presedinte.md

A început construcția apeductului Chișinău–Strășeni–Călărași. Sandu: „S-ar putea să aducem apă de la vecini”

În Republica Moldova au fost lansate pe 19 iunie lucrările de construcție ale apeductului magistral Chișinău-Strășeni-Călărași. La ceremonia de lansare a participat, între alții, președinta Maia Sandu. Șefa statului a subliniat că țara noastră dispune de puține resurse de apă și că, actualmente, doar 65% din localități au acces la rețeaua de apă potabilă. Totodată, ea a menționat că Republica Moldova trebuie să continue să aibă relații bune cu vecinii săi, România și Ucraina, pentru că la un moment dat s-ar putea să fie nevoie „să aducă apă” din aceste state.

În cadrul evenimentului de lansare, președinta Maia Sandu a subliniat importanța menținerii unor relații bune cu țările democratice, în special cele membre ale UE, în contextul în care majoritatea sumei alocate pentru construcția apeductului este un grant acordat de Germania.

„Aici vedeți unul dintre foarte, foarte multe exemple ce înseamnă Uniunea Europeană, ce înseamnă parteneriatele noastre și cum țări ca Germania, Franța și multe altele ne ajută ne ajută să rezolvăm probleme concrete ale cetățenilor, ca să îmbunătățim condițiile de viață ale cetățenilor. Pe de altă parte vedem, cum țări cu regimuri autoritare distrug infrastructura și cum ucid oameni. Și aici ar trebui să ne facem concluziile unde vrem să fim: unde vrem să fim, cu cine vrem să prietenim și în ce familie vrem să fim de acum încolo”, a declarat șefa statului.

Aceasta a menționat că aprovizionarea cu apă este o problemă „complexă și acută” pentru țara noastră. Ea a precizat că doar circa 65% dintre localități sunt conectate la rețeaua de apă potabilă, iar scopul Guvernului este să ducă această rată la 100% până în 2030.

„Republica Moldova are puține resurse de apă: avem doar două râuri transfrontaliere. (…) Debitul râurilor noastre s-a micșorat 20% în ultimii 30 de ani, pentru că nu s-au făcut suficiente eforturi ca să împădurim localitățile noastre și suprafețele, așa încât să putem să reținem cât mai multă apă în sol. Am pornit să lucrăm pe toate aceste dimensiuni, dar avem încă foarte mult de lucru și depinde de fiecare dintre noi care este importanța resurselor de apă. (…) Trebuie să avem în continuare relații prietenoase, foarte bune cu vecinii noștri, Ucraina și România. Pentru că, așa cum spuneam avem două râuri transfrontaliere, și dincolo de asta, la un moment, s-ar putea să avem nevoie să aducem apă de la vecinii noștri”, a adăugat Maia Sandu.

Precizăm că apeductul va avea, în primă fază, o lungime de circa 53 de km și va asigura cu apă potabilă peste 35 de mii de locuitori ai municipiului Strășeni și ai orașului Călărași. În a doua fază, vor fi alocate investiții suplimentare pentru construcția infrastructurii de furnizare a apei în localitățile Tuzara, Sireți, Bucovăț și Sipoteni.

Lucrările de construcție sunt planificate pentru următorii doi ani și vor costa 45 de milioane de euro. 40 de milioane de euro reprezintă un grant oferit de Guvernul Germaniei, iar 5 milioane de euro au fost alocate de Guvernul Republicii Moldova.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Atașatul apărării al SUA în Moldova: Transnistria nu reprezintă o problemă militară, dar rămâne una pentru integrarea în UE

Regiunea transnistreană nu reprezintă o problemă la nivel militar, a declarat atașatul apărării al SUA în Republica Moldova, Marcel Bolboaca-Negru, într-un interviu pentru NewsMaker, oferit în contextul Moldova Security Forum. Oficialul consideră, însă, că regiunea rămâne o problemă pentru integrarea țării în Uniunea Europeană, „care va trebui rezolvată”.

Întrebat de NM în ce măsură prezența trupelor ruse în regiune crește pericolul pentru Republica Moldova, Bolboaca-Negru a răspuns: „Bineînțeles, Transnistria rămâne o problemă. Din punctul meu de vedere militar, Transnistria nu este o problemă la nivel militar, chiar dacă trupele ruse sunt prezente acolo. Dar, bineînțeles, este o problemă în integrarea în Uniunea Europeană, care va trebui rezolvată”.

În același interviu, atașatul apărării a fost întrebat cum comentează opiniile criticilor, care consideră că neutralitatea și păstrarea distanței față de NATO ar putea contribui la securitatea Republicii Moldova. Oficialul american a refuzat să comenteze criticile, însă a ținut să precizeze că doar „Moldova și poporul moldovean decid care este viitorul”.

Amintim că, pe 8 octombrie, la cea de-a treia ediție a Moldova Security Forum, secretarul de stat al MAE, Valeriu Mija, a declarat că integrarea europeană și războiul din Ucraina pot accelera reglementarea transnistreană. Potrivit lui, mulți locuitori ai regiunii beneficiază deja de avantajele vieții în Moldova, cu norme și valori mai democratice.

În cadrul aceluiași forum, fostul premier Dorin Recean, emisar special al președintei pentru dezvoltare și reziliență, a declarat că regiunea transnistreană nu mai este văzută ca o amenințare pentru securitate, „ci ca ceva care poate să ducă la unele incidente”. „Moldova continuă să fie în siguranță, chiar și cu Transnistria”, a declarat fostul premier.

La rândul său, întrebat dacă este de acord că evacuarea trupelor și munițiilor rusești din Cobasna ar trebui să fie o condiție într-un acord post-război, după încheierea războiului din Ucraina, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat, pe 8 octombrie, că retragerea trupelor ruse care staționează ilegal pe teritoriul Republicii Moldova nu trebuie corelată cu negocierile de pace privind Ucraina. Potrivit lui, acestea sunt două subiecte distincte, care trebuie abordate separat.

Principalele declarații ale conducerii Republicii Moldova, oficialilor din Ucraina și România, reprezentanților NATO și experților internaționali, făcute în cadrul forumului, pot fi citite AICI.

***

Potrivit sondajului realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat pe 7 octombrie, în ajunul Moldova Security Forum 2026, șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: