chisinau.md

A fost lansată linia de troleibuz nr. 38, care va face legătura dintre sectoarele Buiucani și Botanica (VIDEO)

În Chișinău a fost lansată o nouă linie de troleibuz – nr. 38. Acesta va face legătura dintre str. „Alba Iulia” și str. „Burebista” din sectoarele Buiucani și Botanica. Pe rută vor circula 10 unități noi, cu mers autonom, fabricate în Belarus și asamblate la Chișinău. Intervalul dintre două mijloace de transport, în orele de vârf, va constitui 15 minute.

La evenimentul de deschidere a rutei 38 a participat primarul general, Ion Ceban, șeful Î.M. „Regia Transport Electric Chișinău”, Dorin Ciornîi, dar și consilieri municipali.

„Acum s-a întâmplat ceea ce s-a solicitat de ani de zile, iar grație conlucrării dintre executiv cu Direcția Transport, cu RTEC și cu consilierii municipali, am reușit să aducem troleibuzele și pe strada Albișoara. Iar inițiativele privind dezvoltarea rețelei de transport public vor continua. Pe la mijlocul lunii iulie vom prezenta viziunea cum urmează să fie dezvoltat Chișinăul pe ani înainte, pe diferite componente. Obiectivul nostru este să acoperim tot municipiul cu proiecte de dezvoltare, astfel ca să avem standarde de viață mai bune pentru fiecare”, a spus Ion Ceban.

La rândul său, șeful RTEC, Dorin Ciornîi a precizat că troleibuzele pe linia 38 sunt noi, cu mers autonom și o autonomie de 20 de km, astfel pot asigura zonele fără rețea de contact. „Traseul rutei a fost selectat de cetățeni pe site-ul Primăriei și pe rețelele de socializare, din mai multe variante propuse. Doar că autoritățile locale au decis prelungirea un pic a traseului, pentru a asigura și zona sectorului Botanica cu transport public de mare capacitate”, a precizat șeful RTEC.

Ruta nr 38 are denumirea „str. Alba Iulia – str. Burebista” și următorul itinerar: tur: str. Alba Iulia, str. L. Deleanu, str. Nicolae H. Costin, str. Ion Pelivan, str. V. Belinski, str. Vasile Lupu, str. Constantin Stere, str. A. Șciusev, str. M. Viteazul, str. Albișoara, bd. Iu. Gagarin (Gara), str. Muncești, str. Burebista;

retur: str. Burebista, bd. Dacia, bd. Decebal, bd. Iu. Gagarin, str. Albișoara, str. M. Viteazul, str. Columna,  str. H. Coandă, Piața Dimitrie Cantemir, str. Ion Creangă, str. V. Belinski, str. Ion Pelivan, str. Nicolae H. Costin, str. L. Deleanu, str. Alba-Iulia (stația terminus).

Troleibuzele dispun de sisteme de aer condiționat, sistem de supraveghere video în interior și la exterior, prize USB, destinate călătorilor, pentru încărcarea dispozitivelor electronice, blocuri optice pe bază de LED, oglinzi cu reglaj electric, podea joasă, cu platformă retractabilă, pentru accesul utilizatorilor de scaun rulant.

Potrivit reprezentanților Primăriei, în ultima perioadă, pe străzile capitalei au fost puse în circulație 5 troleibuze noi, articulate, produse în Belarus, 20 troleibuze clasice AKSM, 5 troleibuze articulate, de model Solaris, achiziționate din Riga și 20 troleibuze clasice, de model Škoda.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Numirea lui von Hebel în Comisia Vetting, din nou în Parlament, în ciuda criticilor. Grosu: „Trebuie să ne mișcăm repede”

Majoritatea parlamentară a inclus pe ordinea de zi a Parlamentului proiectul de hotărâre pentru desemnarea unor membri în Comisia Vetting. Este vorba despre membrii Herman von Hebel și Bernard Lavigne. Se întâmplă după ce, în ajun, PAS a votat un amendament care permite ca membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, să fie aprobați cu votul a 51 de deputați și nu 61, iar opoziția parlamentară a contestat decizia la Curtea Constituțională. În timpul unor declarații pentru jurnaliști, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a spus că „nu-i nicio viteză” în acest proces.

Înainte de ședința Parlamentului din 6 martie, Grosu a declarat jurnaliștilor că va face uz de dreptul său de a propune plenului includerea în ordinea de zi a proiectului de hotărâre. „Nu-i nicio viteză. Lucrurile și discuțiile despre aceste două candidaturi, dar atacul e la cea dea doua candidatură, deja de două săptămâni se poartă. (…) Asistăm la două tendințe care se bat cap în cap: pe de o parte, majoritate parlamentară care face tot posibilul să accelerăm reforma justiției, și opoziția parlamentară unită care se opune acestui proces de reformă”, a declarat Grosu.

Solicitat să comenteze unele opinii, precum că hotărârea va compromite parcursul european al țării, Grosu a declarat: „N-am văzut un argument care-s pretențiile la candidat. (…) Noi avem un mandat foarte limitat, trebuie să ne mișcăm repede. Reforma e întârziată”.

Ce ține de poziția rezervată a deputatului PAS Dinu Plîngău față de von Hebel, exprimată pe 26 februarie, atunci când votul a eșuat, Grosu a declarat: „Eu am vorbit cu domnul Plîngău. Dumnealui are opinia sa. Noi am discutat. Ați văzut, am ajuns la o concluzie. A susținut inițiativa de deblocare, pentru că noi avem un blocaj acum. (…) Am stat și am discutat cu argumente: el a prezentat argumentele dânsului, eu am prezentat argumentele mele și am ajuns, într-un final, la acest rezultat, ceea ce este de apreciat și îi mulțumesc pentru înțelegere”.

Între timp, în debutul ședinței Parlamentului, Grosu a propus, la cererea Comisiei juridice pentru numiri și imunități, suplinirea ordinei de zi, inclusiv cu Proiectul de hotărâre privind desemnarea unor membri în Comisia de evaluare externă a integrității etice şi financiare a procurorilor. Propunerea a fost susținută de majoritatea parlamentară.

NM by mihaelaconovali25

Amintim că PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri – Herman von Hebel și Bernard Lavigne – în Comisia Vetting, la ședința Parlamentului din 26 februarie. Adoptarea proiectului de hotărâre privind desemnarea celor doi a eșuat, întrucât nu a întrunit un număr suficient de voturi. Documentul, care necesita cel puțin 61 de voturi pentru a fi aprobat, a fost susținut de doar 53 de deputați – toți din fracțiunea PAS. Formațiunea de guvernământ are 55 de mandate în actuala legislatură.

Forțele de opoziție din legislativ au refuzat să susțină proiectul de hotărâre din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși au exprimat sprijin pentru Lavigne. Acestea au acuzat, de asemenea, partidul de guvernământ că a propus cele două candidaturi la pachet, în încercarea de a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 3 martie, deputatul PAS, Igor Chiriac, a declarat că fracțiunea sa va identifica în scurt timp o soluție pentru suplinirea funcțiilor vacante de membri ai Comisiei. Parlamentarul a menționat că va fi analizată inclusiv varianta modificării legii, astfel încât numirile să poată fi aprobate cu votul a doar 51 de deputați.

Pe 4 martie, PAS a înregistrat un amendament. Deputatul Igor Chiriac a spus că acesta este un mecanism de deblocare a situației. Dacă candidații externi nu întrunesc numărul de voturi cerut – 61 – Comisia juridică va alege și va înainta candidații cu cel mai mare număr de voturi. În cazul în care aceiași candidați sunt înaintați repetat către Parlament, ei sunt aleși cu votul majoritar al deputaților, adică 51 de voturi, a spus Chiriac.

Pe 5 martie, PAS a votat amendamentul care permite ca membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, să fie aprobați cu votul a 51 de deputați și nu 61. Amendamentul s-a regăsit într-o inițiativă legislativă care prevede „fortificarea securității judecătorilor” și care a fost votată pe 5 martie, în a doua lectură. Opoziția parlamentară a sesizat Curtea Constituțională.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: