Imagine simbol

30 de secții de votare, deschise pentru alegătorii din regiunea transnistriană la scrutinul din 20 octombrie

În răspunsul la solicitarea NewsMaker de a comenta declarația așa-numitelor autorități din stânga Nistrului, CEC a subliniat că sarcina sa este să organizeze alegerile în conformitate cu legea și să asigure condiții pentru ca toți cetățenii Republicii Moldova să poată participa la vot, indiferent de locul unde se află. Reprezentanții CEC au amintit că, la alegerile din 20 octombrie, pentru locuitorii din regiunea transnistreană se vor deschide 30 de secții de votare în localități aflate sub controlul autorităților constituționale.

Reamintim că în regiunea transnistreană s-a propus organizarea unui referendum propriu „cu privire la atitudinea față de UE”. Tiraspolul a justificat aceasta prin „planurile autorităților moldovenești de a ignora poziția populației transnistrene pe această temă, deoarece Chișinăul nici măcar nu a încercat să propună deschiderea secțiilor de votare pe teritoriul Transnistriei”.

Biroul Politici de Reintegrare al Republicii Moldova a calificat această inițiativă drept „o manipulare organizată la indicația forțelor externe”. De asemenea, autoritățile au reamintit că toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de locul lor de reședință, sunt așteptați la alegerile prezidențiale și referendum, iar pentru alegătorii din regiunea transnistreană se vor deschide 30 de secții de votare în zona de securitate, în localități aflate sub controlul autorităților constituționale.

„Conform informațiilor deținute de către Comisia Electorală Centrală, la data de 2 octombrie 2024, în Registrul de Stat al Alegătorilor erau incluși 274.475 de cetățenii cu drept de vot, având domiciliul înregistrat în unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova. (…). Amintim că la referendumul republican constituțional și alegerile prezidențiale din 20 octombrie curent, pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului, autoritățile au organizat 30 de secții de votare. În contextul celor expuse, vom reitera că preocuparea instituției electorale este să organizeze aceste scrutine în conformitate cu prevederile legale și să asigure condiții pentru participarea la alegeri a tuturor cetățenilor Republicii Moldova, indiferent de locul aflării lor.

La fel, CEC susține poziția expusă la acest subiect de către Biroul politici de reintegrare expusă în comunicatul de presă”, a transmis CEC pentru NewsMaker.

CEC și-a reiterat angajamentul de a organiza alegerile în strictă conformitate cu legislația în vigoare și de a asigura condiții pentru participarea tuturor cetățenilor Republicii Moldova, indiferent de locul în care se află aceștia. Totodată, instituția susține poziția Biroului Politici de Reintegrare, care a explicat în detaliu de ce deschiderea secțiilor de votare în teritoriile necontrolate este imposibilă, invocând lipsa garanțiilor de securitate.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker

Plahotniuc va fi adus în instanță ca martor în dosarul „Kuliok”

Fostul lider la democraților Vladimir Plahotniuc va fi adus în fața instanței pe 11 februarie pentru a depune mărturie în dosarul în care este cercetat fostul președinte Igor Dodon. O cerere în acest sens a fost trimisă la Penitenciarul nr. 13, unde se află Plahotniuc, au comunicat judecătorii Curții Supreme de Justiție în ședința în dosarul „Kuliok” din 10 februarie. Procurorul a explicat că fostul lider al Partidului Democrat din Moldova are dreptul să refuze să depună mărturie.

El trebuie să se prezinte în fața instanței și să comunice dacă este de acord să fie audiat ca martor, iar instanța trebuie să-i explice toate garanțiile de care beneficiază în acest statut. Se prezintă și notifică instanța despre acordul de a da declarații sau refuzul de a le da. Având în vedere că atât el, cât și Iaralov sunt inculpați în același dosar penal pentru fapte de corupție activă, el poate refuza să depună mărturie”, a declarat procurorul de caz, Petru Iarmaliuc.

Pe de altă parte, avocatul lui Dodon, Petru Balan, a declarat că are îndoieli în privința veridicității informațiilor care ar putea fi furnizate de Plahotniuc.

Ne preocupă faptul că vor să interogheze o persoană vulnerabilă. Este izolat, este vulnerabil în fața autorităților, vulnerabil la tot felul de înțelegeri și „tranzacții” — și iată că vine ca martor. Ni se pare, cel puțin, suspect, dar suntem pregătiți ca domnul să se prezinte în instanță și să depună mărturie. Avem întrebări, există neclarități și, evident, vom lucra pe această cale”, a spus Balan.

Tot în cadrul ședinței, procurorii au precizat că imaginile cu punga neagră au fost surprinse de camere video ascunse în patru umbrele. Totuși, aceste obiecte nu au fost prezentate ca probe, deoarece nu au fost confiscate. Partea acuzării a menționat că va solicita sprijinul persoanelor care au deținut funcții de procuror în perioada respectivă.

Adresăm întrebări pe aspecte pentru care urmărirea penală a fost inițiată în mai 2022, iar în aceeași perioadă am fost numit procuror în acest dosar. Acțiunile la care faceți referire au avut loc în iunie 2019 și, respectiv, în iunie 2020. Vă rog să reflectați cine era atunci procuror general, cine ocupa funcțiile de procurori șefi și cine era procurorul în acest proces penal”, a menționat procurorul Petru Iarmaliuc.

În același timp, potrivit procurorului, absența umbrelelor ca probe nu afectează nici autenticitatea, nici calitatea dovezilor. Avocatul a subliniat că acest fapt nu este în favoarea lui Dodon.

Au apărut angajați ai procuraturii, au confiscat aceste înregistrări și echipamente, care par a fi speciale și care, logic, ar trebui să se afle doar în evidența procuraturii, dar care ulterior, evident, au dispărut din materialele dosarului. Acest fapt indică o cronologie suspectă și o coordonare a acțiunilor, nefavorabilă domnului Dodon”, a spus Petru Balan.

În cadrul aceleiași ședințe urma să fie audiat ca martor fostul vicepreședinte al Partidului Democrat din Moldova Serghei Iaralov. Totuși, potrivit procurorului, acesta nu mai locuiește la adresa declarată anterior. Deși oficial nu a părăsit Moldova în ultimii cinci ani, conform postărilor de pe rețelele de socializare ale soției acestuia, familia Iaralov s-ar afla în Statele Unite ale Americii. Menționăm că, în 2020, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo a declarat că înregistrarea video care surprinde transmiterea „pungii de culoare neagră” nu poate fi folosită ca probă pentru inițierea unui dosar penal. Motivul invocat a fost modul ilegal de filmare.

Amintim că, în noiembrie 2025, dosarul denumit generic „Kuliok” a fost reluat de la zero, după înlocuirea unui judecător din componența completului. Președintele socialiștilor, Igor Dodon, este acuzat că ar fi primit ilegal de la Vladimir Plahotniuc între 600 de mii și un milion de dolari pentru finanțarea partidului. Liderul PSRM pledează nevinovat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: