Adela Țurcanu, medic hepatolog, ne-a comunicat că hepatita este o boală a ficatului provocată de o infecție virală. Există cinci tipuri principale ale virusului: A, B, C, D și E, dar cel mai răspândit tip al hepatitei este C. Hepatitele B, C și D pot fi cronice și acute, celelalte – A și E – pot fi tratate complet.

Istoria hepatitei poate fi încadrată în două cifre cheie: 10 și 22.

În anul 2020, Harvey J. Alter, Michael Houghton și Charles M. Rice, cercetători din SUA și din Canada, au devenit laureați ai Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină. Comitetul Nobel a decis că anume aceștia au avut o contribuție esențială în descoperirea și descrierea virusului hepatitei C. Datorită activității lor și a multor altor coautori și colegi de-ai lor, noi avem astăzi teste HCV (hepatitis C virus) de înaltă sensibilitate și sigure și medicamente eficiente, chiar dacă nu întotdeauna sunt accesibile pentru pacienți.

Aceste forme ale hepatitei pot fi tratate în totalitate, a menționat Adela Țurcanu. „Acestea se caracterizează printr-o formă ușoară a bolii și trecerea rapidă la faza de recuperare. Cei mai mulți bolnavi de aceste tipuri de hepatită se pot trata la domiciliu.

Potrivit OMS, hepatita A reprezintă aproximativ 0,5% din cazurile de deces provocate de hepatitele virale. Direcția principală a combaterii hepatitei A o constituie îmbunătățirea condițiilor sanitare. Astăzi, există vaccinuri eficiente împotriva hepatitei A, care se administrează pe larg și în tratamentul pacienților din Moldova.

Adesea, aceste forme ale hepatitei sunt numite „boala mâinilor murdare". „Riscul de contaminare cu hepatita A și E apare în cazul în care oamenii trăiesc în condiții sanitare igienice precare, consumă apă potabilă necalitativă și nu respectă regulile de igienă", a precizat Adela Țurcanu.

În cazul hepatitei A: stare de greață, slăbiciune, febră, frisoane, vomă, somnolență, ficat mărit, durere în regiunea ficatului. Dacă există câteva din aceste simptome, trebuie să te adresezi la medic pentru investigații.

În cazul hepatitei E, debutul bolii poate fi acut sau treptat. Bolnavii suferă de dereglări ale poftei de mâncare, slăbiciune, febră, dureri musculare, greutate în hipocondrul drept, adesea apare starea de greață și de vomă. Formele acute de heptatită E apar preponderent la femeile însărcinate.

Medicul susține că aceste forme ale hepatitei sunt periculoase prin faptul că pot să progreseze și să provoace ciroză sau cancer hepatic. Aceste complicații provoacă un nivel ridicat al mortalității, care este caracteristic și pentru Moldova. Pacienții se adresează la medic mult prea târziu, în stadiul în care au apărut deja complicațiile. „De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că în Moldova, formele progresive ale hepatitei sunt depistate târziu și, respectiv, răspândirea lor nu poate fi luată sub control deplin. Chiar dacă în Moldova au fost aprobate și realizate câteva programe care au scopul de a lua sub control bolile cronice ale ficatului".

Medicul hepatolog a menționat că în raioanele țării, unde adesea sunt diagnosticate astfel de forme ale hepatitei, boala se transmite fie de la mamă la copil, în timpul nașterii, fie în rezultatul transmiterii în familie. La sugarii contaminați de la mame sau la copiii care s-au contaminat înainte de a atinge vârsta de cinci ani, foarte frecvent (în 75-90% din cazuri) se dezvoltă o infecție cronică care, cu timpul, provoacă ciroză ori cancer.

În același timp, Adela Țurcanu a menționat că în Moldova, se atestă un fenomen care nu este înțeles până la capăt nici chiar de specialiștii din străinătate.

„La sud, hepatita se transmite cel mai adesea în interiorul familiei, la nord – prin sânge", a precizat Țurcanu.

Problema principală a acestor forme ale hepatitei este lipsa aproape totală a simptomelor la etapa incipientă.

Hepatita este o boală în cazul căreia nu întotdeauna reușești să înțelegi, când și unde te-ai contaminat. De aceea specialiștii au stabilit câteva grupuri de risc. Din acestea fac parte persoanele care au nevoie în primul rând de investigații pentru depistarea hepatitei.

Sunt persoanele la care cele mai apropiate rude au suferit de boli hepatice, cele care au fost supuse transfuziei de sânge, de componente separate ale sângelui ori de plasmă, în special până în anul 1992 (până atunci, nu a existat imunizarea în masă împotriva hepatitei B). În grupul de risc mai intră femeile care planifică o sarcină, cei care au fost supuși transplantului de organe, cei care intenționează să devină donatori de organe, cei care s-au aflat în închisoare, copiii înfiați, cei care au suportat mai multe intervenții chirurgicale și consumatorii de droguri injectabile.

„Eficiența tratamentului depinde de faptul, cât de repede pacientul va depista că este bolnav de hepatita B, C sau D. La orice bănuială, oricât de mică ar fi aceasta, trebuie să te adresezi la medic. Dacă hepatita C este depistată la timp, poate fi tratată în 8-12-24 de săptămâni. Astăzi, hepatita C poate fi tratată 100%", a spus Țurcanu.

„În cazul în care ai fost deja vaccinat, ar fi bine să verifici încă o dată dacă după aceasta s-a format imunitate. Acțiunea vaccinului ar putea dura 10-15 ani. Dacă în analize nu există anticorpi, e mai bine să te imunizezi încă o dată", a specificat Adela Țurcanu.

Galina Chiriacov, șefa secției terapie intensivă a Spitalului Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă", a comunicat pentru NM că în Moldova este accesibil vaccinul împotriva hepatitelor B și D, dar societatea este sceptică față de acesta, la fel ca și față de toate vaccinurile.

„Noi avem vaccin împotriva acestor tipuri ale hepatitei, acesta este administrat oamenilor din toată lumea civilizată. În unele țări, datorită vaccinului, s-a reușit chiar să fie eradicate hepatitele B și D. Însă la noi, din cauza unor prejudecăți, oamenii nu se vaccinează. Uneori chiar mi-i rușine din această cauză", a menționat medicul.

Dacă ai fost diagnosticat cu hepatită, nu ar trebui să-ți fie jenă și frică să vorbești despre aceasta cu cei apropiați. Poate că, vorbind imediat despre aceasta, îi vei proteja și îi vei împiedica să se contamineze.

Psihologul Daniela Dabija a menționat că pentru a accepta diagnosticul și pentru a avea o atitudine normală față de acesta, e nevoie de susținerea celor dragi și de ajutorul specialiștilor. Potrivit afirmațiilor sale, mai întâi trebuie să fii sigur de diagnosticul tău, fără a trage concluzii pripite despre boală, pentru că acestea ar putea agrava evoluția bolii sau ar putea provoca simptome suplimentare.

Potrivit afirmațiilor Adelei Țurcanu, până în prezent, bântuie numeroase stereotipuri despre hepatită. De exemplu, că aceasta este o maladie fatală care se transmite doar prin contacte sexuale haotice sau prin consum de droguri. Dar nu e așa. Astăzi, fiecare dintre noi se poate contamina de virusurile hepatitei, a subliniat încă o dată medicul.

„Da, transmiterea hepatitei pe cale sexuală este una dintre căile de contaminare, dar nu trebuie să credem că această boală se răspândește în special prin contact sexual. Specialiștii au constatat că în țările dezvoltate, hepatita se transmite mai des pe cale sexuală, iar în cele în curs de dezvoltare – mai rar, așa cum se întâmplă la noi", a spus Țurcanu.

Medicul hepatolog Galina Chiriacov a explicat pentru NM, de ce astăzi, hepatita nu trebuie să fie percepută ca o boală caracteristică unor anumite grupuri sociale.

***
Potrivit datelor Ministerului Sănătății, din anul 2016 până în anul 2019, peste 15,5 mii de persoane din Moldova s-au tratat de hepatita B, C și D, alte 2100 continuă tratamentul. În anul 2019, în Moldova s-au înregistrat 2957 de cazuri noi de hepatite virale, din care 1937 (65,5%) – hepatite B, C și D. În prima jumătate a anului 2020, în țara noastră s-au înregistrat 18 cazuri de hepatita C și 214 cazuri de hepatită cronică B.