multimedia.parlament.md

36 de deputați din cei 101 sunt pedagogi sau au experiență didactică

Astăzi, în Republica Moldova, este marcată Ziua Profesorului și Ziua mondială a educației. Desemnată de UNESCO, din 1994 aceasta este sărbătorită anual, pe data de 5 octombrie, cu scopul de a marca semnarea Recomandării UNESCO/OIM privind statutul profesorilor. Fiecare al treilea deputat din Parlamentul de legislatura a X-a are studii pedagogice sau experiență didactică. 

10 deputați sunt profesori de istorie – parlamentarii Monica Babuc, Alexandru Slusari, Igor Grosu, Lilian Carp, Octavian Țîcu, Vladimir Bolea, Virgiliu Pâslariuc, Eduard Smirnov, Efrosinia Grețu și Ion Leucă.

În actuala legislatură a Parlamentului sunt 3 profesori de educație fizică, antrenori – Victor Bologan, Radu Rebeja și Gheorghii Para.

Sunt doi profesori de limba și literatura română – Maria Ciobanu și Chiril Moțpan, un profesor de limbi străine (engleză și franceză) – Doina Gherman și un profesor de limba și literatura găgăuză – Ivanna Koksal.

În Parlamentul de legislatura a X-a sunt doi deputați care au calificarea de învățător de clasele primare – Svetlana Rotundu și Igor Vremea, precum și un deputat care este lector de pedagogie și psihologie preșcolară – Elena Bacalu.

În actuala legislatură a Parlamentului mai este un profesor de geografie –  Reghina Apostolova, un profesor de muncă și instruire profesională – Alexandr Usatîi și un profesor de teologie – Ion Groza. Totodată, se mai regăsesc un profesor de sociologie – Oleg Lipskii, un profesor de economie politică – Vladimir Golovatiuc, un profesor de științe politice – Bogdan Țîrdea, un lector de științe socio-umaniste – Veronica Roșca, un lector de științe economice – Petru Burduja și un lector de științe agricole – Mihail Paciu.

În același timp, 16 deputați au titlul științific de doctor. 2 parlamentari sunt doctori în științe pedagogice – Victor Bologan și Gheorghii Para. Alți 3 deputați sunt doctori în științe istorice – Eduard Smirnov, Octavian Țîcu și Virgiliu Pâslariuc. 3 deputați dețin titlul științific de doctor în drept: Igor Vremea, Adrian Lebedinschi și Igor Munteanu. Tot 3 parlamentari sunt doctori în științe economice: Vladimir Golovatiuc, Eleonora Graur și Alla Darovannaia. În Parlamentul de legislatura a X-a își desfășoara activitatea doctorul în științe politice Bogdan Țîrdea, doctorii în științe agricole Chiril Tatarlî și Mihail Paciu, doctorul în științe geonomice Violeta Ivanov și doctorul în medicină Ștefan Gațcan.

Fracțiunea PSRM are 14 deputați cu studii pedagogice sau care au experiență didactică, Fracțiunea PAS – 7, Fracțiunea PDM – 5, Fracțiunea Platforma DA – 4, Grupul parlamentar PRO MOLDOVA – 3, Fracțiunea Partidului ȘOR – 2 și un deputat neafiliat.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

PDG Fruits/imagine simbol

Producătorii de energie electrică eoliană și fotovoltaică vor mai multe capacități de stocare: apel la Guvern, după deconectarea liniei Isaccea-Vulcănești

Asociația Producătorilor de Energie Electrică Eoliană și Fotovoltaică (APEEEF) solicită Guvernului și Parlamentului să creeze condițiile necesare pentru stimularea investițiilor în capacitățile de stocare a energiei electrice. Într-o adresare publicată pe 25 martie, APEEEF a cerut adoptarea unei serii de măsuri în acest sens, printre care scutiri temporare de TVA, taxe și impozite pentru echipamentele de stocare și integrarea acestora în sistem. Asociația a menționat că capacitățile de stocare a electricității sunt necesare pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, subliniind actualele riscuri legate de deconectarea liniei electrice Isaccea-Vulcănești.

Asociația Producătorilor de Energie Electrică Eoliană și Fotovoltaică a declarat că, în urma evoluțiilor recente din sectorul energetic, este necesară „o intervenție promptă și coordonată la nivel guvernamental”.

Ne aflăm astăzi, practic, la un an distanță de la momentul în care Asociația Obștească „APEEEF” a inițiat un dialog instituțional cu Ministerul Energiei, Ministerul Finanțelor și Comisia Economie, Buget și Finanțe, în cadrul căruia au fost prezentate propuneri clare, concrete și aplicabile pentru stimularea investițiilor în capacități de stocare a energiei electrice. Aceste propuneri – inclusiv măsuri fiscale și vamale temporare (pe un orizont de 2 ani), precum scutiri de TVA, taxe și impozite pentru echipamentele de stocare și integrarea acestora în sistem – au fost concepute ca instrumente rapide de intervenție pentru consolidarea securității energetice a statului. Astăzi, în contextul declarării stării de urgență în sectorul energetic și al vulnerabilităților evidente ale sistemului, constatăm că s-a pierdut un an critic”, a menționat asociația.

APEEEF a mai subliniat că comunitatea de investitori și producători de energie regenerabilă continuă să investească în tehnologii de stocare chiar și în lipsa unor mecanisme de sprijin din partea statului, însă ritmul investițiilor ar fi fost „considerabil mai accelerat” în condițiile unui cadru fiscal favorabil.

În acest context, APEEEF solicită Guvernului și Parlamentului:

  • să adopte măsurile fiscale și vamale propuse pentru tehnologiile de stocare și echilibrare;
  • să creeze un cadru investițional predictibil pentru investitorii locali;
  • să accelereze capacităților de flexibilitate ale sistemului electroenergetic.

O astfel de decizie nu reprezintă doar un sprijin pentru un sector economic, ci o investiție directă în securitatea energetică a Republicii Moldova”, a menționat APEEEF.

Amintim că, astăzi, 25 martie, Republica Moldova a intrat în stare de urgență în sectorul energetic pentru 60 de zile. Măsura a fost introdusă după ce, în seara de 23 martie, în urma atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice din sudul Ucrainei, linia electrică Isaccea–Vulcănești, care conectează sistemele energetice ale Republicii Moldova și României, a fost deconectată. Moldelectrica, în coordonare cu operatorii sistemelor de transport din România și Ucraina, a pus în funcțiune rute alternative de alimentare pentru a menține alimentarea cu energie electrică a țării.

În perioada stării de urgență, instituțiile medicale, infrastructura critică și consumatorii vulnerabili vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Totodată, Guvernul interzice exporturile în orele de vârf și cere, în același timp, reducerea consumului, inclusiv a iluminatului și a activităților cu consum mare de energie.

Șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a anunțat că țara are asigurat, pentru ziua de astăzi, aproape 100% din necesar. Chiar și așa, potrivit lui, situația rămâne „critică”.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: