În Republica Moldova au fost lansate pe 19 iunie lucrările de construcție ale apeductului magistral Chișinău-Strășeni-Călărași. La ceremonia de lansare a participat, între alții, președinta Maia Sandu. Șefa statului a subliniat că țara noastră dispune de puține resurse de apă și că, actualmente, doar 65% din localități au acces la rețeaua de apă potabilă. Totodată, ea a menționat că Republica Moldova trebuie să continue să aibă relații bune cu vecinii săi, România și Ucraina, pentru că la un moment dat s-ar putea să fie nevoie „să aducă apă” din aceste state.
În cadrul evenimentului de lansare, președinta Maia Sandu a subliniat importanța menținerii unor relații bune cu țările democratice, în special cele membre ale UE, în contextul în care majoritatea sumei alocate pentru construcția apeductului este un grant acordat de Germania.
„Aici vedeți unul dintre foarte, foarte multe exemple ce înseamnă Uniunea Europeană, ce înseamnă parteneriatele noastre și cum țări ca Germania, Franța și multe altele ne ajută ne ajută să rezolvăm probleme concrete ale cetățenilor, ca să îmbunătățim condițiile de viață ale cetățenilor. Pe de altă parte vedem, cum țări cu regimuri autoritare distrug infrastructura și cum ucid oameni. Și aici ar trebui să ne facem concluziile unde vrem să fim: unde vrem să fim, cu cine vrem să prietenim și în ce familie vrem să fim de acum încolo”, a declarat șefa statului.
Aceasta a menționat că aprovizionarea cu apă este o problemă „complexă și acută” pentru țara noastră. Ea a precizat că doar circa 65% dintre localități sunt conectate la rețeaua de apă potabilă, iar scopul Guvernului este să ducă această rată la 100% până în 2030.
„Republica Moldova are puține resurse de apă: avem doar două râuri transfrontaliere. (…) Debitul râurilor noastre s-a micșorat 20% în ultimii 30 de ani, pentru că nu s-au făcut suficiente eforturi ca să împădurim localitățile noastre și suprafețele, așa încât să putem să reținem cât mai multă apă în sol. Am pornit să lucrăm pe toate aceste dimensiuni, dar avem încă foarte mult de lucru și depinde de fiecare dintre noi care este importanța resurselor de apă. (…) Trebuie să avem în continuare relații prietenoase, foarte bune cu vecinii noștri, Ucraina și România. Pentru că, așa cum spuneam avem două râuri transfrontaliere, și dincolo de asta, la un moment, s-ar putea să avem nevoie să aducem apă de la vecinii noștri”, a adăugat Maia Sandu.
Precizăm că apeductul va avea, în primă fază, o lungime de circa 53 de km și va asigura cu apă potabilă peste 35 de mii de locuitori ai municipiului Strășeni și ai orașului Călărași. În a doua fază, vor fi alocate investiții suplimentare pentru construcția infrastructurii de furnizare a apei în localitățile Tuzara, Sireți, Bucovăț și Sipoteni.
Lucrările de construcție sunt planificate pentru următorii doi ani și vor costa 45 de milioane de euro. 40 de milioane de euro reprezintă un grant oferit de Guvernul Germaniei, iar 5 milioane de euro au fost alocate de Guvernul Republicii Moldova.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Predarea limbilor străine în Republica Moldova s-a dezvoltat în ultimii ani pe fondul unei cereri sociale tot mai mari. Limbile străine sunt percepute din ce în ce mai mult nu doar ca discipline școlare, ci ca instrumente practice de acces la educație, profesii și mediul internațional. Acest lucru schimbă treptat atât așteptările față de rolul profesorului, cât și cerințele privind calitatea predării.
În acest context, în anul 2026, International Language Training Center (ILTC) și Institutul Național pentru Educație și Leadership (INEL) lansează un program orientat spre dezvoltarea mediului profesional al profesorilor de limbi străine. Scopul este de a sprijini cadrele didactice să activeze nu izolat, ci în cadrul unei comunități profesionale durabile, în care schimbul de bune practici și susținerea implementării noilor abordări devin o parte constantă a activității lor.
De la cursuri la un mediu profesional
Experiența ultimilor ani a arătat că formările individuale sau actualizările metodologice punctuale au un impact limitat în timp. O valoare mult mai mare pentru profesori o reprezintă oportunitatea de a face parte dintr-un mediu profesional în care pot reveni constant la discuții despre practică, pot analiza experiențe din diferite școli și regiuni și pot reflecta asupra noilor abordări, după testarea acestora în context educațional real.
Victoria Galii, directoarea International Language Training Center (ILTC), vorbește despre acest demers ca despre o extindere a misiunii ILTC. Organizația rămâne un centru lingvistic, dar își asumă în același timp rolul unei platforme de sprijin pentru dezvoltarea profesională a profesorilor de limbi străine.Ne referim la un mediu care funcționează în mod constant: profesorii se întâlnesc în diferite formate, discută provocări practice, împărtășesc soluții și revin la aceste conversații cu o experiență nouă.
Această abordare este susținută și de parteneri. Viorica Andrițchi, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership (INEL), subliniază că schimbările durabile apar rareori ca rezultat al unui singur eveniment. Potrivit observațiilor sale, profesorii au nevoie de un mediu profesional care permite un schimb constant de practici și oferă acces la sprijinul pentru implementarea abordărilor în activitatea școlară reală. Din acest motiv, parteneriatul dintre ILTC și INEL se bazează pe îmbinarea agendei profesionale internaționale cu un model de lucru pe termen lung, bine gândit.
Programul este conceput pentru un prim ciclu de trei ani (2026–2028) și include mai multe direcții interconectate. Printre acestea se numără o conferință internațională anuală, dezvoltarea unei rețele regionale de formare profesională pentru școli, inclusiv din mediul rural, un program lingvistic destinat mentorilor naționali, precum și pregătirea viitorilor profesori, studenți din anii absolvenți.
Toate aceste direcții sunt unite de comunitatea profesională ILTC Community, menită să devină un mediu permanent pentru schimbul de practici. Astfel, soluțiile care funcționează nu vor rămâne în interiorul unor școli sau grupuri izolate, ci se vor extinde treptat pe o scară mai largă.
Experiența internațională, adusă în clasă
Primul eveniment al programului a fost International Language Teachers Conference ILTC Moldova 2026, dedicat aspectelor practice ale predării limbii engleze. Alegerea acestei teme reflectă situația actuală: limba engleză se află cel mai des în centrul discuțiilor metodologice, deoarece cererea este sporită, iar provocările din clasă devin tot mai complexe.
La conferință au participat experți recunoscuți la nivel internațional în domeniul predării limbii engleze, ale căror abordări metodologice și publicații sunt utilizate de profesori din diferite țări. Temele abordate au coincis cu subiectele despre care profesorii discută cel mai des între ei după ore.
Jim Scrivener (Regatul Unit) a vorbit despre managementul clasei. Nu despre disciplină ca scop în sine, ci despre ceea ce ajută o lecție să „se țină”: cum se construiește ritmul, cum se recâștigă atenția, cum sunt implicați elevii care își pierd rapid interesul și cum se menține contactul atunci când nivelul elevilor este foarte diferit.
Boelo van der Pool (Țările de Jos / Spania) a abordat tema incluziunii și a neurodiversității. Acesta a vorbit despre dislexie și ADHD ca realități întâlnite de profesori în activitatea la clasă și despre modul în care astfel de particularități pot fi recunoscute fără etichetări, despre adaptarea modului de predare și a sarcinilor, precum și despre organizarea procesului educațional astfel încât să fie menținut un climat calm și sigur în clasă.
Jeremy Harmer (Regatul Unit) s-a concentrat pe storytelling. Accentul nu a fost pus pe „istorii frumoase”, ci pe modul în care istoriile funcționează în predarea limbilor: cum contribuie la menținerea motivației, la implicarea elevilor în comunicare, la dezvoltarea înțelegerii și la transformarea practicii lingvistice într-un proces mai natural.
Discuțiile din cadrul conferinței nu s-au limitat la un set de tehnici. Treptat, conversația a ajuns la întrebarea de ce depinde durabilitatea schimbărilor în clasa reală. Jim Scrivener, teacher trainer și autorul lucrărilor metodologice pentru profesorii de limba engleză, a remarcat că cele mai vizibile rezultate apar atunci când profesorii au posibilitatea de a reveni constant la analiza propriei practici împreună cu colegii și de a adapta abordările la contextul lor, nu doar de a reproduce soluții gata făcute.
Dezvoltarea mediului profesional al profesorilor este susținută și la nivelul politicilor educaționale. După cum a menționat la conferință Valentina Olaru, secretar de stat al Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova, calitatea predării limbilor străine influențează direct oportunitățile educaționale și profesionale ale tinerilor. Formatele sistemice de dezvoltare profesională a cadrelor didactice și diseminarea practicilor eficiente la nivel național reprezintă o componentă importantă a consolidării sistemului educațional.
Accesul regulat la metodici moderne, inclusiv pentru profesorii din regiuni și din școlile rurale, ar trebui să devină o normalitate, nu o excepție. Pe măsură ce schimbul profesional intră în ritmul de lucru, diferențele dintre centru și regiuni se reduc, iar calitatea predării se echilibrează prin extinderea practicilor verificate. Astfel se conturează treptat un mediu profesional în care predarea limbilor străine evoluează prin comunitate, reflecție asupra experienței și verificarea constantă a abordărilor în activitatea reală din clasă.
