INTERVIU: Iulian Baba, însoțitor de bord și recruiter Wizz Air: salarii, recrutare, training și oportunități în aviație în Republica Moldova

Odată cu extinderea operațiunilor Wizz Air în Republica Moldova și creșterea numărului de aeronave alocate bazei din Chișinău, compania continuă să recruteze personal și să își extindă echipa locală. Despre parcursul profesional în aviație, procesul de recrutare, salarii și oportunitățile de carieră, explică Iulian Baba, însoțitor de bord și recrutor în cadrul companiei.

Iulian, cum ai ajuns să lucrezi în aviație și cum a fost drumul tău de la poziția de însoțitor de bord până la rolul de recrutor?

Am început să lucrez în aviație acum 10 ani. Am văzut întâmplător un anunț. În acel moment mă ocupam de o afacere de familie și locuiam la Sibiu. Am văzut că se recrutau însoțitori de bord. La acea vreme, și poate chiar și acum, exista un mit că este greu să ajungi însoțitor de bord. Din curiozitate, m-am gândit: „Ce este la acel interviu? Despre ce este vorba?”. Ulterior, am descoperit o lume, o industrie din care mi-am spus că vreau să fac parte și am decis să încep această carieră. Drumul de la însoțitor de bord la recruiter a fost, pentru mine, unul natural, aș spune, pentru că am fost mereu pasionat de latura umană. Mi-au plăcut mereu, încă din școală, psihologia și interacțiunea cu oamenii, iar când a apărut oportunitatea și s-a deschis postul de recruiter, am aplicat. Am trecut interviul și trainingul, așa am ajuns recruiter acum 5 ani, practic jumătate din perioada petrecută în companie.

După atâția ani în acest domeniu, ce te-a făcut să rămâi în aviație și ce îți place cel mai mult la această profesie?

Cel mai mult îmi place dinamica industriei. Rareori două zile seamănă una cu alta. Mereu se întâmplă ceva interesant într-o anumită parte a lumii, care ne afectează operațiunile, într-un mod pozitiv sau negativ, iar acesta este, după părerea mea, cel mai atractiv aspect. Bineînțeles, contează și beneficiile oferite de companie, pentru că, dacă sunt aici și după 10 ani, înseamnă că ceva merge bine. Ne bucurăm de beneficii care ne oferă oportunitatea de a călători gratuit, de a vedea și chiar de a locui, pentru o perioadă scurtă de timp, în anumite țări pe care poate nu ne-am fi gândit să le vizităm.

Mulți oameni văd această profesie prin prisma călătoriilor și a destinațiilor noi. Cum arată, de fapt, activitatea unui însoțitor de bord și care sunt responsabilitățile pe care pasagerii nu le observă întotdeauna?

Este important de menționat faptul că, la Wizz Air, noi începem și terminăm ziua în același loc. Nu este o meserie care necesită să pleci de acasă pe mai multe zile. Să luăm exemplul Chișinăului. Toți colegii noștri din Chișinău își încep ziua aici și tot aici se întorc seara. 

Ziua începe cu o ședință comună cu ceilalți membri ai echipajului de cabină. Avem o ședință de aproximativ 10 minute la biroul Wizz Air din aeroport, în cadrul căreia discutăm aspecte legate de ce s-a întâmplat în ultimul timp în industrie. Revizuim proceduri, iar șeful de cabină testează cunoștințele celorlalți membri ai echipajului. Descrie o procedură sau o situație care s-ar putea întâmpla la bord, fie că vorbim despre o situație medicală sau una de urgență. Avem apoi o ședință cu piloții, în care ei ne oferă informații despre durata zborului, dacă ne așteptăm la ceva neprevăzut, care sunt condițiile meteo pe cursă, numărul de pasageri și alte detalii relevante. Și această ședință durează aproximativ 10 minute.

După aceste două ședințe, mergem împreună la aeronavă și începem verificarea echipamentelor de siguranță și de urgență. Verificăm scaunele, centurile. Sunt unele echipamente pe care nu le folosim zi de zi, dar pe care trebuie să le avem pregătite și la îndemână în cazul unei situații de urgență. Această parte durează aproximativ 20-30 de minute, după care pregătim cabina. Sosesc pasagerii, îi întâmpinăm și efectuăm îmbarcarea. După ce suntem gata de decolare, ne așezăm și noi și decolăm.

Ulterior urmează serviciul de la bord, care este partea vizibilă pentru pasageri. Trecem prin cabină cu produsele noastre și ne asigurăm că toată lumea are un zbor confortabil și în siguranță. Ajungem la destinație, însă nu stăm mult. Facem debarcarea, stăm aproximativ o oră în aeroportul în care am aterizat, apoi urmează ceea ce numim „security check”. Ne asigurăm că totul este în regulă în cabină și o pregătim pentru următorii pasageri.

Dacă luăm exemplul unei curse Chișinău–Roma și retur, după ce ajungem la Roma, preluăm pasagerii pentru zborul de întoarcere și revenim acasă. După aceste două zboruri, pe care noi le numim sectoare, există posibilitatea de a continua cu încă două, dacă sunt curse scurte și dacă timpul de lucru ne permite. Avem un anumit interval de timp care trebuie respectat. Dacă zborurile sunt mai lungi, atunci aici se încheie ziua și mergem acasă. Cam așa arată, pe scurt, o zi din viața unui însoțitor de bord.

Câtă pregătire este în spatele acestei munci și pentru ce tipuri de situații trebuie să fie pregătit un însoțitor de bord?

Înainte de a începe să zboare, un însoțitor de bord urmează un training intensiv de cinci săptămâni, care necesită prezență zilnică, de la ora 9:00 la 17:00. Suntem instruiți să acționăm în cazul oricărei situații de urgență. După acest training intensiv, care are loc în baza respectivă, în cazul nostru la Chișinău, urmează o etapă la Budapesta. Compania organizează întregul proces, inclusiv transferul și cazarea. Acolo au loc examenele finale, care includ și o probă practică. Viitorii colegi participă la exerciții desfășurate într-un simulator, care este, practic, un avion real care a zburat în trecut. Acum este amplasat într-un hangar și transformat într-un simulator. Acolo sunt experimentate foarte multe situații care ar putea fi reale, dar cu care, din fericire, eu personal nu m-am confruntat, precum o evacuare de urgență, o aterizare forțată pe apă și altele de acest tip. Deci, acest training intensiv ne asigură performanța și ne pregătește să putem răspunde unor situații critice, dacă este cazul. Pe lângă această pregătire, care are loc la începutul carierei, să spun așa, avem în fiecare an un training recurent, în cadrul căruia ne facem un refresh, o adaptare la proceduri.

Care sunt calitățile care te fac să crezi că o persoană s-ar potrivi acestei profesii?

În primul rând, disciplină. Aș începe cu disciplina. În aviație, este foarte, foarte important acest aspect. Disciplina poate suna un pic general, dar eu mă uit la multe aspecte derivate din disciplină, cum ar fi punctualitatea și seriozitatea în timpul interviului. De asemenea, abilitatea de a munci în echipă este un skill foarte important, alături de empatie și politețe. Cam acestea ar fi. Noi încercăm, la evenimentele de recrutare, să ne uităm dincolo de emoții, pentru că suntem conștienți că viitorii colegi vin cu speranțe și își doresc acest job. Uneori, aceste calități pe care le-am menționat pot fi acoperite de emoții, însă noi avem anumite probe în timpul zilei prin care încercăm să spargem gheața și să descoperim acele calități pe care ne dorim să le aibă.

Sunt mulți tineri care își doresc să lucreze în aviație, dar nu au experiență în domeniu. Cât de mult contează experiența și cât de mult contează atitudinea și dorința de a învăța?

Experiența anterioară nu contează deloc pentru noi, atâta timp cât oamenii au skill-urile și abilitățile pe care le-am menționat anterior. Este adevărat că experiența anterioară îi poate ajuta pe anumiți candidați să știe cum să se comporte și cum să treacă un interviu, însă, strict din punctul de vedere al cerințelor noastre, nu este nevoie de experiență anterioară. Este, după cum ai menționat și tu, mult mai importantă dorința lor de a deveni însoțitori de bord, precum și disponibilitatea și flexibilitatea. Noi vrem să vedem că își doresc cu adevărat să devină însoțitori de bord. Ulterior, ne ocupăm noi de tot. După cum spuneam, trainingurile le oferim noi gratuit, cele cinci săptămâni pe care le-am descris anterior. Licența de zbor este, de asemenea, finanțată de Wizz Air. Este un document care, dacă ar fi obținut pe cont propriu, ar costa în jur de 2.000 de euro, însă noi îl finanțăm integral, fără niciun cost din partea viitorilor colegi.

Cum decurge procesul de selecție pentru cei care participă la ziua de recrutare de la Chișinău?

Avem patru probe eliminatorii. Începem cu un test de engleză în care verificăm nivelul B1 și B2. Este un mix de întrebări de nivel B1 și B2, iar testul este scris, cu variante multiple de răspuns. A doua probă eliminatorie este o introducere personală. Candidații intră pe rând în camera comisiei și se prezintă. Totul are loc în limba engleză. A treia probă eliminatorie este o situație de roleplay, o situație ipotetică ce s-ar putea întâmpla în avion. Îi punem în situații mai puțin confortabile, însă nu urmărim neapărat rezolvarea corectă, pentru că știm că ei nu sunt încă pregătiți și nu au experiență. Ne interesează mai mult potențialul lor și modul în care reacționează într-o situație mai stresantă. Aici le-aș recomanda să își lase emoțiile deoparte și să își urmeze instinctul. Iar dacă nu știu să rezolve situația respectivă, nu este absolut nicio problemă. Eu, personal, apreciez când un candidat spune: „Îmi pare rău, nu știu, aș putea să încerc din nou într-un alt mod”. A patra probă eliminatorie este munca în echipă. Avem o situație de grup în care candidații rămași în ziua respectivă stau la masă împreună și primesc un scenariu care necesită colaborare și rezolvarea situației pe cât posibil. Urmărim abilitatea lor de a lucra în echipă, modul în care își susțin punctul de vedere și cum acceptă opiniile celorlalți. Ultima probă, care nu este eliminatorie, este interviul final, în care punem întrebări legate de CV și de educația anterioară și, pur și simplu, ne dorim să îi cunoaștem mai bine. Toate aceste etape au loc în aceeași zi.

Ți s-a întâmplat să îți dai seama încă din primele minute că un candidat are potențial pentru această profesie? 

Da, inevitabil. Suntem influențați de prima impresie. Nu cred că există un recrutor care să poată spune că nu este așa. Însă niciodată nu luăm decizia bazată doar pe prima impresie. Într-adevăr, vedem dacă există potențial încă de la prima probă. Pentru mine, potențial poate însemna o sclipire în ochi atunci când facem prezentarea companiei, înainte de începerea zilei de recrutare. Când văd că vin la timp și se așază liniștiți, așteptând să începem ziua de recrutare, sunt semne că există potențial. Pe de altă parte, dacă observ ceva ce nu este conform așteptărilor mele, nu luăm o decizie bazată doar pe acea interacțiune. Oferim șansa, pe parcursul zilei, să vedem candidații din mai multe unghiuri.

Călătoriile sunt probabil primul lucru la care se gândesc oamenii când aud de această profesie. Ce alte beneficii pot vedea cei care aleg să lucreze ca însoțitor de bord?

Pe lângă călătorii, care, după cum ai punctat și tu, sunt un lucru foarte, foarte dorit și de care oamenii se bucură din plin, mai ales că compania noastră oferă acest beneficiu nu doar angajaților, ci și apropiaților. Fiecare angajat are o listă de cinci membri ai familiei sau prieteni –  poate fi oricine – care pot călători cu un discount mare. Dar, pe lângă toate aceste beneficii, pentru mine personal, flexibilitatea programului este cel mai mare avantaj. Noi nu lucrăm de luni până vineri, de la 9:00 la 17:00. Nu lucrăm mai mult de 12–13 zile pe lună. Aș sublinia că este o medie, pentru că sunt luni în care zburăm într-adevăr 16 zile, dar și luni în care zburăm 8–9 zile. De aceea, media anuală este de aproximativ 12 zile de zbor pe lună, iar asta îți oferă foarte mult timp liber. Într-adevăr, nu toate zilele în care nu zburăm sunt libere. Avem aproximativ 10–12 zile libere, iar celelalte sunt așa-numitele zile de stand-by. Practic, suntem în rezervă: dacă dispecerii ne sună, trebuie să ne prezentăm la aeroport. Avem aproximativ 6–7 astfel de zile pe lună, însă strict timp liber avem foarte mult, iar asta, după mine, este un mare avantaj.

Și, bineînțeles, partea financiară. Nu trebuie să ne ascundem – acesta este, în primul rând, motivul pentru care mergem la muncă. Compania noastră oferă salarii foarte, foarte bune. Am făcut recent un studiu de caz împreună cu colegii de la HR, comparând salariile din Republica Moldova cu alte domenii, iar aceștia au ajuns la concluzia că oferim, la început, un salariu echivalent cu cel al unui middle manager. Este important de subliniat că pentru acest salariu se lucrează 12 zile pe lună. Ulterior, odată cu avansarea în carieră, salariile pot crește și cu până la 70% față de nivelul entry-level, la middle manager.

Ce oportunități de dezvoltare și promovare există în cadrul companiei pentru cei care încep de la zero?

Aș începe prin a spune că, în cadrul companiei noastre, nu se angajează oameni externi pentru poziții superioare. Toți instructorii, trainerii și recrutorii pe care îi avem sunt foști membri, foști însoțitori de bord. Se promovează mereu intern și acest lucru oferă, din start, foarte multe oportunități de carieră. Am menționat deja cele mai populare poziții adiționale. De exemplu, instructor, după un an sau doi în companie. Persoanele care sunt interesate de această latură, de coaching și de a învăța alte persoane, se pot orienta către rolul de instructor. Ulterior, instruiesc pe noii veniți, îi învață procedurile și se ocupă de evaluările din timpul zborului, sub supraveghere. O altă opțiune este cea de recrutor. După cum am dat exemplul meu, oamenii interesați de partea umană, de psihologie, pot opta pentru zona de recrutare. Ar mai fi și rolul de mentor – oameni care îi ajută pe noii colegi în primele luni, cu sfaturi despre cum să scrie un e-mail, pe cine să abordeze, ce să facă dacă au dificultăți cu anumite cunoștințe și ce ar trebui să studieze mai mult. Sunt nenumărate oportunități de carieră.

Recent, Wizz Air a anunțat alocarea celui de-al cincilea avion pentru Republica Moldova. Ce înseamnă această extindere pentru companie și pentru persoanele care își caută un loc de muncă în aviație?

Da, în primul rând, cred că înseamnă o încredere reciprocă. Faptul că se ajunge la cinci aeronave în mai puțin de doi ani de la redeschiderea bazei este o dovadă că publicul a răspuns bine revenirii noastre și că există dorință de a zbura. Pentru populația Republicii Moldova, pentru tinerii care își doresc o carieră în aviație, cred că este, la fel, o dovadă de încredere, pentru că suntem aici să rămânem și să creștem. Această extindere aduce și multe locuri de muncă noi. Mai avem de recrutat încă 40–50 de colegi în următoarele luni.

Există un interes mai mare din partea moldovenilor pentru această profesie în ultima perioadă? 

Da, da. Faptul că am început să organizăm evenimente mai frecvente și că am devenit mai vizibili și în mediul online, prin promovarea profesiei, a adus un răspuns pozitiv. Cred că exista, și poate încă și acum există acel mit pe care l-am menționat și la începutul interviului – că este destul de greu și costisitor să ajungi însoțitor de bord. Acesta a fost, probabil, motivul pentru care în trecut oamenii nu îndrăzneau să vină la recrutare. Și poate mai este încă un motiv pentru anumite persoane să nu participe la evenimente. Totuși, cred că facem o treabă bună și, încet-încet, înlăturăm acest mit, iar tot mai mulți oameni sunt interesați de această profesie. Spre surprinderea mea, vin și mai mulți băieți – înainte aproape că nu participau deloc, dar acum îi încurajăm să vină. Dacă îmi permiți o paranteză, nu o să mă lungesc foarte mult, dar aș vrea să promovez acest aspect: compania noastră oferă școala de piloți și finanțează această formare pentru angajații interni.

Ziua de recrutare

Procesul de recrutare începe cu participarea la ziua de recrutare Wizz Air, care va avea loc la Chișinău. Evenimentul include prezentarea companiei, verificarea nivelului de limba engleză și o scurtă auto prezentare. Candidații vor participa apoi la exerciții practice și activități de grup bazate pe situații reale din activitatea de bord, iar procesul se încheie cu un interviu individual. Pentru a participa la ziua de recrutare e nevoie să completeze formularul și să aplice pe site: 2 iulie – https://careers.wizzair.com/job/Chisinau-Cabin-Crew-Recruitment-Day-Chisinau-2-July-2026-2026/1396137833/

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

лэп, электричество, электросеть
Максим Андреев, NewsMaker

Situația din România poate influența prețurile pe piața energiei electrice. Locuitorii R. Moldova, îndemnați să economisească

În contextul stării de alertă din România, pe fondul scăderii producției de energie electrică cauzate de debitul redus al Dunării, piețele regionale se confruntă cu o presiune suplimentară. Situația poate crește necesarul de import al României și poate influența prețurile energiei electrice. Despre aceasta au comunicat reprezentanții Energocom, care au îndemnat locuitorii R. Moldova să evite folosirea aparatelor cu un consum ridicat de energie electrică între orele 18:00 și 23:00, explicând că, în orele de vârf, creșterea consumului poate impune cumpărarea suplimentară de energie de pe piețele regionale, unde aceasta este, de regulă, mai scumpă.

Reprezentanții Energocom au declarat că piețele regionale se confruntă cu o presiune suplimentară, în contextul stării de alertă declarate în România pentru o perioadă de 30 de zile, pe fondul scăderii producției de energie electrică, legate de debitul redus al Dunării. Potrivit companiei, această situație poate crește necesarul de import al României și poate determina fluctuații ale prețurilor energiei electrice.

„În prezent, S.A. „Energocom” acoperă necesarul de energie electrică a consumatorilor din Republica Moldova. Astfel, pentru 1 august 2026, Societatea a achiziționat un volum total de 9.523 MWh de energie electrică. Necesarul este acoperit din surse regenerabile locale și eligibile – 33,05%, contracte bilaterale de import – 51,68%, Piața pentru Ziua Următoare din România, prin OPCOM și BRM – 13,85%, și CET-uri – 1,42%”, a declarat compania în seara zilei de 1 august.

În același timp, au comunicat reprezentanții Energocom, „în orele de vârf, când consumul crește, poate apărea necesitatea unor achiziții suplimentare de pe piețele regionale, unde energia este, de regulă, mai scumpă”.

„În acest sens, utilizarea rațională a energiei electrice contribuie la reducerea acestor costuri și la menținerea echilibrului sistemului electroenergetic național. De aceea, îndemnăm cetățenii să utilizeze responsabil energia electrică și, acolo unde este posibil, să evite folosirea aparatelor cu un consum ridicat în intervalul orelor 18:00–23:00. Mașinile de spălat și de uscat, boilerele electrice sau alte electrocasnice pot fi pornite în timpul zilei, când consumul este mai redus. În acest mod, putem contribui la diminuarea presiunii asupra sistemului electroenergetic național și la reducerea costurilor de achiziție”, se arată în declarația Energocom.

***

Amintim că, pe 31 iulie, premierul interimar al României, Ilie Bolojan, declara că țara traversează, alături de celelalte state din regiune, o perioadă dificilă din punct de vedere energetic. Oficialul adăuga că seceta prelungită și scăderea accentuată a debitului Dunării afectează producția de energie, în special funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă. În context, Bolojan a anunțat că România va intra în stare de alertă începând cu 1 august, cu scopul de a maximiza energia produsă.

Tudor Mardei | NewsMaker

„Nu am spus că Moldova e dependentă de gazul rusesc”: Grosu, reacție după un interviu. Moldpres a prezentat scuze

Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a negat că ar fi declarat că Republica Moldova rămâne dependentă de gazul rusesc, după ce o astfel de afirmație a apărut într-un interviu cu acesta, publicat de „Moldpres”. Agenția informațională de stat a recunoscut că declarația nu îi aparține președintelui Parlamentului. Instituția a adresat scuze și a anunțat o anchetă internă.

Interviul a fost publicat pe 31 iulie. Potrivit unei capturi de ecran publicate pe 1 august de un canal de Telegram, inițial, în interviu se menționa că Igor Grosu a declarat: „Din păcate, în ceea ce privește gazele naturale, rămânem dependenți de Federația Rusă până în 2028. Chiar dacă avem contract, am văzut că, în momentul în care avem cea mai mare nevoie de resurse energetice, în perioada de iarnă, livrările pot fi diminuate fără explicații. Aceasta este o formă de dependență și, în același timp, o politică îndreptată împotriva celor care nu sunt obedienți”.

Reacția lui Grosu

„Niciodată și nicăieri nu am spus că Moldova e dependentă de gazul rusesc. Din contra, de fiecare dată, în orice ieșire publică sau în interviuri, spun cu mândrie că din 2021 am scăpat definitiv de șantajul de la Gazprom. A fost complicat, cu costuri mari, inclusiv politice, dar noi ca stat am reușit să nu mai stăm la mâna Kremlinului”, a comunicat Grosu pe 2 august.

În context, el a rugat instituțiile media să-i verifice declarațiile „fără a le interpreta, scoate din context sau falsifica”. „Mai ales când există și înregistrări video”, a adăugat Grosu.

Ce spune Moldpres

Agenția informațională de stat „Moldpres” a declarat că, în interviul publicat cu președintele Parlamentului, „s-a produs o eroare regretabilă”. Potrivit agenției, „Igor Grosu nu a afirmat că R. Moldova este dependentă de gazele rusești”.

„În textul interviului a fost publicată o frază care nu a fost rostită de președintele Parlamentului, cu privire la dependența R. Moldova. Eroarea a fost rectificată în cel mai scurt timp, iar versiunea corectată a textului este disponibilă pe fluxul oficial de știri al agenției. ​Conducerea și redacția AIS MOLDPRES își exprimă regretul pentru acest incident și adresează sincere scuze președintelui Parlamentului, Igor Grosu, precum și tuturor cititorilor și instituțiilor de presă care au preluat informația inițială”, se arată în declarația agenției.

​Totodată, Moldpres a anunțat că „a fost inițiată o anchetă internă pentru a stabili cu exactitate circumstanțele în care s-a produs această eroare, a identifica persoanele responsabile și a aplica măsurile prevăzute de legislație”.

Ce a spus, de fapt, Grosu în interviu

„Evident că am făcut tot posibilul ca să diversificăm sursele, să nu depindem de o singură sursă, cum am depins până în 2021, de Federația Rusă. Și atunci, chiar dacă aveai contract, în orice moment, dar momentul acela de obicei era iarna, când cel mai mult ai nevoie de resurse energetice, diminua încet-încet (nota red. livrările) și nu îți dădea nicio explicație – o dependență și o armă geopolitică împotriva celor care nu-i sunt obedienți”, a comunicat Grosu în timpul interviului.

***

Reamintim, Republica Moldova nu mai cumpără gaz rusesc pentru malul drept al Nistrului din anul 2022. Întregul necesar de gaze este achiziționat de pe piața europeană și importat prin gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău. La sfârșitul anului 2024, Gazprom a anunțat încetarea livrărilor de gaze către Republica Moldova – volume care erau direcționate integral către regiunea transnistreană – invocând o pretinsă datorie istorică a Chișinăului, care nu a fost confirmată în urma unui audit internațional. În consecință, începând cu 1 ianuarie 2025, gazul rusesc nu mai ajunge nici în stânga Nistrului.

Începând cu 1 august 2025, Energocom este responsabilă de asigurarea cu gaze a consumatorilor din Republica Moldova. Pentru regiunea din stânga Nistrului, gazul este achiziționat de o companie ungară și livrat până la frontiera Republicii Moldova, iar pe teritoriul țării transportul și distribuția sunt asigurate de Moldovagaz.

Cetățenii Republicii Moldova, avertizați despre închiderea frontierei Letoniei cu Belarus

Cetățenii Republicii Moldova care tranzitează sau călătoresc pe cale terestră în Letonia sunt atenționați că, în punctul de trecere a frontierei Pāternieki, este imposibilă efectuarea controlului de frontieră din cauza unor defecțiuni tehnice ale sistemelor informatice. Despre aceasta a comunicat Ambasada Republicii Moldova în Letonia pe 2 august. Menționăm că despre închiderea frontierei dintre Letonia și Belarus „din motive tehnice” a anunțat, încă pe 31 iulie, ministrul de Interne al Letoniei, Janis Dombrovs. Pāternieki este ultimul punct de trecere a frontierei funcțional între cele două țări.

„În prezent se înregistrează disfuncționalități tehnice ale sistemelor informatice la punctul de trecere a frontierei Pāternieki, ceea ce face imposibilă desfășurarea controlului de frontieră. La această etapă, cauzele defecțiunii și termenul estimativ pentru remedierea acesteia nu au fost comunicate”, a anunțat ambasada.

Cetățenii care intenționează să traverseze frontiera sunt rugați să urmărească informațiile actualizate publicate de Poliția de Frontieră a Letoniei pe site-ul oficial www.rs.gov.lv, precum și pe pagina oficială de Facebook https://www.facebook.com/rs.gov.lv.

***

Despre închiderea frontierei letono-belarusă „din motive tehnice” a anunțat, pe 31 iulie, ministrul de Interne al Letoniei, Janis Dombrovs. Cu o zi înainte, acesta i-a îndemnat pe cetățenii letoni să nu călătorească în Belarus sau să revină de acolo cât mai curând posibil. „În condițiile războiului hibrid de migrație desfășurat de Belarus, deplasarea în siguranță între cele două țări poate fi dificilă”, a avertizat el.

Potrivit publicației Meduza, în 2023, Letonia a închis punctul de trecere a frontierei Silene (Urbany) cu Belarus. De atunci, între cele două țări a rămas funcțional un singur punct de trecere – Pāternieki (Grigorovșcina). Motivul închiderii punctului Silene a fost criza migrațională organizată de autoritățile din Belarus. În 2026, situația s-a agravat din nou: de la începutul anului, Letonia a reținut peste 9 mii de migranți ilegali la frontiera cu Belarus.

IGSU

Ucraina, gata să ofere „suport și soluții în caz de urgență” pe Nistru. Hajder, discuție cu omologul său ucrainean

Partea ucraineană a dat asigurări că este gata să intervină cu suport și soluții în caz de urgență pe râul Nistru. Despre aceasta a comunicat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, care a menționat că, pe 1 august, a avut o discuție cu omologul său ucrainean, Aleksandr Kravcenko, ministrul Economiei și Mediului din Ucraina.

„Am discutat despre situația hidrologică a râului Nistru și evoluția nivelului apei din lacul de acumulare Novodnestrovsk. Am convenit menținerea unei comunicări directe și permanente pentru a monitoriza și gestiona efectele scăderii debitului apei pe Nistru. Mă bucur că partea ucraineană înțelege pe deplin îngrijorările noastre legitime și a dat asigurări că este gata să intervină cu suport și soluții în caz de urgență”, a comunicat Hajder.

Potrivit oficialului, pe plan intern, o atenție sporită trebuie acordată stației de captare care alimentează municipiul Chișinău.

***

Amintim că, pe 17 iulie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, avertiza că municipiul Chișinău și unele suburbii riscă să rămână fără apă dacă nivelul Nistrului va continua să scadă, menționând că apa din lacul de acumulare de la Novodnestrovsk a ajuns la un minim istoric din cauza secetei și a temperaturilor ridicate. Tot atunci, Hajder i-a cerut primarului Ion Ceban să prezinte starea sondelor arteziene și sursele alternative de apă ale capitalei. În replică, Ceban a declarat că nu există „nicio problemă pe Nistru” și a acuzat guvernarea că ar crea „artificial” o criză. Detalii AICI.

Pe 20 iulie, Hajder declara că Chișinăul nu are suficiente surse alternative de apă în cazul unei întreruperi prelungite a alimentării din Nistru. Potrivit lui, sursele de rezervă ale Apă-Canal Chișinău pot asigura doar circa 1 000 de metri cubi de apă pe zi, față de necesarul municipiului de aproximativ 30 000 de metri cubi. Detalii AICI.

Pe 28 iulie, Guvernul a instituit stare de alertă în sectorul hidrologic. Premierul Vasile Tofan a explicat că măsura a fost luată din cauza secetei prelungite și a scăderii la un nivel istoric a apei din lacurile de acumulare de pe Nistru, pe fondul lipsei precipitațiilor în Munții Carpați. Potrivit acestuia, starea de alertă va permite autorităților să reacționeze mai eficient în cazul agravării crizei hidrologice. Detalii AICI.

Pe 31 iulie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că Ucraina reduce deversările în Nistru pentru două săptămâni, cu 15 metri cubi pe secundă mai puțin decât în prezent. Hajder a precizat, totodată, că autoritățile analizează posibilitatea introducerii unor restricții privind utilizarea apei pentru irigații și alte activități, „în funcție de evoluția situației și de debitul râului”. Detalii AICI.

Inspectoratul General de Carabinieri al MAI

Aur pentru Moldova: sportivul Vasile Diacon a câștigat turneul internațional de lupte din Turcia

Vasile Diacon, sportiv și carabinier din Republica Moldova, a câștigat aurul la Turneul Internațional de Lupte „HASAN GEMICI & GAZANFER BILGE”, desfășurat în Turcia. Anunțul a fost făcut de Inspectoratul General de Carabinieri sâmbătă, 1 august.

Dîacon a concurat la categoria de până la 70 de kilograme. Pentru a ajunge în finală, acesta i-a învins pe sportivi din Kazahstan, Turcia și Azerbaidjan.

În meciul decisiv, luptătorul moldovean de stil greco-roman s-a impus în fața reprezentantului Uzbekistanului, cucerind titlul de campion al turneului.

Inspectoratul General de Carabinieri al MAI
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: