parlament.md

„Dodon reciclează pe bandă rulantă oamenii lui Plahotniuc”. Alaiba, nemulțumit că Zagorodnîi continuă să conducă o agenție publică, deși a fost demis de parlament

Fostul deputat democrat, Anatol Zagorodnîi, care a fost demis de parlament, în 2019, din funcţia de director al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC) continuă să își exercite funcția. Anunțul a fost făcut astăzi, 16 ianuarie, de deputatul fracțiunii Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Dumitru Alaiba, pe pagina sa de Facebook. NM a aflat că Zagorodnîi s-a adresat instanței de judecată cu solicitarea ca decizia parlamentului să fie suspendată și anulată. Cererea va fi examinată în data de 23 ianuarie. 

Deputatul PAS, Dumitru Alaiba, a publicat pe pagina sa de Facebook decizia Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor, semnată de Zagorodnîi în data de 15 ianuarie.

„Dodon reciclează pe bandă rulantă oamenii lui Plahotniuc. Imediat după investirea guvernului Chicu, oameni ca Zagorodnîi au căpătat la curaj. Deja semnează acte oficiale, și-a intrat definitiv în drepturi”, a scris acesta.

Potrivit datelor NM, dosarul lui Zagorodnîi urmează să fie examinat de Judecătoria Chișinău în data de 23 ianuarie. Acesta cere ca instanța să suspende și să anuleze decizia parlamentului privind demisia sa, cu toate că nu este clar în baza căror prevederi Zagorodnîi s-a întors la serviciu, iar hotărârea judecătorilor nu a fost făcută publică.

Deputatul Platformei Demnitate și Adevăr, Alexandru Slusari, a declarat pentru NM că în cazul în care instanța de judecată va decide să anuleze hotărârea parlamentului, atunci legislativul va depune contestație.

Amintim că, în februarie 2018, parlamentul l-a desemnat pe deputatul Partidului Democrat din Moldova, Anatol Zagorodnîi, în funcția de director general al Agenției naționale pentru Soluționarea Contestațiilor, pe un termen de șapte ani. Zagorodnîi a fost propus pentru această funcție de comisia legislativă economie, buget și finanțe.

În iulie 2018, deputații l-au demis pe Zagorodnîi, pe motiv că membrii comisiei care au selectat candidații pentru această funcție au încălcat legea, iar acesta nu întrunește criteriile pentru a o ocupa.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: