multimedia.parlament.md

36 de deputați din cei 101 sunt pedagogi sau au experiență didactică

Astăzi, în Republica Moldova, este marcată Ziua Profesorului și Ziua mondială a educației. Desemnată de UNESCO, din 1994 aceasta este sărbătorită anual, pe data de 5 octombrie, cu scopul de a marca semnarea Recomandării UNESCO/OIM privind statutul profesorilor. Fiecare al treilea deputat din Parlamentul de legislatura a X-a are studii pedagogice sau experiență didactică. 

10 deputați sunt profesori de istorie – parlamentarii Monica Babuc, Alexandru Slusari, Igor Grosu, Lilian Carp, Octavian Țîcu, Vladimir Bolea, Virgiliu Pâslariuc, Eduard Smirnov, Efrosinia Grețu și Ion Leucă.

În actuala legislatură a Parlamentului sunt 3 profesori de educație fizică, antrenori – Victor Bologan, Radu Rebeja și Gheorghii Para.

Sunt doi profesori de limba și literatura română – Maria Ciobanu și Chiril Moțpan, un profesor de limbi străine (engleză și franceză) – Doina Gherman și un profesor de limba și literatura găgăuză – Ivanna Koksal.

În Parlamentul de legislatura a X-a sunt doi deputați care au calificarea de învățător de clasele primare – Svetlana Rotundu și Igor Vremea, precum și un deputat care este lector de pedagogie și psihologie preșcolară – Elena Bacalu.

În actuala legislatură a Parlamentului mai este un profesor de geografie –  Reghina Apostolova, un profesor de muncă și instruire profesională – Alexandr Usatîi și un profesor de teologie – Ion Groza. Totodată, se mai regăsesc un profesor de sociologie – Oleg Lipskii, un profesor de economie politică – Vladimir Golovatiuc, un profesor de științe politice – Bogdan Țîrdea, un lector de științe socio-umaniste – Veronica Roșca, un lector de științe economice – Petru Burduja și un lector de științe agricole – Mihail Paciu.

În același timp, 16 deputați au titlul științific de doctor. 2 parlamentari sunt doctori în științe pedagogice – Victor Bologan și Gheorghii Para. Alți 3 deputați sunt doctori în științe istorice – Eduard Smirnov, Octavian Țîcu și Virgiliu Pâslariuc. 3 deputați dețin titlul științific de doctor în drept: Igor Vremea, Adrian Lebedinschi și Igor Munteanu. Tot 3 parlamentari sunt doctori în științe economice: Vladimir Golovatiuc, Eleonora Graur și Alla Darovannaia. În Parlamentul de legislatura a X-a își desfășoara activitatea doctorul în științe politice Bogdan Țîrdea, doctorii în științe agricole Chiril Tatarlî și Mihail Paciu, doctorul în științe geonomice Violeta Ivanov și doctorul în medicină Ștefan Gațcan.

Fracțiunea PSRM are 14 deputați cu studii pedagogice sau care au experiență didactică, Fracțiunea PAS – 7, Fracțiunea PDM – 5, Fracțiunea Platforma DA – 4, Grupul parlamentar PRO MOLDOVA – 3, Fracțiunea Partidului ȘOR – 2 și un deputat neafiliat.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: