„Viitorul comerțului: cumpărături făcute cu ajutorul agenților AI” — Godfrey Sullivan, vicepreședinte senior Visa, despre AI, stablecoins și securitatea plăților. Interviu NM

Industria globală a plăților intră într-o nouă etapă de transformare: inteligența artificială remodelează comerțul online, stablecoinurile devin parte a infrastructurii de plăți, iar consumatorii se așteaptă tot mai mult la opțiuni de plată mai rapide și mai sigure. În cadrul forumului Visa Connect Moldova, NM a discutat cu Godfrey Sullivan, vicepreședinte senior Visa și șef al departamentului Produse și Soluții pentru regiunea CEMEA. El a explicat cum îi vor ajuta agenții AI pe consumatori să facă achiziții, de ce viitorul plăților se construiește pe tokenizare și biometrie, ce așteptări au utilizatorii mai tineri de la serviciile financiare și cum noile soluții Visa ajută întreprinderile mici din Moldova.

Cum ați descrie ecosistemul global al plăților de astăzi și care sunt cele mai importante schimbări? În opinia dvs., cum va evolua viitorul finanțelor, plăților și comerțului?

Ecosistemul global al plăților evoluează într-un ritm extraordinar. Se remarcă două mari direcții de inovare.

Prima este inteligența artificială, care transformă partea vizibilă a comerțului — modul în care consumatorii descoperă produse, compară opțiuni, iau decizii și, în cele din urmă, finalizează o achiziție. Acest lucru accelerează apariția a ceea ce numim „comerț agentic”, în care agenții AI pot ajuta consumatorii să navigheze prin experiențele de cumpărare și, cu permisiunea lor, să acționeze în numele lor.

A doua este dezvoltarea stablecoinurilor și a infrastructurii bazate pe blockchain, care încep să influențeze partea din spate a circulației banilor. Acestea au potențialul de a contribui la modernizarea decontărilor, de a susține plățile transfrontaliere și de a permite forme mai programabile de schimb de valoare.

Împreună, aceste schimbări indică direcția următoarei generații a comerțului: inteligent, programabil și construit pe încredere. Rolul Visa este să contribuie la asigurarea faptului că aceste noi experiențe sunt sigure, fiabile și scalabile pentru consumatori, companii, instituții financiare și parteneri tehnologici.

În ceea ce privește comerțul agentic, Visa a lansat Visa Intelligent Commerce. Această platformă permite sistemelor bazate pe AI — inclusiv platforme precum ChatGPT și Perplexity, precum și soluții dezvoltate de comercianți, bănci și parteneri tehnologici — să se conecteze la capacitățile de plată ale Visa, la instrumentele de gestionare a riscurilor și la infrastructura rețelei de încredere Visa.

Imaginați-vă că planificați o vacanță cu ajutorul AI. În viitor, ați putea căuta, compara și rezerva călătoria într-un singur loc. Ați putea, de asemenea, să alegeți ca AI să folosească metoda de plată salvată pentru a finaliza rezervarea.

Ideea esențială este că dvs. păstrați controlul. AI poate face doar ceea ce îi permiteți să facă, folosind datele de plată și regulile de cheltuire pe care le aprobați.

Stablecoinurile reprezintă un alt domeniu important al inovării în plăți. Visa lucrează cu parteneri pentru a integra stablecoinurile în fluxuri reale de plată — de la decontarea în stablecoins, care poate oferi băncilor participante opțiuni de decontare mai flexibile, mai rapide și disponibile șapte zile pe săptămână, până la programe de carduri asociate stablecoinurilor, care le permit consumatorilor să cheltuiască din solduri cripto sau stablecoin la comercianții care acceptă Visa.

Mai larg, stablecoinurile și formele tokenizate ale banilor pot face circulația valorii mai rapidă, mai programabilă și mai disponibilă în permanență. Pentru instituțiile financiare și fintechuri, aceste capacități creează noi modalități de modernizare a trezoreriei, a decontărilor și a transferurilor transfrontaliere de bani, bazându-se în același timp pe încrederea, securitatea, interoperabilitatea și amploarea globală de care plățile au nevoie.

Care sunt principalele provocări cu care se confruntă astăzi industria globală a plăților? Și cum se adaptează Visa la aceste schimbări?

Continuăm să ne concentrăm pe simplificarea experiențelor de plată și pe eliminarea fricțiunilor din parcursul de plată. Un exemplu simplu este finalizarea cumpărăturilor online, unde inovăm pentru a face procesul mai rapid, mai automatizat și mai inteligent și pentru a elimina fricțiunea cauzată de introducerea manuală a numărului de card din 16 cifre, a datei de expirare și a codului CVV.

Pentru ca plățile să fie atât mai convenabile, cât și mai sigure, Visa investește în mai multe capacități complementare.

Prima este tokenizarea. În loc să expună numărul de card din 16 cifre al consumatorului, tokenizarea îl înlocuiește cu o acreditare digitală securizată, care poate fi limitată la un anumit comerciant, dispozitiv sau mediu de plată. Acest lucru ajută la protejarea informațiilor sensibile de plată, făcând în același timp plățile digitale mai fluide și mai scalabile.

Tokenizarea devine și mai importantă pe măsură ce comerțul se mută în canale noi, inclusiv portofele mobile, dispozitive conectate și medii cu agenți AI. În următoarea eră a comerțului, datele de plată trebuie să transmită mai mult context și mai multă încredere — inclusiv semnale despre unde și cum este folosită o acreditare, cine o folosește și dacă tranzacția corespunde comportamentului așteptat.

Extindem, de asemenea, Click to Pay cu Visa, care îi ajută pe consumatori să finalizeze cumpărăturile online fără să introducă repetat datele cardului. Scopul este ca finalizarea cumpărăturilor online să devină mai consecventă, mai convenabilă și mai sigură.

Autentificarea este un alt domeniu pe care îl dezvoltăm. În multe piețe, tranzacțiile online se bazează încă pe parole unice trimise prin SMS. Deși OTP-urile au jucat un rol important, acestea nu sunt întotdeauna ideale nici din perspectiva securității, nici din perspectiva experienței utilizatorului. Escrocii pot folosi ingineria socială pentru a-i convinge pe consumatori să le comunice aceste coduri, ceea ce le poate permite să preia controlul asupra unei tranzacții.

Aici intervine Visa Payment Passkey. Această soluție inovatoare leagă autentificarea biometrică de pe smartphone — cum ar fi recunoașterea facială sau autentificarea prin amprentă — de datele de plată ale consumatorului. În loc să introducă un OTP, consumatorul poate autentifica o tranzacție cu fața sau amprenta.

Împreună, tokenizarea, biometria, passkey-urile și inteligența de risc bazată pe AI contribuie la reducerea fricțiunilor și, în același timp, la consolidarea securității. Acest lucru devine deosebit de important pe măsură ce agenții AI încep să joace un rol mai mare în comerț. Ecosistemul are nevoie de semnale clare că o tranzacție este legitimă, autorizată și conformă cu intenția consumatorului.

Cum se schimbă preferințele de plată ale consumatorilor mai tineri, în special în ceea ce privește portofelele digitale, plățile contactless și comerțul social? Și ce face Visa pentru a rămâne înaintea acestor tendințe?

Consumatorii mai tineri, în special Generația Z, au așteptări foarte mari de la experiențele digitale. Ei au crescut într-un mediu în care mobilul este pe primul loc, iar mulți dintre ei nu văd cardul fizic drept centrul vieții lor financiare. Se așteaptă ca plățile să aibă loc prin telefoane, portofele digitale, aplicații, platforme sociale și experiențe de comerț conectat.

Pentru această generație, comoditatea este esențială — dar la fel de importantă este și încrederea. Ei vor ca plățile să fie rapide, intuitive și sigure. De aceea tokenizarea este atât de importantă. Ea permite stocarea securizată a datelor de plată pe dispozitive mobile și utilizarea lor prin portofele digitale și alte soluții de plată mobilă.

Consumatorii tineri interacționează, de asemenea, cu brandurile în multe aspecte ale vieții lor — gaming, divertisment, retail, social media și comunități digitale. Rolul Visa este să contribuie la funcționarea plăților în mod fluid și sigur oriunde aleg consumatorii să cumpere, să se joace sau să se conecteze.

O altă tendință importantă este antreprenoriatul. Mulți tineri aleg munca freelance, afacerile secundare, comerțul social sau antreprenoriatul independent în locul parcursurilor profesionale tradiționale. Acest lucru creează noi nevoi în privința acceptării plăților.

Visa a introdus recent Visa Accept, o soluție care permite persoanelor fizice și întreprinderilor mici să accepte mai ușor plăți cu cardul. De exemplu, cineva care vinde produse pe o platformă de social media sau conduce o mică afacere în cercul de prieteni ar putea primi plăți pe cardul său de debit Visa fără a fi nevoie să deschidă un cont comercial tradițional.

Vedem un potențial semnificativ pentru acest tip de soluție în piețe precum Moldova. Multe întreprinderi mici și mulți tineri antreprenori încă operează în principal cu numerar. Oferirea posibilității de a accepta mai ușor plăți digitale poate crea oportunități reale — mai ales pentru tinerii antreprenori.

Cum vedeți următoarea etapă în evoluția plăților și a comerțului? Ce rol joacă deja inteligența artificială în transformarea ecosistemului?

Inteligența artificială are atât un potențial extraordinar, cât și implicații importante de risc.

Pe partea de risc, AI permite forme mai sofisticate de fraudă. De exemplu, escrocii pot suna pe cineva, îi pot înregistra vocea și apoi pot folosi clonarea vocală generată de AI pentru a-i înșela pe membrii familiei sau pe prieteni. Observăm, de asemenea, creșterea deepfake-urilor vizuale și a altor forme de fraudă cu identitate sintetică.

În același timp, Visa folosește inteligența artificială pentru a combate frauda de peste 30 de ani. Un exemplu timpuriu este Visa Advanced Authorization, care evaluează tranzacțiile și atribuie scoruri de risc pentru a ajuta la identificarea activităților potențial frauduloase.

Astăzi, aceste capacități continuă să evolueze. Visa dezvoltă modele AI care pot analiza volume mari de tranzacții în timp real, ajutând instituțiile financiare să ia decizii mai bune de autorizare, să reducă frauda și să minimizeze refuzurile eronate ale tranzacțiilor legitime. Aceasta este una dintre provocările centrale ale plăților: oprirea activităților frauduloase, permițând în același timp tranzacțiilor legitime să se desfășoare fără probleme.

AI remodelează și experiența consumatorului. Am văzut mai multe ere ale comerțului. Mai întâi, oamenii mergeau în magazine fizice. Apoi a venit comerțul electronic, în care consumatorii cumpărau de pe site-uri. După aceea a venit comerțul mobil, când oamenii au început să cumpere și să plătească prin dispozitive mobile.

Acum intrăm în următorul val: comerțul agentic.

Astăzi, astfel de instrumente îi ajută în principal pe consumatori să ajungă pe site-urile comercianților. Dar în viitor ar putea face mult mai mult. Un consumator ar putea spune: „Vreau să cumpăr asta, găsește cel mai bun preț, nu cheltui mai mult de 400 de dolari, finalizează tranzacția, folosește adresa mea de livrare și anunță-mă când ajunge produsul.”

Pentru ca acest model să funcționeze la scară largă, ecosistemul are nevoie de încredere. De aceea Visa dezvoltă capacități care să sprijine comerțul agentic, inclusiv instrumente care îi pot ajuta pe comercianți să evalueze dacă mediile lor digitale sunt pregătite pentru ca agenții AI să navigheze, să înțeleagă conținutul și să finalizeze sarcini. Scopul este de a ajuta ecosistemul mai larg — emitenți, acquireri, comercianți, fintechuri, platforme AI și consumatori — să participe la comerțul inteligent într-un mod sigur, transparent și construit pe o infrastructură de plăți de încredere.

Pe măsură ce agenții AI devin parte a parcursului de cumpărare, cum construiește Visa încrederea în acest nou mediu? Ce mecanisme de protecție vor garanta că tranzacțiile rămân sigure, autorizate și transparente pentru consumatori, emitenți și comercianți?

Încrederea a fost întotdeauna esențială pentru plăți. În comerțul agentic, ea devine și mai importantă.

Atunci când un agent AI acționează în numele unui consumator, fiecare participant la tranzacție are nevoie de certitudine. Consumatorul trebuie să știe că agentul îi urmează instrucțiunile. Comerciantul trebuie să știe că agentul este legitim. Instituția financiară trebuie să știe că tranzacția este autorizată. Iar agentul trebuie să știe că interacționează cu un  comerciant legitim.

Visa Intelligent Commerce este concepută pentru a contribui la crearea acestei baze de încredere. Una dintre primele cerințe este confirmarea faptului că un consumator a autorizat un anumit agent AI să acționeze în numele său.

În cadrul Visa Intelligent Commerce, oferim API-uri care folosesc autentificarea la nivel de dispozitiv. Acest lucru ajută la confirmarea faptului că o anumită acreditare de plată este asociată atât cu un consumator, cât și cu un anumit agent. Tokenizarea este, de asemenea, esențială. Ea permite consumatorilor să își adauge cardul într-un mediu cu agent AI prin infrastructura rețelei de încredere Visa, păstrând în același timp protejate datele reale ale cardului.

Un alt element important este verificarea. Visa dezvoltă capacități care pot ajuta la identificarea agenților și comercianților legitimi în ecosistemul comerțului agentic. Acest tip de registru sau director îi poate ajuta pe comercianți să înțeleagă dacă un agent care încearcă să efectueze o tranzacție pe site-ul lor poate fi considerat de încredere și îi poate ajuta pe agenți să știe că interacționează cu comercianți legitimi.

Controlul consumatorului este, de asemenea, esențial. Utilizatorii trebuie să poată defini regulile care stabilesc ce au voie să facă agenții lor. Aceste reguli pot include limite de cheltuieli, categorii de comercianți, tipuri de produse, frecvența tranzacțiilor sau alte condiții.

Semnalele de plată adaugă încă un strat de protecție. Înainte de finalizarea unei tranzacții, un agent poate reveni la consumator pentru a confirma că achiziția corespunde intenției acestuia. De exemplu, consumatorul poate confirma: „Da, am intenționat să cheltui 100 de dolari pe trandafiri pentru ziua de naștere a soției mele. Aprob această tranzacție.” Plata este finalizată doar după această confirmare.

În următoarea generație a comerțului, încrederea va depinde de multe straturi care funcționează împreună: agenți și comercianți verificați, autentificare puternică, acreditări securizate și tokenizate, controale definite de consumator, detectarea fraudelor bazată pe AI și aprobarea explicită a tranzacției.

Împreună, aceste capacități pot contribui la dezvoltarea comerțului agentic într-un mod sigur, transparent și centrat pe alegerea și controlul consumatorului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Legea lui Macron care interzice rețelele de socializare pentru copiii sub 15 ani, blocată. Consiliul Constituțional: „Nu este adecvată”

Consiliul Constituțional al Franței a respins, pe 14 august, legea adoptată în iulie care interzice utilizarea rețelelor de socializare de către minorii cu vârste sub 15 ani – o premieră în Europa și una dintre inițiativele cheie ale președintelui Emmanuel Macron la sfârșit de mandat, scrie agenția France Presse.

Potrivit DW, cea mai înaltă autoritate de control constituțional din Franța a ajuns la concluzia că legea respectivă reprezintă o restricție care „nu este nici adecvată, nici necesară, nici proporțională” în raport cu dreptul cetățenilor cu vârsta sub 15 ani la libertatea de exprimare și de comunicare.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, care a promovat activ proiectul de lege, i-a cerut acum premierului Sébastien Lecornu să pregătească un nou proiect de lege, „impecabil din punct de vedere juridic”.

Palatul Élysée a declarat că hotărârea lui Macron de a obține implementarea acestei reforme rămâne neschimbată.

Amintim că legea urma să intre în vigoare pe 1 septembrie pentru conturile noi și pe 1 ianuarie pentru cele existente. Aceasta prevedea interzicerea accesului persoanelor sub 15 ani la rețele sociale precum TikTok, Snapchat, X și Instagram, dar și la funcționalitățile sociale ale unor platforme populare, precum YouTube, la aplicații de mesagerie, inclusiv WhatsApp și Messenger, precum și la unele jocuri video online.

Legea prevedea excepții, între altele, pentru enciclopediile online și conținuturile educaționale sau științifice. Consiliul Constituțional a considerat însă că aceste excepții sunt prea „limitate”.

Franța a decis să introducă restricțiile pe fondul avertismentelor tot mai numeroase privind efectele negative ale rețelelor sociale asupra copiilor și adolescenților, inclusiv captarea excesivă a atenției și expunerea la conținuturi problematice. Și alte țări europene iau în considerare introducerea unor restricții similare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei / NewsMaker

Reacția ANP, după ce avocatul Evgheniei Guțul s-a plâns de apa „murdară” din Penitenciarul Rusca

Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a venit cu precizări, după ce avocatul Evgheniei Guțul s-a plâns de calitatea apei și de condițiile de detenție din Penitenciarul nr. 7 Rusca, unde a fost transferată recent bașcana. Instituția susține că apa corespunde parametrilor admiși, iar guvernatoarea Găgăuziei beneficiază de acces la apă potabilă și la baie în aceleași condiții ca celelalte deținute, scrie TVR Moldova.

Potrivit ANP, Penitenciarul nr. 7 Rusca dispune de două fântâni arteziene, din care sunt asigurate apa potabilă și cea tehnică. Sursa citată scrie că calitatea apei este verificată periodic prin prelevarea probelor și efectuarea analizelor de laborator de către instituțiile competente.

„Potrivit ultimelor verificări, parametrii investigați se încadrează în indicii admiși”, a precizat ANP.

Instituția mai spune că accesul la baie este asigurat în conformitate cu prevederile statutului executării pedepsei, iar pentru spălarea hainelor și a altor lucruri personale deținutele pot utiliza o mașină de spălat automată. 

Amintim Sergiu Moraru, avocatul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, a criticat transferul guvernatoarei în Penitenciarul nr. 7 Rusca din Penitenciarul nr. 13 Chișinău, într-un comentariu pentru NewsMaker, pe 12 august. Apărătorul s-a plâns, totodată, pe condițiile în care este deținută Guțul: „Nu prea sunt condițiile bune deloc, și nu este că cineva ar face intenționat. (…) De exemplu, Penitenciarul Rusca nu este conectat la sistemul de apeduct de la Nistru, dar are apă tehnică. Apa aceia e murdară. Dacă te speli, parcă nu te-ai spălat. Poți să ai impresia că te-ai murdărit. Apa potabilă tot e de o calitate foarte proastă. Sunt anumite lucruri care așa se întâmplă acolo”.

***

Evghenia Guțul a fost condamnată, în august 2025, la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „ȘOR”. În același dosar, Svetlana Popan a primit o pedeapsă de șase ani de detenție pentru complicitate la finanțarea ilegală a formațiunii.

În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut sentințele, acestea devenind definitive și executorii. Pe 27 iulie, avocații celor două au contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție.

Între timp, Adunarea Populară a Găgăuziei încearcă să constate vacanța funcției de bașcan, însă prima ședință convocată în acest scop a eșuat din lipsă de cvorum.

În august, Administrația Națională a Penitenciarelor a confirmat că Evghenia Guțul a fost transferată în Penitenciarul nr. 7 – Rusca.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei | NewsMaker

Codul de etică va fi reevaluat în toate spitalele. Ministrul Sănătății: „nu contează doar cum tratăm, dar și cum vorbim”

Ministerul Sănătății va revizui codurile de etică din toate instituțiile medicale din țară. Anunțul a fost făcut pe 14 august de ministrul Alexandru Gasnaș. Potrivit oficialului, vor fi revăzute atât regulile de conduită profesională, cât și cele de comunicare publică. Gasnaș susține că măsura „nu este despre cenzură”, ci despre responsabilitatea angajaților atunci când reprezintă o instituție medicală.

„În sănătate nu contează doar cum tratăm, contează și cum vorbim, deoarece un cuvânt spus greșit poate distruge în câteva secunde încrederea pe care un pacient o are într-un medic sau într-o instituție medicală”, a declarat Gasnaș.

Ministrul a precizat că vor fi revizuite atât regulile de conduită profesională, cât și cele privind comunicarea publică din instituțiile medicale.

„Vreau să fiu foarte clar: nu este vorba despre cenzură. Fiecare are dreptul la opinie, dar atunci când reprezinți o instituție medicală ai și o responsabilitate – față de pacient, față de colegi, față de profesie. Noi nu putem considera normale umilirea pacientului, limbajul agresiv, discriminarea sau divulgarea informațiilor confidențiale. Vrem reguli simple și clare, valabile pentru toți, pentru că respectul față de pacient nu este o recomandare, este parte din actul medical”, a mai declarat ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Tudor Mardei | NewsMaker

De ce nu cumpărăm din nou energie de la MGRES, dacă în trecut era mai ieftină? Răspunsul ministrului Energiei

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că nu ar fi rațional ca malul drept al Nistrului să revină la energia electrică produsă de Centrala de la Cuciurgan (MGRES), după investițiile făcute în independența energetică. El a mai spus că regiunea primește mai puține gaze, iar cumpărarea acestora la prețul pieței și transformarea lor în energie electrică la MGRES ar fi considerabil mai scumpă. Potrivit oficialului, „asta nu înseamnă că Ministerul Energiei exclude din principiu orice opțiune”, dar, „în condițiile de astăzi, răspunsul privind reluarea achizițiilor de la MGRES este nu”.

„În ultimele zile au reapărut întrebările: de ce nu cumpărăm din nou energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan (MGRES), dacă în trecut era mai ieftină? (…) În primul rând, trebuie să explicăm de unde venea acea „energie ieftină”. MGRES producea energie electrică folosind gaze naturale livrate de Gazprom, pentru care regiunea transnistreană nu achita. Contractul Gazprom care făcea posibil acest model nu mai este executat în ceea ce privește livrările respective”, a comunicat Junghietu.

Potrivit ministrului, astăzi, regiunea primește aproximativ 2,5–3 milioane m³ de gaze pe zi, față de circa 5,7 milioane m³/zi anterior. „Aceste volume sunt insuficiente pentru a acoperi și necesarul de producere a energiei electrice pentru malul drept. Prin urmare, nu putem compara prețul istoric al energiei produse din gaze practic neplătite cu costul producerii din gaze cumpărate astăzi la prețul pieței. Am făcut și acest calcul. (…) În condițiile actuale, să cumpărăm gaze la prețul pieței și să le transformăm în energie electrică la MGRES ar fi considerabil mai scump decât mixul de energie pe care îl procurăm acum”, a precizat oficialul.

Junghietu a spus că există și ideea producerii energiei electrice la MGRES pe bază de cărbune.

„Dar și aici realitatea este mai complicată decât pare. Grupurile respective au fost proiectate pentru antracit de calitate înaltă din Donbas. (…) Importul unor asemenea cantități de antracit din Africa de Sud, Vietnam sau SUA presupune costuri și dificultăți logistice majore. Adaptarea cazanelor pentru un alt tip de cărbune este posibilă tehnic, dar estimările experților indică investiții de aproximativ 9,5 milioane EUR pentru fiecare cazan, alte 20–30 milioane EUR pentru reparațiile centralei și lucrări care ar dura aproximativ 9–12 luni. În plus, orice asemenea investiție necesită acordul proprietarului centralei. Și aici ajungem la un alt aspect important. MGRES este controlată de compania rusă Inter RAO UES, inclusă la 23 iulie 2026 pe lista entităților supuse măsurilor restrictive ale UE. R. Moldova este țară candidată la aderarea la UE și își aliniază gradual legislația, politicile și regimul sancțiunilor la cele europene”, a menționat oficialul.

Ministrul a făcut referire și la regulile pieței. „Orice furnizor, inclusiv MGRES, ar trebui să funcționeze în cadrul acestor reguli. Nu putem construi o piață europeană acasă și, în același timp, să creăm excepții permanente pentru un anumit furnizor”, a comunicat Junghietu.

Mult timp, a adăugat ministrul, energia de la MGRES a costat aproximativ 66 USD/MWh, echivalentul a circa 61 EUR/MWh la cursul de atunci. „Să comparăm această cifră cu rezultatele licitațiilor pentru noile capacități regenerabile din Republica Moldova: eolian, prima licitație – aproximativ 67 EUR/MWh; eolian, a doua licitație – aproximativ 62 EUR/MWh; solar, prima licitație – aproximativ 59 EUR/MWh. Cu alte cuvinte, astăzi putem construi în Republica Moldova capacități noi de producere a energiei regenerabile la prețuri comparabile cu ceea ce numeam cândva „energia ieftină de la Cuciurgan”. Diferența fundamentală este că aceste capacități sunt ale economiei noastre, nu depind de gaz rusesc neplătit și contribuie la securitatea energetică pe termen lung”, a adăugat ministrul.

Oficialul a mai spus că „dependența de MGRES era identificată drept vulnerabilitate în Strategia energetică încă din 2013”. „Nu ar fi rațional ca, după investițiile enorme făcute în ultimii ani pentru independența energetică, să reconstruim aceeași dependență. Asta nu înseamnă că Ministerul Energiei exclude din principiu orice opțiune. În energie, circumstanțele și riscurile se pot schimba, iar responsabilitatea noastră este să analizăm permanent toate soluțiile care pot asigura securitatea aprovizionării și cel mai bun cost pentru consumatori. Dar, în condițiile de astăzi, răspunsul privind reluarea achizițiilor de la MGRES este nu. Nu din considerente ideologice, ci din motive foarte concrete”, a conchis oficialul.

***

Amintim că regiunea se confruntă cu o criză energetică.

În luna iulie, compania de stat Energocom a procurat energie electrică din surse interne și din import la un preț mediu ponderat de aproximativ 133,86 EUR/MWh, cu circa 2 euro mai mult decât luna precedentă. Cea mai mare parte a energiei, 75,26%, a fost procurată din import, iar 24,74% a provenit de la producători locali. Detalii AICI.

VinOpera 2026: o ediție aniversară la Castel Mimi, dedicată Valentinei Nafornița

Pe 4 septembrie 2026, Castel Mimi va găzdui cea de-a IX-a ediție a Festivalului Internațional de Muzică Clasică VinOpera, unul dintre evenimentele culturale de referință din Republica Moldova.

Ediția din acest an are o emoție aparte: este dedicată sopranei Valentina Nafornița și celor 15 ani de carieră ai artistei. Născută în Republica Moldova și apreciată pe scene internaționale, Valentina Nafornița va evolua la VinOpera într-un moment aniversar, alături de publicul de acasă.

Alături de Valentina Nafornița, pe scena de la Bulboaca, va evolua baritonul ucrainean Iurii Samoilov. Prezent pe importante scene internaționale, va aduce la VinOpera forța și expresivitatea uneia dintre cele mai apreciate voci ale generației sale.

Artiștii vor fi acompaniați de Orchestra Municipală „Camerata Chișinău”, sub bagheta maestrului Cristian Spătaru, dirijor și compozitor, Director Artistic și Dirijor al Teatrului Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”.

Programul serii va include lucrări semnate de Puccini, Verdi, Rossini, Cilea, Lehár, Kálmán și Enescu, dar și momente cunoscute publicului larg, precum „La donna è mobile”, „Vissi d’arte”, „Bésame Mucho”, „Granada”, „Libiamo ne’ lieti calici” și „’O sole mio”.

La Castel Mimi, VinOpera aduce pe aceeași scenă opera, vinul și artiști cu cariere internaționale, într-un format care a devenit un reper pentru agenda culturală din Republica Moldova.

Organizat de Fundația Constantin Mimi, VinOpera a crescut de-a lungul celor nouă ediții într-un eveniment care reunește la Bulboaca artiști, iubitori de muzică, reprezentanți ai vieții publice, oameni de afaceri, diplomați și publicul care caută experiențe culturale cu identitate.

Pentru Fundația Constantin Mimi, evenimentul este și o formă de a pune în valoare Republica Moldova ca destinație culturală și turistică, prin cultură, artiști care ne reprezintă și locuri cu identitate, așa cum este Castel Mimi.

VinOpera 2026 va avea loc pe 4 septembrie, la Castel Mimi, în satul Bulboaca, raionul Anenii Noi.

Dress code: Elegant.

Biletele sunt disponibile pe iTicket.md.

Organizator: Fundația Constantin Mimi

Parteneri: Castel Mimi, Mastercard, Oficiul Național al Turismului, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”, Orange

Partener echipament tehnic: Bisconcert

Partener media general TVR Moldova și alți parteneri media: TV8, Agora

Official Coffee Partner: Julius Meinl

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: