17,5 milioane Euro vor fi oferite de BERD şi MAIB pentru susținerea afacerilor mici și mijlocii din țară

O nouă linie de finanţare în valoare de 17,5 milioane Euro este pusă la dispoziţia întreprinderilor mici şi mijlocii, clienţi ai Moldova Agroindbank. Oportunitatea se datorează unui nou acord de finanţare semnat de MAIB şi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în cadrul Liniei de creditare EU4Business-BERD. Acesta este al treilea acord de finanţare semnat de cele două instituţii în ultimii doi ani. Primele două tranșe de 5 milioane Euro și 7,5 milioane Euro au fost valorificate integral de clienții MAIB.

În condiții de rată avantajoasă, cu componentă de grant şi perioadă de grație, creditele EU4Business-BERD de la MAIB sunt printre cele mai solicitate tipuri de finanțare în portofoliul Moldova Agroindbank. Prin intermediul acestora IMM-urile investesc în modernizarea tehnologică, creșterea calității produsului final și, respectiv, accederea pe piața de desfacere europeană.

Banii vor fi destinați pentru a satisface cererea de creditare a clienților Moldova Agroindbank și a oferi noi oportunități IMM-urilor din Republica Moldova, inclusiv prin creșterea competitivității, modernizarea tehnologică în corespundere cu standardele UE, cu cele privind sănătatea și securitatea în muncă, precum și pentru dezvoltarea oportunităților comerciale pe piața Uniunii Europene.

„Ne angajăm să ajutăm companiile să investească în producerea modernă, în special în condițiile climatului actual dificil”, a declarat Angela Sax, șefa BERD în Moldova. „Există beneficii clare pentru astfel de investiții pe termen scurt și mediu. Lucrăm îndeaproape cu partenerii noștri financiari și instituționali pentru a oferi un sprijin palpabil care va duce la creșterea comerțului prin standarde mai ridicate și va stimula redresarea economică în întreaga țară.”

„Accesul la finanțare este un element esențial pentru ca IMM-urile să poată depăși criza actuală și să își valorifice potențialul de creștere după pandemie. UE oferă sprijin sectorului IMM-urilor din Republica Moldova pe parcursul a mai mulți ani. În prezent avem aproximativ 20 de proiecte bilaterale și regionale care ajută antreprenorii moldoveni prin acordarea de granturi, împrumuturi și servicii de consultanță în afaceri. Proiectele finanțate de UE vizează, de asemenea, îmbunătățirea climatului de afaceri și asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru IMM-uri”, a adăugat Ambasadorul UE în Republica Moldova, Peter Michalko.

”Într-o perioadă în care mediul de afaceri se confruntă cu dificultăți provocate de pandemie şi de condiţiile climaterice nefaste, MAIB continuă să susțină antreprenorii, sprijinindu-le cu încredere planurile de business. Noua tranșă de creditare este încă o dovadă a unificării eforturilor BERD, Uniunii Europene și Moldova Agroindbank pentru a face mai puternice IMM-urile din Republica Moldova, a crește calitatea producerii, și a cuceri piața de desfacere europeană. Parteneriatul cu BERD şi susţinerea UE ne permite să ajutăm afacerile din ţară, oferindu-le finanţare în condiţii preferenţiale, fapt pentru care suntem recunoscători”, a declarat Serghei Cebotari, Președintele Moldova Agroindbank.

 

Precizăm că în aprilie 2019 MAIB a semnat cu BERD primul acord de cooperare în cadrul liniei EU4Business-BERD, obținând acces la un împrumut de 5 milioane Euro. În decembrie 2019 a fost încheiat al doilea acord, valoarea tranșei constituind 7,5 milioane Euro. Sumele au fost integral valorificate de clienții MAIB din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii, peste 50% dintre clienți reușind deja să valorifice și componenta de grant acordată de Uniunea Europeană în cadrul creditelor EU4Business-BERD.

BERD este cel mai mare investitor instituțional din Moldova. De la începutul activităților sale în țară, Banca a investit 1,4 miliarde de euro în peste 130 de proiecte, sprijinind afacerile, infrastructura cheie și edificând o economie mai ecologică și mai durabilă.

Moldova Agroindbank este banca comercială nr.1 în Republica Moldova, în topul clasamentelor performanţei bancare, cu peste 1/3 cotă de piaţă la indicatori precum credite, depozite, active şi profit. Prin reţeaua sa vastă, MAIB deserveşte aproximativ un milion de clienţi, persoane fizice, IMM-uri şi clienţi corporativi. 

maib.md

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Fermierii amenință cu proteste în ziua votării politicii fiscale. Ce cer autorităților

Asociația „Forța Fermierilor” anunță că ar putea organiza proteste ale agricultorilor dacă autoritățile nu renunță la majorarea cotei TVA pentru culturile cerealiere și oleaginoase. Decizia a fost luată la ședința Consiliului Asociației din 11 septembrie, după ce proiectul politicii fiscale pentru anul 2027 a fost votat de Parlament în prima lectură. Între timp, purtătotul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat că hotărârea finală privind inițiativa legislativă aparține deputaților.

Potrivit asociației, fermierii sunt nemulțumiți de intenția privind majorarea cotei TVA pentru culturile cerealiere și oleaginoase de la 8% la 12%. „Măsura propusă este privită de agricultori ca una nejustificată, discriminatorie și dezastruoasă, mai ales în contextul creșterii exorbitante a prețurilor la inputuri în sectorul agrar. Producătorii agricoli sunt nedumeriți și revoltați și întreabă cum e posibil de ridicat brusc povara fiscală într-un sector, care în ultimii 5 ani a fost cel mai afectat de calamități naturale și a avut o finanțare minusculă din partea statului?”, se arată într-un comunicat al „Forței Fermierilor”.

Consiliul „Forța Fermierilor” s-a pronunțat și împotriva creșterii impozitului pe venit pentru gospodăriile țărănești, precum și a majorării accizelor la motorină, în lipsa unui mecanism de rambursare a acestor costuri către agricultori.

În urma discuțiilor, asociația a decis să participe la toate consultările publice privind politica fiscală pentru 2027 și să solicite organizarea unei dezbateri speciale pe tema TVA-ului în agricultură. De asemenea, „Forța Fermierilor” cere ca dezbaterea să aibă loc pe platforma comună a comisiilor parlamentare pentru agricultură și pentru economie, finanțe și buget, cu participarea ministrului Agriculturii, Eugeniu Osmochescu.

În următoarele șapte zile, reprezentanții asociației intenționează să organizeze mai multe întâlniri în teritoriu cu deputați ai partidului de guvernare pentru a discuta despre TVA-ul aplicat în agricultură.

Dacă aceste consultări nu vor avea un rezultat favorabil, fermierii anunță proteste. Potrivit asociației, în ziua votării politicii fiscale în lectura a doua, estimată pentru 24 sau 25 septembrie, ar urma să fie organizat un miting de protest, urmat, eventual, de alte acțiuni „cu folosirea tehnicii și utilajelor agricole”.

Contactat de NM pentru o reacție, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat: „Decizia finală ține de procesul legislativ și fracțiunile parlamentare. În acest context, la moment Guvernul nu va face comentarii”.

Amintim că Guvernul a aprobat proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2027 în ședința din 9 septembrie. În aceeași zi, proiectul a fost remis Parlamentului pentru examinare.

Premierul Vasile Tofan a precizat că noua formulă a proiectului își propune să aducă 5,1 miliarde de lei la buget. Principala sursă de venituri ține de taxarea suplimentară a viciilor. Tofan și-a exprimat speranța ca proiectul politicii fiscale și vamale să fie adoptat până la sfârșitul lunii septembrie.

Șeful Cabinetului de miniștri a admis că sunt lucruri care pot fi îmbunătățite și a îndemnat societatea să vină cu recomandări. Potrivit lui Tofan, eventuale corectări vor putea fi făcute între lecturi în Parlament.

anticoruptie.md

Prime de peste 70.000 de lei de Ziua Independenței: topul companiilor de stat cu cele mai mari salarii și bonusuri. Investigație TV8

Mai mulți directori ai unor întreprinderi de stat au încasat în 2025 venituri de peste un milion de lei, deși salariile lor de funcție sunt de câteva zeci de mii de lei. Diferența s-a acumulat din sporuri pentru complexitatea și intensitatea muncii, prime trimestriale, recompense anuale din profit și bonusuri acordate cu ocazia sărbătorilor, cum ar fi Ziua Independenței, Paști, Crăciun și chiar de zilele lor profesionale, arată o nouă investigație „Cutia Neagră PLUS”, de la TV8.

Potrivit investigației, printre cei mai bine plătiți manageri de stat se numără directorii Aeroportului Internațional Chișinău, Energocom și Moldtelecom. Venituri consistente din sporuri și prime au fost raportate și la întreprinderea Nodul Hidroenergetic Costești.

Directorul Aeroportului a încasat peste 1,4 milioane de lei

Aeroportul Internațional Chișinău, revenit în gestiunea statului în 2023, a raportat pentru anul trecut un profit net de aproximativ 700 de milioane de lei. Directorul întreprinderii, Sergiu Spoială, a declarat pentru 2025 venituri salariale de peste 1,4 milioane de lei.

Aproape un milion de lei încasați de Spoială anul trecut de la Aeroportul Internațional Chișinău reprezintă sporuri și prime. Toate prevăzute de contractul său individual de muncă, semnat cu ex-directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari.

Pe lângă sporuri lunare, Sergiu Spoială a beneficiat în 2025 și de patru prime trimestriale pentru performanță în activitate. Valoarea acestor prime este plafonată de lege la cel mult un salariu de funcție. Cei care propun achitarea primelor sunt membrii Consiliului de Administrare al companiei de stat. Prin decizia lor, anul trecut, directorul Aeroportului a mai primit încă 168 de mii de lei.

Pe lângă sporuri lunare și cele patru prime trimestriale, Sergiu Spoială a încasat anul trecut și o primă anuală în valoare de 5 salarii nete, circa 170 de mii de lei. Această recompensă se acordă pentru rezultate financiare bune ale întreprinderii. Spoială a primit o primă similară și în 2024. 

Cei care lucrează în întreprinderile de stat se pot bucura și de premii unice oferite cu ocazia diferitor sărbători. De exemplu, directorul Aeroportului Internațional Chișinău a primit câte un salariu de funcție cu ocazia sărbătorilor de iarnă și sărbătorilor pascale. Iar în 2024 a ridicat și o primă pentru Ziua Profesională a Aviației Civile în R. Moldova. 

Sergiu Spoială are mandat să administreze aeroportul timp de 5 ani, până în septembrie 2030. În cazul în care APP va decide să rezilieze unilateral contractul de muncă înainte de termen, Spoială va putea primi și o compensație de concediere. Legea spune că în astfel de situații, administratorii companiilor de stat pot încasa compensații în mărime de la 3 la 6 salarii medii lunare.

Opt angajați Energocom au primit câte un milion de lei

La Energocom, jumătate dintre cei 49 de angajați ar avea salarii lunare mai mari de 50.000 de lei. Opt angajați ai companiei au declarat pentru 2025 venituri de câte aproximativ un milion de lei.

Directorul Eugeniu Buzatu, care a condus inițial compania în calitate de interimar, iar în august 2026 a câștigat concursul pentru funcție, a raportat anul trecut venituri de 1,2 milioane de lei. Cea mai mare parte din sumă o reprezintă tot sporurile și primele.

Salariul său de funcție este de 47.000 de lei lunar. La acesta se adaugă un spor pentru complexitatea muncii, majorat de la 50% la 90%. Buzatu a confirmat că a cerut majorarea, iar APP a acceptat-o.

Directorul Energocom a beneficiat și de patru prime trimestriale: trei echivalente cu un salariu de funcție și una în proporție de 75% din salariu. Pentru profitul înregistrat de companie, acesta a primit o recompensă anuală echivalentă cu trei salarii. Consiliul de administrație propusese cinci salarii, însă APP a aprobat trei.

Și angajații Energocom primesc prime cu ocazia sărbătorilor naționale și profesionale.

Eugeniu Buzatu a declarat, de asemenea, tichete de masă în valoare de peste 14.000 de lei pentru anul 2025.

Premiu de peste 70.000 de lei de Ziua Independenței la Moldtelecom

Directorul Moldtelecom, Viorel Motorniuc, a declarat pentru 2025 venituri de peste 1,1 milioane de lei. El a fost angajat inițial cu un salariu de funcție de 36.000 de lei, majorat în mai 2025 la 45.000 de lei.

„Este salariul brut de 45 de mii, un spor de 55% pentru intensitate și un spor de calificare de 20%. Acesta e tot salariul meu. Mai am 4 premii trimestriale, dacă îndeplinesc KPI-urile companiei. Ele nu pot fi mai mari decât un salariu de funcție”, a declarat Motorniuc pentru sursa citată.

Rezultatele financiare bune ale Moldtelecom i-au permis Consiliului de Administrație al întreprinderii să-i plătească directorului recompense anuale din profitul companiei. Pentru ultimii doi ani, Motorniuc a încasat din aceste prime peste 348 de mii de lei.

Și la Moldtelecom, angajații primesc prime unice de sărbători. Directorul a primit câte un salariu de funcție, de Crăciun, de Paști și de Ziua profesională a Telecomunicațiilor. În 2025, Motorniuc a primit un bonus de 45 de mii de lei și de Ziua Independenței. Iar în august 2024, tot cu ocazia Zilei Independenței, i-a fost acordat un premiu de 72 800 lei, mărimea a două salarii pe care le avea atunci.  

Cine câștigă peste 80.000 de lei pe lună la Hidrocentrala Costești

Nodul Hidroenergetic Costești are 27 de angajați, iar aproximativ o treime dintre aceștia primesc lunar peste 50.000 de lei, arată investigația TV8.

Directorul întreprinderii, Igor Cibotaru, a încasat în 2025 peste 865.000 de lei. Acesta a fost angajat inițial cu un salariu de 27.000 de lei, majorat treptat până la 35.000 de lei.

Veniturile sale includ patru prime trimestriale, care au însumat anul trecut 126.000 de lei, o recompensă de 95.000 de lei din profit și mai multe prime de sărbători.

Cibotaru beneficiază și de un spor pentru vechime, majorat în aprilie 2026 de la 10% la 15%, un spor compensator de 30% și, din noiembrie 2025, un spor de 25% pentru intensitatea muncii. Acesta primește lunar și tichete de masă în valoare de aproximativ 1.500 de lei.

Cel mai mare salariu din întreprindere nu îi revine însă directorului. Potrivit investigației, inginerul-șef și contabila câștigă peste 80.000 de lei lunar.

Guvernul vrea să taie din sporuri și prime

La solicitarea premierului Vasile Tofan, Guvernul a analizat sistemul de remunerare din 125 de întreprinderi de stat și agenții publice.

Executivul pregătește modificări legislative prin care salariul de bază ar urma să reprezinte cel puțin 70% din remunerația totală. O parte dintre sporuri ar urma să fie incluse în salariul de bază, iar fondul destinat premiilor ar putea fi redus de la 5% la 2%.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a declarat pentru TV8 că propunerile sunt analizate în interiorul Guvernului și urmează să fie prezentate pentru consultări publice.

„Acolo unde există asemenea portițe în legi, în hotărâri de Guvern sau în proceduri, vrem să ne asigurăm că ele sunt clarificate. Inclusiv un premiu care poate fi oferit trebuie să fie legat de anumite criterii de performanță. Deci, când vii în serviciul public, trebuie să avem grijă de banul public, care nu trebuie să fie irosit. Orice remunerare trebuie să se alinieze acestor criterii”, a precizat Buzu.

Guvernul promite că va monitoriza mai atent cum are loc remunerarea în întreprinderi și va solicita Inspecției Financiare să desfășoare controale țintite. De asemenea, vor fi stabilite criterii de competență mai stricte pentru numirile in Consiliile de administrare, iar numărul de Consilii din care va putea face parte un funcționar va fi redus semnificativ.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
фото из открытых источников

De astăzi, doar pasagerii au acces în Aeroportul Chișinău. De ce a fost impusă restricția și pentru cât timp

Măsuri speciale pentru gestionarea fluxului sporit de pasageri au intrat în vigoare luni, 14 septembrie, la Aeroportul Internațional „Eugen Doga” – Chișinău, în contextul plecării pelerinilor hasidici. Restricțiile vor fi aplicate până pe 17 septembrie, pentru gestionarea organizată a fluxurilor de pasageri și menținerea siguranței și ordinii în perimetrul aeroportuar.

Potrivit administrației aeroportului, accesul în terminal este permis doar pasagerilor, personalului aeroportuar și membrilor echipajelor aeronavelor. Pasagerii vor putea intra în terminal cu cel mult trei ore înainte de ora programată a plecării, în baza documentului de călătorie și a confirmării zborului.

Totodată, accesul persoanelor însoțitoare este restricționat, iar circulația și staționarea autocarelor sunt organizate exclusiv în zonele special desemnate, conform indicațiilor autorităților și ale personalului responsabil.

Administrația aeroportului recomandă pasagerilor să verifice, înainte de deplasarea spre aeroport, statutul zborului pe tabloul online, să aibă pregătite documentele necesare pentru control și să urmeze indicațiile echipelor aflate la fața locului.

Măsurile au caracter temporar și sunt necesare pentru gestionarea în siguranță a fluxului sporit de pasageri și menținerea continuității operaționale a aeroportului”, a precizat administrația.

U.S. President Donald Trump speaks to reporters at a meeting with manufacturers and manufacturing workers in the Oval Office of the White House in Washington, U.S., January 31, 2019. REUTERS/Jonathan Ernst

Trump cere Ucrainei să nu mai atace rafinăriile rusești: „Există multe alte ținte”

Președintele SUA, Donald Trump, susține că i-a cerut președintelui Ucrainei, Vladimir Zelenski, să înceteze atacurile asupra rafinăriilor și altor instalații rusești implicate în producția de motorină. Afirmația a fost făcută pe 13 septembrie, în timpul unui turneu de golf desfășurat în Irlanda.

Am discutat cu domnul Zelenski despre acest lucru. Există multe alte ținte. Nu ar trebui să loviți instalațiile de producție a motorinei. Acest lucru afectează întreaga lume”, a declarat Donald Trump.

Președintele american a menționat că atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești ar contribui la deficitul de motorină și la creșterea prețurilor. „Nu se întâmplă din cauza Orientului Mijlociu. Se întâmplă din cauza a ceea ce are loc între Rusia și Ucraina”, a afirmat Trump.

Potrivit Reuters, prețul unui galon de motorină în SUA – aproximativ 3,8 litri – a depășit pentru prima dată pragul de 6 dolari.

Prețul motorinei are un impact semnificativ asupra economiei, întrucât acest combustibil este utilizat pe scară largă de transportul de marfă și de utilajele agricole. Prin urmare, majorarea costurilor cu motorina se poate reflecta în prețurile plătite de consumatori pentru diverse produse.

Reuters notează însă că principalul factor care a dus la scumpirea combustibililor este creșterea prețurilor internaționale la petrol. În ultimele zile, prețul petrolului Brent din Marea Nordului a urcat până la 107,6 dolari pe baril, în timp ce petrolul american WTI a ajuns la 102,5 dolari pe baril.

Cotațiile internaționale ale petrolului au crescut pe fondul continuării războiului dintre SUA și Israel și Iran.

Facebook/Ion Curmei

Moderatorul întâlnirii premierului cu antreprenorii explică mesajul „Republica Moldova S.A.”: Cetățenii sunt „acționarii” țării

Omul de afaceri Ion Curmei, moderatorul întâlnirii cu prim-ministrul Vasile Tofan, care a stârnit critici după ce la eveniment a fost afișată inscripția „CEO Vasile Tofan. Republica Moldova S.A. The Board Meeting”, susține că mesajul ar fi fost înțeles greșit. Într-o postare pe Facebook, acesta a afirmat că fraza era menită să transmită ideea că cetățenii moldoveni sunt „acționarii” țării, iar autoritățile statului răspund în fața lor.

Discuția integrală încă nu a fost publicată, iar reacțiile au pornit de la o fotografie. Înțeleg întrebările provocate de inscripția «Republica Moldova S.A.». Ideea metaforei era că toți cetățenii sunt «acționarii» acestei țări, iar cei care o conduc răspund în fața lor. Noi, antreprenorii, vrem să contribuim prin promovarea Moldovei, investiții, locuri de muncă și proiecte utile oamenilor. Rolul nostru este să contribuim și să propunem soluții. Acesta a fost și scopul întâlnirii”, a transmis Ion Curmei.

Curmei a afirmat că „respectă” opiniile diferite și că este „deschis unui dialog constructiv”.

Moldova este a tuturor și are nevoie de oameni care se implică. Eu aleg să-mi fac partea”, a adăugat el.

Amintim că, recent, pe rețelele de socializare au apărut imagini de la o întâlnire a prim-ministrului și un grup de antreprenori, în care se vede un panou cu inscripția „CEO Vasile Tofan. Republica Moldova S.A. The board meeting”. Cei mai mulți au criticat mesajul, afirmând că prezentarea țării despre o societate pe acțiuni, iar a șefului Guvernului drept „CEO”, indică „o mentalitate periculoasă” și că „businessul poate fi partenerul statului, nu „board-ul” statului”. Pe de altă parte, ex-premierul Ion Sturza i-a luat apărarea lui Tofan, menționând că oficialul „știe foarte bine că a guverna înseamnă a elabora politici în interesul oamenilor, nu în interesul unui cerc restrâns de șmecheri numit „board””.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Executivlui, Dumitru Ciorici, a declarat pentru NM că mesajul „nu are nicio legătură cu Guvernul sau cu intențiile acestuia”.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: