Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale. Acesta este al doilea și ultimul său mandat. Cum ar putea fi acest mandat, ce lecții ar trebui să învețe Sandu și partidul de guvernământ din aceste alegeri și care sunt riscurile pentru aceștia în contextul apropiatelor alegeri parlamentare aflați din articolul NM.
Cum a votat Moldova
După procesarea a 100% din procesele verbale, Maia Sandu a obținut aproape 930 de mii de voturi, adică 55,33%. Contracandidatul său, Alexandr Stoianoglo, a rămas în urmă cu 10%, acumulând puțin peste 750 de mii de voturi sau 44,67%.
Sandu a câștigat predominant în regiunile centrale ale Moldovei, obținând mai mult de 50% în 17 unități administrativ-teritoriale, în timp ce Stoianoglo a câștigat în 19 unități.
În al doilea tur, Sandu a câștigat în mai puține raioane decât în primul tur. În unele raioane unde era în frunte în primul tur, în al doilea tur a ieșit câștigător Stoianoglo, cum ar fi în raioanele Cahul, Șoldănești și Sângerei.
Cu toate acestea, Sandu a obținut o victorie clară în capitală, la fel ca în primul tur. Ea a câștigat cu peste 50% în suburbii și în toate sectoarele, cu excepția sectorului Botanica, unde Stoianoglo a obținut cu 1.200 de voturi mai mult. De asemenea, Sandu a câștigat în raionul Orhei, unde Ilan Șor, oligarhul fugar, controlează din 2015 scena politică locală, iar partidele și politicienii apropiați acestuia obțin de regulă victorii. De exemplu, în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2020, în raionul Orhei a câștigat candidata partidului „Șor” (declarat neconstituțional ulterior), Violeta Ivanov. Totuși, în turul doi, a câștigat Sandu. În această campanie, Șor nu a avut un candidat „oficial”, dar în turul doi și-a îndemnat susținătorii să voteze pentru Stoianoglo într-un mod indirect: „Votați pentru orice candidat din buletin, cu excepția Maiei Sandu”.
Stoianoglo a obținut o victorie categorică în Găgăuzia, unde a fost votat de 97% dintre alegători. De asemenea, a câștigat în raionul Fălești, unde în primul tur a câștigat liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi. După primul tur, Usatîi a ocupat locul trei pentru a treia oară în opt ani. La alegerile prezidențiale din 2016, el și-a îndemnat susținătorii să voteze în al doilea tur pentru Igor Dodon, iar la alegerile din 2020, pentru Sandu. La aceste alegeri, Usatîi a declarat că va boicota turul doi și le-a sugerat susținătorilor săi să aleagă singuri pentru cine să voteze.
Sandu a câștigat detașat în diaspora unde a obținut 82,83% dintre voturi. Opoziția a acuzat-o deja că a câștigat alegerile datorită diasporei. În urma rezultatelor de pe teritoriul Moldovei, victoria i-a revenit lui Stoianoglo, cu 51,33%, în timp ce Sandu a obținut 48,67%. Partidul Socialiștilor, din partea căruia a candidat Alexandr Stoianoglo, a declarat că Maia Sandu nu este un președinte legitim, numind-o „președintele diasporei”.
Lecții pentru guvernare
Lecția 1: Combaterea corupției electorale
Aceste alegeri au fost marcate de controverse legate de cumpărarea voturilor. În noaptea de după primul tur, Maia Sandu a declarat că 300.000 de voturi ar fi fost cumpărate. Poliția a menționat despre implicarea a 130.000 de cetățeni într-o rețea creată de Ilan Șor, în care susținătorii săi erau recompensați financiar. Conform poliției, pentru aceste activități ar fi fost trimiși în Moldova 39 de milioane de dolari.
Între primul și al doilea tur de scrutin, poliția a raportat aproape zilnic noi percheziții și rețineri ale activiștilor din „rețeaua lui Șor”.
Doctora în științe politice Angela Colațchi a subliniat că „lupta împotriva corupției electorale nu trebuie să se desfășoare doar înainte de alegeri, ci să fie un proces constant”. Pentru acest lucru, a punctat ea, este esențial ca reforma justiției să fie încheiată cât mai curând, și „să se ocupe urgent cu personalul din poliție și procuratură”.
Lecția 2: Dialogul cu aliații
Angela Colațchi a mai punctat necesitatea de a colabora cu potențialii aliați. Maia Sandu și partidul de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” (PAS) reprezintă principalele forțe proeuropene din țară. PAS controlează parlamentul și guvernul și susține ferm parcursul european al Moldovei. Totuși, nu sunt singurele forțe proeuropene din țară. Patru partide proeuropene extraparlamentare s-au unit în blocul „Împreună”. Reprezentanții acestui bloc au afirmat în repetate rânduri că ideea integrării europene nu ar trebui să fie monopolizată de un singur partid.
Angela Colațchi a subliniat că „monopolizarea puterii” este inacceptabilă. „Este necesar un dialog continuu cu potențialii aliați și cu partidele ale căror valori ideologice sunt similare celor promovate de PAS”, a spus ea.
Lecția 3: Munca cu alegătorii
Politologul Victor Juc a menționat că guvernarea ar trebui să interacționeze mai mult cu cetățenii și să explice mai clar avantajele integrării europene. „Aceste explicații trebuie să ajungă nu doar în regiunile în care PAS și Sandu au deja sprijin, ci și în raioanele dificile pentru ei, cum sunt Taraclia, Găgăuzia și Bălți”, susține expertul. În nordul și sudul țării, unde o mare parte a populației este vorbitoare de limba rusă, guvernarea are într-adevăr o susținere fragilă. După primul tur al alegerilor și referendumul privind introducerea integrării europene în Constituție, în cadrul căruia „pentru” au votat 50,35% dintre cetățeni, experții au explicat rezultatele slabe ale guvernării prin lipsa de acțiune în „raioanele eurosceptice”.
Înainte de turul doi, președinta a început să comunice mai mult în limba rusă, adresându-se direct alegătorilor lui Renato Usatîi, folosind sloganul acestuia „puterea este în adevăr” și a organizat o întâlnire cu presa rusofonă.
Lecții pentru opoziție
Analistul politic Ian Lisnevschi consideră că lecțiile acestor alegeri trebuie învățate nu doar de guvernare, ci și de opoziție. În opinia lui, opoziția a avut o prestație destul de slabă în această campanie: „Nu au avut un program puternic, nici o strategie unitară. Asta și-o poate permite guvernarea, care are acces la resurse administrative, dar nu și opoziția.”
Lisnevschi este convins că opoziția nu a mizat pe o victorie, folosind aceste alegeri doar ca o rampă de lansare pentru alegerile parlamentare de anul viitor.
O nouă Sandu?
Deși președintele rămâne același, de la ea se așteaptă schimbări, consideră experții. Ei consideră că președintele ar trebui să se concentreze în primul rând pe problemele din justiție. Sandu însăși a anunțat înainte de turul doi al alegerilor că va acționa mai decisiv în acest domeniu.
De asemenea, președinta a subliniat necesitatea unor modificări în componența guvernului, schimbări care ar putea ajuta la atingerea unui alt obiectiv propus pentru al doilea mandat: îmbunătățirea vieții oamenilor. Politologul Victor Juc subliniază că, în cel de-al doilea mandat, Sandu și guvernul „trebuie să gestioneze mai eficient problemele sociale, astfel încât populația să resimtă beneficiile integrării europene”. „Proiectele de infrastructură sunt importante, dar oamenii așteaptă și îmbunătățirea nivelului de trai: creșterea salariilor, pensiilor, alocațiilor sociale. Acestea sunt, de asemenea, necesare”, a spus expertul.
Recâștigarea încrederii în instituțiile statului este o altă prioritate pentru al doilea mandat al Maiei Sandu, a subliniat Ian Lisnevschi. Potrivit lui, când nu există încredere în instituțiile statului, orice acțiune a acestora este privită cu ostilitate, ceea ce frânează modernizarea țării. Aceasta va fi o sarcină dificilă, mai ales într-o societate divizată. „Anterior, discutam despre două grupuri principale: proruse și proeuropene. Acum, fragmentarea este mai complexă și depășește criteriul geopolitic. Avem divizări între Chișinău și regiuni, între diaspora și cetățenii din țară, diviziuni lingvistice și religioase. Cu cât aceste grupuri devin mai polarizate și mai radicale, cu atât scade nivelul de încredere”, a declarat Lisnevschi.
După al doilea tur, Sandu a promis că va fi un președinte pentru toți, însă campania electorală recentă doar a amplificat divizarea societății moldovenești. Dacă va reuși sau nu să își îndeplinească această promisiune în următorii patru ani, rămâne de văzut.
Bătălia pentru Parlament
Aceste alegeri sunt doar o verigă dintr-un ciclu electoral mai amplu, care include alegerile locale din 2023, prezidențialele din 2024 și parlamentarele din 2025. Punctul culminant al acestui ciclu vor fi alegerile parlamentare, întrucât Republica Moldova este o republică parlamentară, iar prerogativele președintelui sunt limitate în principal la politica externă și la funcția de comandant suprem al forțelor armate.
După alegerile parlamentare de vara viitoare, configurația puterii în parlament ar putea suferi modificări semnificative, iar Sandu va trebui să colaboreze cu o nouă majoritate parlamentară și un nou guvern. Experții sunt convinși că nici PAS, nici alt partid moldovenesc nu va obține o majoritate, ceea ce va impune formarea unui guvern de coaliție. Dacă acesta va fi proeuropean, va depinde de „lecțiile învățate” de PAS și de capacitatea sa de a face compromisuri altor partide proeuropene.
Ian Lisnevschi avertizează că actuala victorie a Maiei Sandu ar putea avea efecte negative asupra alegerilor parlamentare. El explică faptul că electoratul își dorește rezultate imediate, iar lipsa acestora poate genera dezamăgire față de guvernare. Antiratingul Maiei Sandu și al PAS este deja destul de ridicat, iar încă șase luni de președinție ar putea agrava situația. „Alegătorii nu iau în considerare timpul necesar pentru implementarea reformelor. Ei așteaptă rezultate deja în a doua sau a treia zi după alegeri. Este dificil, aproape imposibil, dar aceasta este realitatea. Pentru PAS, fiecare lună până la alegeri poate agrava situația”, a menționat Lisnevschi.
Analistul sugerează că guvernarea ar putea încerca să-și „conserve ratingul său”. Strategie prevede dizolvarea parlamentului și organizarea anticipată a alegerilor. „Aceasta ar permite PAS să convertească euforia actualei victorii în puncte electorale. Cu cât se amână alegerile parlamentare, cu atât PAS va avea o poziție mai dificilă”, a conchis expertul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
