractul ar fi fost reziliat la indicația lui Ion Ceban și l-a acuzat pe primar că ar dori să provoace „intenționat” o criză. În reacție, Ceban a calificat învinuirile drept „minciuni”. El a mai menționat că operatorul privat evită poligonul din Țînțăreni și, în schimb, transportă deșeurile la o groapă neautorizat din Băcioi, întrucât aceasta se află mai aproape și, respectiv, costurile suportate sunt mai mici. Totodată, primarul capitalei a mai spus că centrul de reciclare de la Sîngera, unde sunt duse deșeurile, activează ilegal.

Între timp, primarii a opt localități afectate au solicitat Ministerului Mediului să autorizeze un spațiu alternativ de depozitare a deșeurilor în zonă.

Dosarul „Kuliok” în care este învinuit Dodon nu va fi reluat de la zero: Cine este noul judecător din complet

Dosarul „Kuliok”, în care fostul președinte Igor Dodon este acuzat de corupere pasivă și acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale, nu va fi reluat de la zero. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) continuă audierea martorilor și în ședința din 6 mai, chiar dacă unul dintre magistrații din complet a fost schimbat.

În prezent, dosarul este examinat de completul format din judecătorii Vladislav Gribincea, Stella Bleșceagă și Alexandru Negru. Ultimul a fost desemnat recent în locul judecătorului Ghenadie Eremciuc, care și-a încheiat activitatea la CSJ.

Alexandru Negru și-a început cariera de judecător în 2014, la Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău.

Potrivit Cusens.md, Negru este singurul magistrat din completul de judecători de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, care a avut opinie separată în achitarea fostului procuror general, Alexandr Stoianoglo, învinuit de exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu. Deși a fost de acord cu decizia în fond a completului, el a menționat că faptele incriminate lui Stoianoglo ar fi trebuit să fie examinate din perspectiva unui alt capăt de acuzare – neglijență în serviciu.

De asemenea, potrivit sursei citate, Alexandru Negru a fost unul dintre cei trei magistrați care a examinat episoadele din dosarul „Frauda bancară”, în care sunt inculpați foștii șefi ai Băncii Naționale a Moldovei, Băncii de Economii, Băncii Sociale, Unibank și fostul lider al Partidului Democrat din Moldova, oligarhul Vladimir Plahotniuc.

Negru a fost transferat la CSJ în aprilie 2025.

Istoria dosarului „Kuliok”

Urmărirea penală în dosarul cunoscut sub denumirea „Kuliok” a fost reluată pe 18 mai 2022, la o zi după ce Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin care fusese menținută ordonanța de neîncepere a urmăririi penale pe numele fostului președinte al Republicii Moldova.

Dosarul are la bază o secvență video de la o întâlnire din iunie 2019 dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, în care se observă cum Plahotniuc îi oferă lui Dodon o pungă neagră, despre care se presupune că ar fi conținut bani.

În înregistrare, Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu kuliokurile” și să transmită punga lui Cornel — presupus a fi Corneliu Furculiță — menționând că acesta urma să achite anumite salarii. La rândul său, Plahotniuc îi spune lui Iaralov să îi „dea banii lui Costea”, presupus a fi Constantin Botnari, pentru ca suma să ajungă ulterior la Cornel.

Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării „Plahotniuc” să finanțeze PSRM.

Procuratura susține că Plahotniuc și consilierul său Serghei Iaralov considerau că plătesc bani pentru a se asigura că Dodon, în calitate de președinte al Republicii Moldova la acea vreme, va „negocia cu oamenii care iau decizii în Rusia” pentru a crea o coaliție între PSRM și PDM.

Igor Dodon nu-și recunoaște vina. Politicianul consideră că dosarul penal a fost fabricat.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
screenshot

(VIDEO) Apă verde în lacul din parcul „La Izvor”: întreprinderea Termoelectrica vine cu explicații

O substanță de culoare verde, observată că se scurge din izvorul „Elena” în lacul din parcul „La Izvor” din Chișinău, este rezultatul unui deranjament la o rețea termică. Precizarea a fost făcută de întreprinderea Termoelectrica, după ce cazul a fost semnalat în mediul online. Potrivit Termoelectrica, în urma incidentului s-au revărsat aproximativ 25 m³ de agent termic în canalizarea pluvială din zona Buiucani, iar acesta este apă purificată care conține un colorant pentru detectarea scurgerilor, inofensiv pentru sănătatea populației.

Pe 6 mai, în mediul online circulă un video, menționându-se că în lacul din parcul „La Izvor” se scurge o substanță de culoare verde, care ar proveni din izvorul „Elena”.

Reprezentanții Termoelectrica au explicat că, pe 6 mai, s-a produs un deranjament la rețeaua termică de la intersecția străzilor Paris și Alba Iulia din capitală, iar în urma incidentului s-au revărsat aproximativ 25 m³ de agent termic în canalizarea pluvială din zona Buiucani.

Potrivit Termoelectrica, agentul termic utilizat de întreprindere este apă purificată, care conține fluoresceină – un colorant utilizat în scopuri tehnice pentru detectarea scurgerilor. „Acest compus nu este periculos pentru sănătatea populației, vegetația și fauna bazinelor acvatice. Din acest motiv, rugăm trecătorii să nu se alarmeze în cazul în care observă apă de nuanță verde în spațiile publice din zonă. Echipele tehnice ale „Termoelectrica” S.A. sunt mobilizate și au intervenit prompt pentru remedierea situației”, au subliniat reprezentanții Termoelectrica.

ziar.md

„O cred pe doamna președintă”: Krasnoselski îi mulțumește Maiei Sandu pentru poziția privind Transnistria

Liderul de facto al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, susține că are încredere în autoritățile de la Chișinău și în președinta Maia Sandu atunci când spun că nu își doresc o soluționare militară a diferendului transnistrean. Declarațiile au fost făcute pe 5 mai, pe fundalul afirmațiilor tot mai frecvente ale oficialilor ruși despre o presupusă amenințare venită din partea Chișinăului.

„Totuși, eu cred în luciditate și bun-simț. Oricât de complicate ar fi relațiile noastre, eu totuși cred în politicienii moldoveni. Cred că spun adevărul și că sunt împotriva soluționării militare a problemei transnistrene. Desigur, există multe nuanțe – și înarmarea Moldovei, și unitățile speciale care participă în programe NATO. Dar asta e altceva. Eu o cred pe doamna președintă când spune că nu dorește să rezolve problema transnistreană pe cale militară. Și le mulțumesc pentru asta, fără îndoială”, a declarat Krasnoselski.

Totodată, liderul nerecunoscut de la Tiraspol a admis că situația s-ar putea schimba. „Astăzi poziția politicienilor este aceasta, însă există și alte voci care își provoacă conducerea politică, împingând-o spre anumite scenarii”, a adăugat el.

Amintim că, pe 21 aprilie, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, a acuzat autoritățile de la Chișinău că, împreună cu Uniunea Europeană, ar încerca să elimine din regiune Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR). Oficialul rus a declarat atunci că Moscova „va folosi toate metodele disponibile” pentru a-și proteja cetățenii din regiunea transnistreană.

Ulterior, ambasadorul desemnat al Rusiei în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a reluat mesajul și a declarat că Rusia va apăra cetățenii ruși din stânga Nistrului „prin toate mijloacele disponibile”, în cazul unei soluționări a conflictului pe cale militară.

Biroul politici de reintegrare a respins atunci declarațiile, într-un comentariu pentru NewsMaker. Instituția a amintit că prezența GOTR pe teritoriul Republicii Moldova este ilegală și contravine angajamentelor internaționale asumate de Federația Rusă, inclusiv la Summitul OSCE de la Istanbul din 1999 privind retragerea trupelor și evacuarea munițiilor de la Cobasna.

La rândul său, ministrul Afacerilor Externe a calificat afirmațiile lui Șoigu drept „provocatoare, inacceptabile și regretabile”. Ministerul Afacerilor Externe a declarat că mesajele lui Ozerov fac parte din războiul hibrid purtat de Rusia împotriva Republicii Moldova și i-a recomandat diplomatului să se concentreze asupra atribuțiilor sale directe. Oficialul a dat asigurări că situația de securitate pe întreg teritoriul țării este stabilă.

Și Uniunea Europeană a respins amenințările Moscovei. Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anitta Hipper, a declarat că UE susține „pe deplin independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, în frontierele sale recunoscute internațional”. „Rusia este bună doar la a amenința, a minți și a submina stabilitatea regională”, a adăugat aceasta.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: