Дарья Слободчикова / NewsMaker

A crescut „enorm” solicitarea pentru asistența umanitară destinată refugiaților ucraineni. Gîlcă: „produsele din depozit sunt în epuizare”

În ultima săptămână la Centrul „Patria Lukoil”, acolo unde sunt cazați refugiați ucraineni, a crescut „enorm” solicitarea pentru asistență umanitară. Dacă anterior, într-o zi erau livrate între 350 și 450 de colete, atunci vinerea trecută a fost eliberate 540 de colete cu alimente și bunuri alimentare. Anunțul a fost făcut de Boris Gîlcă, șef al Direcției generale asistență medicală și socială în cadrul ședinței săptămânale a serviciilor primăriei Chișinău din 30 mai.

Acesta a mai accentuat că produsele din depozit sunt în epuizare.

Avem nevoie de livrare constantă și zilnică a acestor produse pentru a nu opri activitatea depozitului. Amintesc că cu 2 săptămâni în urmă am beneficiat de primul lot, primul camion cu produse alimentare livrate de Centrul unic de gestionare a problemelor refugiaților de la depozitul de orășelul Vatra.  Solicit să ne mai livreze aceste bunuri. Îi invit să vină chiar într-o vizită de monitorizare, să vadă necesitățile și să vedem împreună de ce avem această creștere așa bruscă de solicitare a acestor produse din partea refugiaților”, a declarat Gîlcă.

Între timp, șeful Direcției generale asistență medicală și socială a spus că la Centrul „Patria Lukoil” au loc în continuare lucrări de îmbunătățire a infrastructurii pentru cazare. El a menționat că în prezent se pregătește dotarea unei clase cu calculatoare pentru educația online a elevilor din Ucraina pentru a continua participa la lecțiile online.

Deocamdată, spune Gîlcă, nu este clar când va fi finalizată, însă și-a exprimat speranța că în curând va fi dată în exploatare.

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, în total, pe teritoriul Republicii Moldova sunt 79.259 cetățeni ucraineni.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Congresul Național al Memoriei, dedicat foametei organizate și deportărilor staliniste. Grosu: Aceste tragedii nu sunt doar statistici

Cea de-a doua ediție a Congresului Național al Memoriei, dedicată foametei organizate din 1946-1947 și primului val al deportărilor staliniste, are loc astăzi, 28 iunie, la Chișinău. În cadrul evenimentului, participanții au vorbit despre importanța păstrării memoriei victimelor represiunilor sovietice și despre inițiativele legislative privind condamnarea negării acestor tragedii.

Congresul Național al Memoriei se desfășoară la Palatul Republicii din Chișinău. Ediția din acest an marchează 80 de ani de la foametea organizată din 1946-1947 și 85 de ani de la primul val al deportărilor sovietice din 1941.

La eveniment participă, între alții, președintele Parlamentului, Igor Grosu, ministrul Culturii, Cristian Jardan, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, ambasadorul Poloniei la Chișinău, Tomasz Kobzdej, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova, Alexandru Postica, istorici, cercetători și clerici.

Istoria, pe lângă faptul că este o înșiruire de date, înseamnă oameni, familii, destine. Iar istoria noastră poartă răni adânci. (…) Nu există sat în Republica Moldova în care să nu fi existat o familie deportată, nu există localitate care să nu păstreze amintirea foametei. Aceste tragedii nu sunt doar statistici, sunt parte a memoriei colective a poporului nostru. Și tocmai de aceea, istoricii, colegii mei, au o misiune aparte: să studieze trecutul și să transmită în continuare cultura memoriei”, a declarat Igor Grosu la eveniment.

Oficialul a menționat că Parlamentul consolidează cadrul legal în memoria victimelor represiunilor politice, menționând proiectul de lege care va introduce răspundere penală pentru persoanele care neagă public foametea și deportările din timpul regimului totalitar sovietic. Inițiativa legislativă urmează să fie dezbătută și votată în prima lectură.

Una din obligațiile statului este asigurarea dreptului la adevăr a cetățenilor săi, ca element important al respectării drepturilor omului. Dreptul la adevăr reprezintă dreptul victimelor și al societății de a cunoaște adevărul despre circumstanțele în care au fost comise încălcări grave ale drepturilor omului: cine a fost responsabil, ce s-a întâmplat și care a fost soarta victimelor. (…) Este un act de dreptate față de victime și o datorie față de generațiile care vin. Memoria nu trebuie folosită pentru a dezbina societatea. Memoria trebuie să ne unească în jurul adevărului și să aducă dreptate victimelor și urmașilor acestora”, a spus el.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: