Miturile și stereotipurile care circulă în societatea noastră sunt principalul motiv care determină oamenii să nu se se adreseze la un specialist în sănătate mintală. Mai multe mituri au fost demontate, astăzi, în cadrul webinarului online „Sănătatea mintală: combatem miturile și stereotipurile”, moderat de psihologul Sergiu Toma.
Evenimentul s-a defășurat în contextul campaniei „Cum te simți azi?”, organizată de Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, cu suportul Biroului Organizației Mondiale a Sănătății în Republica Moldova și al Uniunii Europene.
Iată 5 mituri despre sănătatea mintală, demontate de către psihiatrul Jana Chihai și prezentatoarea TV Tatiana Placintă:
Mit: Persoanele cu stări de sănătate mintală sunt agresive
Realitate: Studiile arată că persoanele care suferă de afecțiuni mintale sunt de 2 ori mai puțin agresive decât cele care se consideră sănătoase. Iar persoanele cu boli mintale severe au șanse de peste 10 ori mai mari de a fi victime ale infracțiunilor violente decât populația generală. Astfel, nu există niciun motiv real pentru ca o persoană cu probeleme de sănătate mintală să fie considerată periculoasă.
Mit: Persoanele cu afecțiuni de sănătate mintală sunt leneșe
Realitate: Despresia sau anxietatea perturbă capacitatea oamenilor de a fi activi. Oboseala fizică este cel mai des determinată de oboseala psihică. O afecțiune mintală poate îngreuna chiar și realizarea celor mai simple lucruri, precum îngrijirea corporală, consumul alimentelor și mișcarea. Aceste semne nu indică faptul că o persoană este leneșă, ci că are nevoie de ajutorul unui specialist.
Mit: Persoanele cu stări de sănătate mintală sunt slabe
Realitate: În societatea noastră imaginea unei persoane puternice este cea a persoanei care nu vorbește despre problemele cu care se confruntă, care nu plânge și nu își arată vulnerabilitatea. Acest concept este greșit și denotă o slăbiciune, ce poate duce la agravarea afecțiunilor mintale. Puterea constă în a conștientiza că te afli într-o situație dificilă și că ai nevoie de ajutor. Persoanele cu afecțiuni de sănăte mintală care se adresează specialiștilor nu manifestă slăbiciune, ci inteligență emoțională.
Mit: Afecțiunile de sănătate mintală sunt specifice femeilor
Realitate: Afecțiunile de sănătate mintală sunt specifice atât femeilor, cât și bărbaților, în egală măsură. Faptul că unele femei sunt mai emotive și se exprimă mai ușor, nu înseamnă că suferă mai mult sau mai des decât bărbații. Adresarea la un specialist și vindecarea este la fel de importantă pentru toate persoanele, indiferent de gen sau statut.
Mit: Consilierea psihologică este costisitoare sau inaccesibilă
Realitate: În Republica Moldova sunt 40 de Centre Comunitare de Sănătate Mintală (CCSM), amplasate în toate regiunile țării. Acestea oferă diverse servicii – de la consilierea psihologică la consultația psihiatrului. Adresarea la un profesionist din cadrul acestor centre este gratuită, confidențială și în apropierea locului de trai. Pentru a găsi un specialist, accesează platforma unică, dedicată campaniei – www.cumtesimtiazi.md.
Webinarul „Sănătatea mintală: combatem miturile și stereotipurile” poate fi urmărit integral pe platforma www.privesc.eu. Acesta este parte a campaniei „Cum te simți azi?”, care își propune să încurajeze populația să apeleze la ajutorul specialiștilor și să conștientizeze că sprijinul calificat le poate îmbunătăți calitatea vieții. În cadrul campaniei au mai fost concepute: mascota „floarea soarelui”, care simbolizează loialitatea, căldura sufletească și emoțiile pozitive, un spot video dedicat, un proiect fotografic, 2 webinare informative, dar și o serie de campanii digitale.
Campania a fost lansată de de Ziua Mondială a Sănătății Mintale, marcată în acest an la 10 octombrie, cu sloganul „Servicii de sănătate mintală pentru toți: să le transformăm în realitate”. Pentru mai multe informații despre campanie, urmăriți www.cumtesimtiazi.md și paginile de Facebook ale Ministerului Sănătății și Biroului OMS în Republica Moldova.
Igor Dodon, liderul socialiștilor și președintele fracțiunii PSRM în Parlament, cere dovezi privind presupusele încălcări comise de Centrul Rus de Știință și Cultură, pe care Guvernul intenționează să-l închidă. Dodon susține că decizia ar fi una motivată politic. Ministrul Culturii, Cristian Jardan, declară, în replică, că instituția pe care o conduce nu are competențe de control asupra Centrului, întrucât între cele două instituții „nu există nicio colaborare”.
„Dacă sunt astfel de probe, rugăm să fie prezentate, pentru că, într-adevăr, dacă cineva se ocupă cu acțiuni care contravin legislației Republicii Moldova, trebuie să le cunoaștem”, a declarat Dodon.
În replică, ministrul Culturii a anunțat că instituția pe care o conduce nu are „nicio colaborare” cu Centrul Rus. Oficialul a adaugă că acordul bilateral cu Rusia, care urmează să fie denunțat, este folosit pentru promovarea unor „narațiuni distorsionate” și reprezintă un risc pentru „securitatea informațională a Republicii Moldova”.
„Ministerul Culturii nu este un agent constatator, nu poate evalua activitatea acestui centru din simplu fapt că el funcționează în baza acestui acord. Noi nu avem nicio colaborare cu acest centru, nu cunoaștem exact cu ce se ocupă decât prin comunicarea publică pe care o face acest centru. Menționez, de la înființarea Ministerului, în 2021, noi nu am avut nicio propunere de colaborare, de cooperare, de organizare a unor evenimente în comun așa cum se întâmplă cu celelalte centre active în Moldova cu care avem relații foarte bune. Prin statutul acestui centru nu putem monitoriza exact cu ce se ocupă, dar din activitatea de comunicare publică. Considerăm că sunt toate premisele pentru ca acest centru să poată desfășura aceste acțiuni”, a explicat Jardan.
Dodon a anunțat în acest context că PSRM nu va susține denunțarea acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și cel al Federației Ruse privind activitatea centrelor culturale. Potrivit lui, decizia ar fi una „politică”.
Amintim, acordul a fost semnat în anul 1998, la Moscova și a intrat în vigoare în iulie 2001. În baza documentului, Federația Rusă a deschis la Chișinău, în 2009, Centrul Cultural Rus. De la momentul ratificării Acordului, Republica Moldova nu a instituit un Centru cultural în Federația Rusă.
În prezent, Centrul Cultural Rus se află sub administrarea directă a Ambasadei Federației Ruse la Chișinău și este finanțat de către Agenția Rusă Rossotrudnicestvo, instituție aflată în subordinea directă a președinției ruse. Aceasta a fost introdusă în sancțiuni internaționale, fiind calificată de UE drept „principala agenție de stat care proiectează puterea soft a Kremlinului și influența sa hibridă, inclusiv promovarea așa-numitului concept «Russkiy Mir»”.
Denunțarea Acordului a fost inițiată în februarie 2025, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, în urma unei grave încălcări a spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone rusești. Pe 5 noiembrie, Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de lege care prevede denunțarea acordului. În reacție, Ambasada Rusiei la Chișinău a numit hotărârea „greșită” și a spus că Centrul își desfășoară activitatea „în conformitate cu legislația locală”.
În ședința din 12 noiembrie, Comisia pentru politică externă a decis să propună plenului Parlamentului denunțarea Acordului cu Rusia privind înființarea și funcționarea centrelor culturale.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Guvernul Republicii Moldova a denunțat ultimul dintre cele zece acorduri existente în domeniul energetic cu statele Comunității Statelor Independente (CSI), încheind astfel procesul de retragere din toate angajamentele care vizau cooperarea energetică în cadrul CSI. Informația a fost comunicată de Ministerul Energiei, care a precizat că ultimul document denunțat se referă la utilizarea gazelor naturale comprimate drept combustibil pentru mijloacele de transport auto, semnat la Minsk în anul 1995.
Potrivit Ministerului Energiei, cele zece acorduri vizau diferite segmente ale sectorului energetic.
„Șase dintre aceste documente, dedicate domeniului electroenergetic, vizau cooperarea tehnică cu CSI, funcționarea în paralel a sistemelor electroenergetice, tranzitul de energie electrică și stabilirea unor proceduri comune de operare a sistemelor. Aceste documente și-au pierdut relevanța odată cu sincronizarea, în anul 2022, a sistemului electroenergetic național cu rețeaua continentală europeană ENTSO-E. În urma acestei sincronizări, sistemul energetic național a fost deconectat de la rețeaua unificată a CSI (UPS/IPS) și operează în conformitate cu normele și standardele europene”, a precizat instituția.
Ministerul a adăugat că alte trei acorduri vizau sectorul gazelor naturale și al produselor petroliere, inclusiv tranzitul de gaze naturale, petrol și produse petroliere, precum și utilizarea gazului natural comprimat în transport. „Denunțarea acestor documente a fost justificată și necesară în contextul reorientării Republicii Moldova către piața energetică europeană, după eliminarea dependenței de resursele energetice rusești și trecerea la procurarea gazelor de pe bursele europene”, a adăugat ministerul.
Potrivit instituției, unul dintre acorduri se referea și la tranzitul de petrol și produse petroliere prin conducte magistrale. „Acesta a fost considerat irelevant, întrucât pe teritoriul Republicii Moldova nu există conducte de transport al produselor petroliere, iar participarea țării în cadrul acordului avea doar un caracter formal”, a declarat ministerul.
Conform autorităților, până în prezent, Republica Moldova a denunțat în total 64 de acorduri semnate în cadrul Comunității Statelor Independente, care „fie nu mai corespundeau realităților actuale, fie nu aduceau beneficii directe cetățenilor”.
Menționăm că, pe 12 noiembrie, Guvernul a votat denunțarea în total a șapte acorduri semnate anterior în cadrul CSI, care vizează cooperarea în chimie și petrochimie; utilizarea gazelor naturale comprimate ca combustibil pentru transport; ecologia și protecția mediului; transporturile militare; călătoriile fără vize; impozitele indirecte la export și import; și îmbunătățirea plăților dintre organizațiile economice ale statelor membre CSI. Ministrul de Externe, Mihai Popșoi, a declarat că prin denunțarea acordului privind călătoriile fără vize „nu se schimbă absolut nimic pentru cetățenii noștri, decât pentru două state – Kârgâzstan și Tadjikistan”. „Cu ele nu avem acorduri bilaterale, de aceea cetățenii țărilor respective nu vor putea veni la noi fără vize și, respectiv, cetățenii noștri nu vor putea merge în cele două state fără vize”, a precizat oficialul.
Agentul economic responsabil de Hotelul Național a fost sancționat în repetate rânduri în ultimii trei ani pentru neglijență în asigurarea siguranței clădirii. Declarația a fost făcută de ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin. Potrivit oficialei, Poliția a emis de-a lungul ultimilor trei ani 19 sesizări și peste 30 de fișe către primării, inclusiv către Pretura Centru, iar trei cauze penale au fost inițiate împotriva agentului economic.
„Poliția patrulează zilnic această zonă, însă nu este atribuția ei să păzească clădirile degradate sau locurile care prezintă pericol public. Aceasta este responsabilitatea agentului economic pentru proprietățile private și a autorităților locale, care trebuie să asigure vizibilitate corespunzătoare și îngrădirea spațiilor deteriorate. Sper că vor fi întreprinse măsurile necesare pentru a preveni situații în care astfel de clădiri, cum este Hotelul Național, pun în pericol ordinea și siguranța publică”, a subliniat ministra.
Întrebată dacă există vreo lacună legislativă, Daniela Misail-Nichitin a explicat că lacuna legislativă apare doar atunci când nu există pârghii legale. În acest caz, însă, problema ține de aplicarea individuală a legii. Oficialul a menționat că agentul economic a fost sancționat de mai multe ori pentru neîngrădirea și neasigurarea accesului limitat într-un spațiu degradat, dar nu a oferit detalii privind cuantumul amenzilor.
Între timp, primarul Chișinăului, Ion Ceban, a anunțat o ședință a comisiei disciplinare a Preturii Centru. Edilul a precizat că au fost pregătite două demersuri: unul către agentul economic, pentru securizarea zonei, și altul către Guvern, pentru amplasarea pazei de stat în apropierea fostului Hotel Național și a altor obiective de stat cu risc.
„Primăria va acorda tot suportul în limitele legale. Nu trebuie să comparăm cazurile tragice sau influența persoanelor implicate, ci să acționăm legal și imediat. Vă chem pe toți la conlucrare și la luarea de măsuri concrete”, a declarat primarul.
Amintim că, în seara de 6 noiembrie, o fetiță de 13 ani a fost găsită decedată în clădirea fostului Hotel Național. Potrivit poliției, s-a stabilit preliminar că adolescenta a căzut de la înălțime. Mama copilei a sesizat dispariția copilei în jurul orei 20:20, după ce nu a mai revenit acasă după ore, iar circa 40 de minute mai târziu oamenii legii au depistat trupul neînsuflețit.
În pofida tragediei, adolescenții continuă să frecventeze clădirea părăsită. În seara de 7 noiembrie, un jurnalist NM a surprins imagini video cu câțiva tineri la balconul imobilului. *** Hotelul Național a fost privatizat pentru a doua oară în anul 2006, firma câștigătoare a concursului investițional fiind întreprinderea cu capital străin „Alfa-Engineering”, care s-a obligat să facă investiții în valoare de 33 milioane de dolari pentru reconstrucția hotelului și să-l transforme într-un hotel de cinci stele. Reconstrucția urma să fie finisată doi ani mai târziu, însă nu a mai fost realizată.
În august 2020, proprietarul clădirii a primit autorizația de demolare a edificiului, iar în martie 2021 a fost propusă demolarea edificiului în detrimentul construcției unui complexul multifuncțional. Pe 20 mai 2022 a început să fie construit un gard în jurul Hotelului, în spațiul public apărând informații potrivit cărora clădirea ar urma să fie demolată. Mai târziu, primarul Ion Ceban a retras, totuși, companiei Moldova-Tur, care deține hotelul, autorizația de demolare acordată în vara anului 2021, din cauza „încălcărilor depistate la fața locului”.
Pe 11 iulie 2022, Primăria municipiului Chișinău s-a adresat Ministerului Culturii cu solicitarea de a include clădirea Hotelului Național în registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat. În februarie 2024, directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari, a declarat că instituția pe care o conduce a depus o plângere la Centrul Național Anticorupție, după ce a găsit noi dovezi despre procesul de privatizare a fostului hotel. El a declarat că autoritățile vor încerca să readucă clădirea în proprietatea statului.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
După pronunțarea sentinței în cazul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, apropiată oligarhului fugar Ilan Șor, protestele anunțate nu au mai avut loc. Dimpotrivă, mobilizarea stradală a scăzut vizibil, iar președintele Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitri Constantinov – acuzat anterior de legături cu Șor – și-a schimbat brusc discursul. Ce s-a schimbat în Găgăuzia? Mai controlează Șor autonomia? Răspunsul la acestea, dar și alte întrebări – în analiza NM.
Factorul Constantinov
Pe 23 octombrie, șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Republicii Moldova, Alexandru Musteața, a efectuat o vizită la Comrat, unde s-a întâlnit cu președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov. După întrevedere, Constantinov a făcut o scurtă declarație de presă în care a vorbit despre importanța dezvoltării dialogului dintre Comrat și Chișinău. „Vom acționa la fel ca majoritatea cetățenilor. Găgăuzia votează puțin altfel, dar asta nu înseamnă că vom alege o altă cale. În orice caz, vom lucra împreună cu toți locuitorii republicii noastre”, a spus el. Aceste declarații contrastau brusc cu mesajele pe care le promova anterior.
enews.md
În primăvara anului 2023, la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei a câștigat candidata susținută de Ilan Șor — Evghenia Guțul. Până la această campanie, ea nu participase în viața politică a autonomiei și era aproape necunoscută publicului. Pentru victoria ei a lucrat întreaga mașină de propagandă a partidului „Șor”, declarat ulterior neconstituțional: însuși Ilan Șor apărea la televizor, iar deputații partidului organizau întâlniri cu alegătorii în numele lui Guțul. Echipa lui Șor este acuzată și de cumpărarea alegătorilor. Guțul este învinuită în două dosare penale, dintre care unul, privind finanțarea ilegală a campaniei sale electorale, nu a fost încă finalizat.
фото: laf.md
Constantinov, care la alegeri l-a susținut pe un alt candidat, Dmitrii Croitor, s-a alăturat rapid grupului de sprijin al noii bașcane, Evghenia Guțul, după victoria acesteia. Mai mult, el chiar a efectuat o vizită în Israel pentru a se întâlni cu Ilan Șor – întâlnire anunțată pe paginile oficiale ale Adunării Populare ca o vizită de lucru „obișnuită”.
Acum, însă, Constantinov declară în emisiuni TV că a mers la Șor fiindcă a înțeles: Guțul „u este o figură independentă, iar „centrul de luare a deciziilor – este în Israel”. Totuși, lucrurile nu s-au limitat cu o singură deplasare. Constantinov a participat la congresele blocului lui Șor „Victorie”, la evenimentele publice ale echipei Evgheniei Guțul și a lansat critici dure la adresa Chișinăului: a acuzat autoritățile centrale de presiuni și a amenințat cu un „răspuns dur din partea Comratului”.
Relațiile dintre Constantinov și Ilan Șor au fost mereu marcate de dezechilibru. După ce noul bașcan intră în funcție, acesta trebuie să prezinte echipa Comitetului executiv. În cazul Evgheniei Guțul, componența executivului a fost anunțată prin videoconferință chiar de Ilan Șor. Constantinov a refuzat însă să aprobe lista propusă. În consecință, lista a trebuit modificată de mai multe ori, până când Adunarea Populară, condusă de el, a aprobat noul executiv local.
Jurnalista și fosta deputată APG, Ecaterina Jekova, a declarat într-un interviu pentru NM că retorica lui Constantinov nu este un indicator: „El joacă nu doar jocurile lui Șor, ci și unele jocuri de ale sale”.
Виталий Шмаков / NewsMaker
Analistul politic Alexei Tulbure consideră că schimbarea actuală de retorică a lui Dmitri Constantinov este una semnificativă — mai ales având în vedere că a urmat vizitei șefului SIS. „Constantinov este o persoană destul de vulnerabilă. Se pare că directorul SIS a găsit argumente suficient de convingătoare pentru a-l determina pe președintele Adunării Populare să-și schimbe retorica și direcția”, a declarat Tulbure.
Ce s-a schimbat în autonomie
Pe lângă schimbarea de retorică a lui Constantinov, în Găgăuzia s-a redus vizibil și activitatea activiștilor asociați cu Ilan Șor. Promisiunile de a „apăra bașcanul până la capăt”, făcute după pronunțarea sentinței, s-au transformat într-un recul al protestelor. Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare într-un penitenciar de tip semiînchis, în dosarul privind finanțarea ilegală a partidului. Hotărârea este examinată în prezent de Curtea de Apel Chișinău. Totuși, contrar așteptărilor, Găgăuzia nu s-a mobilizat masiv – acțiunile organizate de echipa lui Șor au devenit rare și adună tot mai puțini participanți.
Un exemplu grăitor este chiar prima zi după pronunțarea sentinței. Nu a avut loc niciun protest. În sediul Comitetului executiv s-a desfășurat o ședință a Adunării Populare, iar acțiunea anunțată a adunat doar câteva zeci de persoane, care nici măcar nu au început un protest propriu-zis.
Deputatul APG Alexandr Tarnavschi explică scăderea activității nu doar prin condamnarea lui Guțul, ci și prin rezultatele recente ale alegerilor parlamentare: „Au pierdut. Iată și s-au ascuns”.
NewsMaker/Галина Васильева
Totuși, cea mai importantă schimbare pare a fi reluarea dialogului cu Chișinăul. Platforma formală pentru acest dialog este grupul parlamentar mixt, în cadrul căruia deputații Parlamentului și cei ai Adunării Populare colaborează. În toamna anului 2023, APG a suspendat unilateral activitatea grupului. Tarnavschi este convins că decizia a fost luată sub influența lui Șor: „Atunci, deputații parlamentari din fracțiunea lui au fost primii care au părăsit grupul”.
Acum, însă, Constantinov a decis, printr-o dispoziție personală, să restabilească activitatea grupului, modificându-i complet componența. Tarnavschi consideră acest pas juridic incorect: „Activitatea a fost suspendată prin votul Adunării Populare. Pentru a o relua, era nevoie de un nou vot și abia apoi se putea schimba componența nominală”.
Șansă pentru o „încălzire” a relațiilor?
Alexei Tulbure consideră că există, într-adevăr, șanse reale pentru o „încălzire” a relațiilor dintre Chișinău și Comrat. Potrivit lui, nu întreaga putere din autonomie s-a aflat sub influența lui Ilan Șor. „Există autorități locale, primari care sunt mereu deschiși dialogului. Există și mediul de afaceri, care este foarte departe de agenda promovată de Șor”, explică expertul. Acesta adaugă că și la Chișinău există voință politică pentru relansarea dialogului — mai ales din partea noului prim-ministru Alexandru Munțeanu, pe care îl descrie drept „un om al compromisului” și „un om dispus să discute chiar și cu cei cu care e greu să o faci”.
Tudor Mardei | NewsMaker
Tulbure consideră că Chișinăul trebuie să-și asume cea mai mare parte a responsabilității pentru restabilirea încrederii. „Chișinăul trebuie să meargă cu un mesaj deschis către Găgăuzia: «Suntem o singură națiune și nu îi privim pe găgăuzi ca pe ceva separat de întreaga Moldovă. Găgăuzii sunt parte a poporului moldovenesc». Chișinăul trebuie să repete asta constant, pentru a înlătura frustrările. La ei trebuie să apară încrederea”.
Tarnavschi consideră, de asemenea, că în noul parlament sunt oameni gata să lucreze la dialog — și din partea puterii, și din partea opoziției. „Există Larisa Voloh de la PAS, care deja a fost în grupul de lucru. Există Alexandr Stoianoglo din opoziție, el este chiar din Găgăuzia și înțelege perfect toate mecanismele”.
Însă Tarnavschi pune o mai mare responsabilitate pe Comrat: „Trebuie să se lepede complet de Șor. Să recunoască greșelile și să construiască mai departe dialogul”.
Deocamdată, potrivit lui Tarnavschi, este prea devreme să vorbim despre vreo „deșorizare”. „Nu am auzit niciodată de la Constantinov că a comis o greșeală atunci când s-a apropiat de Șor”, spune deputatul. În autonomie continuă să lucreze comitetul executiv, convenit cu Ilan Șor. Despre faptul că procesul de „deșorizare” nici măcar nu a început încă vorbește și Ecaterina Jekova.
Imagine simbol
Alexei Tulbure consideră însă că există schimbări, iar situația s-ar putea schimba definitiv după alegeri.
Găgăuzia se pregătește să se realeagă?
Mandatul actualei componențe a Adunării Populare a Găgăuziei expiră pe 12 noiembrie, însă data noilor alegeri nu a fost stabilită, deoarece chiar APG a decis anterior desființarea Comisiei Electorale Centrale. Ajunși într-un impas electoral, deputații încearcă să găsească o soluție. Vicepreședintele Gheorghi Leiciu propune crearea unei CEC temporare care să organizeze scrutinul. Alexandr Tarnavschi califică această idee drept „echilibristică juridică” și consideră că decizia de dizolvare a CEC-ului trebuie anulată. După 12 noiembrie, problema legalității deciziilor luate de APG va deveni una critică, iar deputații mai au doar câteva zile pentru a remedia situația.
NewsMaker
Pe lângă alegerile în APG, autonomia, cel mai probabil, va trebui să aleagă și un nou bașcan. Dacă Curtea de Apel va confirma sentința, Guțul va fi lipsită de funcție: infracțiunea, confirmată printr-o hotărâre judecătorească, constituie temei pentru demitere. În decurs de 90 de zile după demitere trebuie să aibă loc alegeri noi. După decizia definitivă a instanței, Adunarea Populară este obligată să stabilească data votării.
Ecaterina Jekova este sigură că nu vor fi schimbări, dacă la putere vor rămâne aceiași oameni, în special cei aflați în legătură cu Șor. „Este necesar un anumit mecanism care să scoată oameni cu o asemenea reputație din politică”, consideră fosta deputată.
Alexei Tulbure vede o șansă la curățare. „În Găgăuzia există o societate destul de patriarhală, iar oamenii sunt înclinați să repete narațiunile puterii. Dar când vor începe să aibă loc schimbări, se va schimba și comportamentul politic al populației”, spune el. Expertul punctează: este deosebit de important ca din politica găgăuză să fie eliminate elementele de cumpărare a voturilor și falsificările. Doar în acest caz, Găgăuzia va avea o șansă la o conducere cu adevărat independentă a autonomiei.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker! — Cotul Morii, satul pe care apele l-au condamnat la uitare — Accident fatal la Lozova: trei oameni și-au pierdut viața — Explicația ministrului: de ce s-a scumpit macroul? — Voronin și Kim Jong-Un, distinși cu „Premiul Lenin” al comuniștilor din Rusia — Serviciul de Protecție și Pază de stat a rămas fără conducere — Bolea, rezervat în privința alimentării avioanelor în alte țări Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură. Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
