Rezultatele referendumului privind integrarea europeană s-au dovedit a fi mai puțin optimiste pentru susținătorii cursului european al Moldovei. Numărul celor care au votat „pentru” a depășit cu puțin 50%. Bruxelles-ul a felicitat Moldova pentru victorie. Cu toate acestea, referendumul nu a arătat, așa cum se aștepta, un sprijin larg pentru integrarea europeană în societate, ci mai degrabă a evidențiat divizarea cetățenilor. Despre modul în care acest rezultat ar putea influența integrarea europeană a Moldovei și negocierile cu UE — în materialul NM.
50/50
Pe 20 octombrie, în Moldova au avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale și un referendum privind modificarea Constituției pentru integrarea europeană. Referendumul a fost inițiat de președinta Maia Sandu, iar Partidul de guvernământ „Acțiune și Solidaritate” (PAS) a susținut activ organizarea acestuia. Campania de informare privind referendumul a început cu câteva luni înainte de plebiscit. Sondajele arătau că peste 50% dintre respondenți erau pregătiți să voteze „pentru” la referendum. În realitate, opțiunea „pentru” a depășit opțiunea „împotrivă” cu un minim avantaj: 50,35% dintre alegători au votat pentru modificarea Constituției, în timp ce 49,65% au fost împotrivă.
Este, de asemenea, de remarcat faptul că în majoritatea raioanelor Moldovei cei mai mulți dintre alegători au votat împotrivă, și doar în câteva raioane centrale și în Chișinău s-a înregistrat o majoritate pentru. Totodată, o parte considerabilă a susținătorilor modificării Constituției pentru integrarea europeană locuiesc în afara Moldovei. În noaptea de după referendum, potrivit rezultatelor preliminare, opțiunea „împotrivă” prevala, dar situația s-a schimbat odată ce au început să fie procesate procesele-verbale cu voturile diasporei.
Referendumul privind aderarea Moldovei la UE
Conform acelorași sondaje, mai mulți respondenți erau dispuși să sprijine integrarea europeană decât modificările constituționale privind cursul european. Sociologul Alexandru Barbăroșie explica acest lucru prin faptul că oamenii se tem să modifice legea fundamentală a țării. Mulți politicieni pro-europeni au îndemnat, de asemenea, la boicotarea referendumului, considerându-l o manevră politică pentru atragerea electoratului președintei Sandu.
Cel mai slab rezultat din UE
Înainte de aderarea la UE, multe țări au organizat referendumuri naționale privind sprijinul pentru integrarea europeană. Moldova a înregistrat cel mai slab rezultat. Un mic avantaj al susținătorilor a fost remarcat și în Suedia și Malta: 52% și respectiv 53%. În Slovacia, la un referendum similar, 93,71% dintre alegători au votat „pentru”, iar în Ungaria – 83,76%. În urma referendumului din 2001, Elveția, însă a renunțat complet la aderarea la UE: doar 23,2% au votat pentru, iar 76,8% împotrivă. Elveția și-a consacrat atunci prin lege statutul etern și neschimbat de neutralitate.
Totuși, un astfel de referendum nu este obligatoriu pentru țările candidate la aderarea la UE. De exemplu, Cipru, Bulgaria și România au aderat la UE fără referendum.
În schimb, Moldova a organizat acest referendum la doar câteva luni după ce au început negocierile cu Uniunea Europeană pentru aderare.
Europa felicită, opoziția amenință
În ciuda unui rezultat nu tocmai convingător, oficialii europeni au felicitat Moldova pentru „opțiunea europeană”. Europarlamentarul român Siegfried Mureșan a declarat că rezultatele referendumului vor încuraja Europa să sprijine modernizarea Moldovei. „Rezultatul referendumului nu înseamnă că Moldova este divizată, ci arată că, în ciuda propagandei și a implicării masive a Federației Ruse, oamenii au găsit forța de a alege Europa,” a afirmat eurodeputatul.
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a scris pe rețeaua socială X (fostul Twitter): „Bravo, Republica Moldova, mulțumim pentru curajul vostru.” Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a felicitat poporul Moldovei și pe președinta Maia Sandu pentru „opțiunea europeană”, subliniind că „chiar și în fața tacticilor hibride ale Rusiei, Moldova a demonstrat că este independentă, puternică și dorește un viitor european”.
Între timp, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, care a acces cu Maia Sandu în turul doi al alegerilor prezidențiale, a declarat că rezultatele referendumului sunt atât de controversate încât este puțin probabil să fie considerate legitime. În ciuda faptului că reprezintă Partidul Socialiștilor, cu orientare pro-rusă, Stoianoglo se declară susținător al integrării europene. El consideră însă că referendumul nu a avut nicio legătură cu integrarea europeană, fiind doar o acțiune de PR pentru Sandu.
Este posibil un „scenariu georgian”?
Rezultatul neașteptat de slab al referendumului trezește îngrijorări cu privire la posibilitatea unui „scenariu georgian”. Georgia a urmărit mult timp o apropiere de UE, dar partidul de guvernământ „Visul Georgian” a schimbat cursul, apropiindu-se de Moscova și adoptând legi criticate de Bruxelles (cum ar fi legea agenților străini, similară celei din Rusia). Aceasta a generat proteste în Georgia.
Analistul politic Dionis Cenușă crede că un „scenariu georgian” în Moldova este puțin probabil, deoarece, spre deosebire de Georgia, unde există un regim oligarhic, în Moldova scena politică este mai complexă, cu un echilibru diferit între forțele politice. „În primul rând, guvernul actual poate declara neconstituționale sau descalifica toate forțele politice asociate [oligarhului fugar Ilan] Șor, eliminându-le astfel din alegerile parlamentare din 2025. În al doilea rând, partidul de guvernământ poate crea „clone” care să atragă alegătorii dezamăgiți și să îndepărteze susținătorii grupărilor afiliate lui Șor. În al treilea rând, diverse partide politice pot intra în viitorul parlament, ceea ce ar putea duce la formarea unui parlament de coaliție, o situație diferită de cea din Georgia, unde puterea este monopolizată de un singur partid, la fel cum se întâmplă în prezent în Moldova”, a explicat expertul.
El a adăugat că unul dintre factorii cheie care va influența dinamica alegerilor parlamentare din 2025 este viitorul președinte. „Dacă Sandu va fi realeasă, ea va încerca să sprijine PAS pentru a obține majoritatea în parlament, în timp ce o victorie a lui Stoianoglo ar însemna că administrația prezidențială va fi în opoziție cu PAS, evidențiind lacunele guvernului în fața Occidentului. În acest caz, conflictul politic între diferitele instituții de stat din Moldova ar fi clar în beneficiul Rusiei, a cărei influență crește în condiții de instabilitate”, a subliniat Cenușă.
Nu ar trebui să fie probleme
În situația actuală, experții consideră că relațiile cu UE nu ar trebui să sufere modificări semnificative. „Oficialii europeni privesc realist rezultatele referendumului. La Bruxelles și Strasbourg există o înțelegere a nivelului de amenințări hibride îndreptate împotriva Moldovei, iar acest lucru îi motivează să implementeze rapid „planul von der Leyen”, a declarat expertul WatchDog Andrei Curăraru. El estimează că, până la alegerile parlamentare, nu vom vedea un sprijin financiar semnificativ din partea UE pentru bugetul Moldovei, deoarece partidele pro-europene vor trebui să demonstreze Bruxelles-ului că sunt capabile să formeze un guvern stabil.
Dionis Cenușă este de părere că rezultatul controversat al referendumului nu va influența ritmul negocierilor de aderare la UE. Totuși, el consideră că modificarea Constituției în conformitate cu rezultatele referendumului va fi contestată de forțele de opoziție și de o parte a societății. „Având în vedere că doar 25% dintre toți alegătorii incluși pe liste au votat „pentru”, dintre care 180.000 sunt reprezentanți ai diasporei, încrederea în reforma constituțională este fragilă”, a remarcat Cenușă.
De asemenea, Dionis Cenușă a subliniat că „Bruxelles-ul nu își poate permite să critice rezultatele referendumului”. „Dacă UE ar adopta o atitudine critică, acest lucru ar afecta șansele Maiei Sandu la realegere. Recunoașterea faptului că doar 25% dintre moldoveni au votat „pentru” integrarea europeană, dintre care 180.000 fac parte din diasporă, ar putea afecta imaginea UE în Moldova”, a adăugat expertul.
Fostul reprezentant permanent al Moldovei la ONU și Consiliul Europei, Alexei Tulbure, a subliniat că negocierile de aderare la UE vor continua. „Este clar că se așteptau alte rezultate, dar influența Rusiei și erorile organizatorilor acestui referendum au contribuit la aceste cifre. UE nu vorbește despre aceste greșeli și pune accentul pe intervenția Rusiei. Acest lucru arată că UE este hotărâtă să susțină în continuare Moldova, pentru ca țara să își urmeze cursul european”.
Alexei Tulbure consideră că adevărata provocare nu va fi rezultatul referendumului, ci cel al turului doi al alegerilor prezidențiale. „Aici pot apărea surprize: dacă Sandu nu va fi realeasă, acest lucru ar putea avea consecințe pentru parcursul nostru european”, a concluzionat expertul.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
