„Abrogarea stării de urgență acum ar fi o decizie iresponsabilă”. Premierul, despre când ar putea fi luată decizia

Abrogarea stării de urgență în domeniul energetic, acum, în ajunul sărbătorilor pascale și într-un context geopolitic extrem de instabil, ar fi o decizie iresponsabilă. Declarația a fost făcută pe 8 aprilie de premierul Alexandru Munteanu, la ședința Guvernului. Oficialul a spus că Guvernul își propune să ajungă în Parlament, pentru examinarea abrogării stării de urgență, după sărbătorile pascale, pe 23 aprilie, „dacă situația ne va permite și nu vor fi alte situații de forță majoră”. Totodată, a anunțat că, după sărbătorile de Paște, cabinetul de miniștri va fi disponibil pentru dezbaterea raportului Guvernului pentru anul 2025, care va fi transmis Parlamentului până la sfârșitul acestei săptămâni.

„Aveam intenția să venim mâine în Parlament cu propunerea de abrogare”

„Am promis că nu vom menține starea de urgență în domeniul energetic nici măcar o zi față de cât este necesar. (…) Aveam intenția și ne pregăteam să venim chiar mâine, în ziua de joi, în Parlament, cu propunerea de abrogare. (…) Trebuie să constat, spre regret: realitatea s-a schimbat și, iarăși, spre regret, nu s-a schimbat într-o direcție pozitivă. Situația pe piețele externe rămâne extrem de volatilă. Cred că, cu toții, am urmărit, în special, ceea ce se întâmpla în această noapte după declarațiile președintelui american”, a declarat Munteanu, în debutul ședinței.

Potrivit lui Munteanu, pe 7 aprilie, prețul petrolului a ajuns la 115 dolari pentru baril. „Estimările indicau o posibilă creștere spre 150 de dolari sau chiar peste acest nivel. Noaptea s-a anunțat o posibilă sau o reală încetare temporară a focului, un armistițiu între SUA și Iran. (…) Am urmărit, în dimineața zilei, prețul la baril a scăzut, dar n-a scăzut semnificativ. Deci, piețele așteaptă ce urmează. (…) În același timp, urmărim cum procedează țările din regiune, inclusiv și state care sunt mai puțin vulnerabile la șocurile externe. (…) Aceste state au instituit stări de urgență pentru perioade mai lungi. România, de exemplu, a adoptat astfel de măsuri pentru 3 luni”, a comunicat premierul.

Totodată, Munteanu s-a referit la linia electrică aeriană Isaccea-Vulcănești, atacată în Ucraina și supusă unor lucrări de reparație, menționând că „riscurile oricum n-au dispărut”. „Atacurile se pot repeta oricând, inclusiv în perioada sărbătorilor pascale”, a adăugat oficialul.

„Abrogarea stării de urgență acum ar fi o decizie iresponsabilă”

Potrivit lui Munteanu, „în aceste condiții, abrogarea stării de urgență acum, în ajunul sărbătorilor și într-un context geopolitic extrem de instabil, ar fi o decizie iresponsabilă”. „Ne propunem să revenim în Parlament după sărbătorile pascale, pe 23 aprilie, pentru examinarea abrogării stării de urgență. Iarăși, dacă situația ne va permite și nu vor fi alte situații de forță majoră”, a precizat oficialul.

Totodată, Munteanu a anunțat că, până la sfârșitul săptămânii, va fi transmis Parlamentului raportul Guvernului pentru anul 2025. „Vom fi disponibili pentru dezbatere imediat după sărbătorile de Paște. Deci, ne vom consulta cu colegii din Parlament, care este formatul”, a conchis premierul.

***

Reamintim că R. Moldova se află în stare de urgență în domeniul energetic din 25 martie, instituită pentru o perioadă de 60 de zile. Decizia a fost luată în contextul atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina, care au dus la deconectarea liniei electrice de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești. Pe 28 martie, linia electrică a fost repusă în funcțiune, după ce a fost reparată. 

Pe 29 martie, liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a cerut anularea stării de urgență în domeniul energetic. O solicitare similară a fost enunțată și de primarul municipiului Chișinău. În reacție, reprezentanții Guvernului au declarat că măsura rămâne necesară până la stabilizarea completă a sistemului energetic. Pe 30 martie, șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a spus că țara ar putea reveni la starea de alertă în sectorul energetic, iar starea de urgență ar putea fi ridicată înainte de termen.

Pe 1 aprilie, premierul Alexandru Munteanu a anunțat că intenționează să meargă la Parlament pentru a propune abrogarea stării de urgență în sectorul energetic. Pe 3 aprilie, Centrul Național de Management al Crizelor, din subordinea Guvernului, a declarat că nivelul actual al riscurilor nu permite renunțarea imediată la starea de urgență.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

SplashNews.com

Fiul cel mare al prințesei moștenitoare a Norvegiei, condamnat la 4 ani de închisoare pentru viol

Marius Borg Hoiby, fiul cel mare al prințesei moștenitoare Mette-Marit a Norvegiei, a fost găsit vinovat de viol, luni, 15 iunie. Tribunalul districtual din Oslo l-a condamnat la 4 ani de închisoare, transmite AP.

Hoiby a fost găsit vinovat pentru două din patru acuzații de viol care i s-au adus, fiind achitat pentru celelalte două. Acesta fusese învinuit de agresiune sexuală asupra a patru femei care dormeau sau nu au putut să opună rezistență, între 2018 și 2024.

Bărbatul, în vârstă de 29 de ani, a mai fost învinuit și de alte infracțiuni minore, inclusiv agresiune, infracțiuni legate de droguri și încălcarea unui ordin de restricție.

El a negat acuzațiile de viol, dar și-a recunoscut vinovăția pentru câteva infracțiuni minore.

Inițial, procurorii au cerut Tribunalului Districtual din Oslo să îl condamne la șapte ani și șapte luni de închisoare. În același timp, avocații apărării au susținut că acesta ar trebui achitat de acuzațiile de viol și să primească maximum 18 luni pentru infracțiunile pe care le-a recunoscut.

Procesul a durat șase săptămâni și s-a încheiat în martie, după mărturiile mai multor acuzatori și prezentarea de probe. Dovezile includeau mesaje, imagini și videoclipuri de pe telefonul mobil al lui Hoiby.

Marius Borg Hoiby nu deține niciun titlu regal și nici nu are nicio îndatorire regală, fiind fiul prințesei moștenitoare Mette-Marit dintr-o relație anterioară cu prințul Hakoon, moștenitorul coroanei norvegiene. Totuși, cazul său a atras o atenție intensă presei internaționale, din cauza legăturii cu familia regală.

Interesul s-a intensificat în ultimele zile, pe măsură ce starea de sănătate a lui Mette-Marit s-a deteriorat. Prințesa moștenitoare suferă de fibroză pulmonară și așteaptă un transplant de plămâni.

De asemenea, procesul s-a desfășurat pe fondul unei noi examinări a familiei regale. Aceasta a avut loc în urma dezvăluirilor despre contactele anterioare ale lui Mette-Marit cu Jeffrey Epstein, agresorul sexual decedat. Ea și-a cerut public scuze pentru asociere și a spus că a dat dovadă de o judecată slabă în menținerea contactului cu el. Nu este acuzată de nicio faptă ilegală, notează G4Media.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: