„Abrogarea stării de urgență acum ar fi o decizie iresponsabilă”. Premierul, despre când ar putea fi luată decizia

Abrogarea stării de urgență în domeniul energetic, acum, în ajunul sărbătorilor pascale și într-un context geopolitic extrem de instabil, ar fi o decizie iresponsabilă. Declarația a fost făcută pe 8 aprilie de premierul Alexandru Munteanu, la ședința Guvernului. Oficialul a spus că Guvernul își propune să ajungă în Parlament, pentru examinarea abrogării stării de urgență, după sărbătorile pascale, pe 23 aprilie, „dacă situația ne va permite și nu vor fi alte situații de forță majoră”. Totodată, a anunțat că, după sărbătorile de Paște, cabinetul de miniștri va fi disponibil pentru dezbaterea raportului Guvernului pentru anul 2025, care va fi transmis Parlamentului până la sfârșitul acestei săptămâni.

„Aveam intenția să venim mâine în Parlament cu propunerea de abrogare”

„Am promis că nu vom menține starea de urgență în domeniul energetic nici măcar o zi față de cât este necesar. (…) Aveam intenția și ne pregăteam să venim chiar mâine, în ziua de joi, în Parlament, cu propunerea de abrogare. (…) Trebuie să constat, spre regret: realitatea s-a schimbat și, iarăși, spre regret, nu s-a schimbat într-o direcție pozitivă. Situația pe piețele externe rămâne extrem de volatilă. Cred că, cu toții, am urmărit, în special, ceea ce se întâmpla în această noapte după declarațiile președintelui american”, a declarat Munteanu, în debutul ședinței.

Potrivit lui Munteanu, pe 7 aprilie, prețul petrolului a ajuns la 115 dolari pentru baril. „Estimările indicau o posibilă creștere spre 150 de dolari sau chiar peste acest nivel. Noaptea s-a anunțat o posibilă sau o reală încetare temporară a focului, un armistițiu între SUA și Iran. (…) Am urmărit, în dimineața zilei, prețul la baril a scăzut, dar n-a scăzut semnificativ. Deci, piețele așteaptă ce urmează. (…) În același timp, urmărim cum procedează țările din regiune, inclusiv și state care sunt mai puțin vulnerabile la șocurile externe. (…) Aceste state au instituit stări de urgență pentru perioade mai lungi. România, de exemplu, a adoptat astfel de măsuri pentru 3 luni”, a comunicat premierul.

Totodată, Munteanu s-a referit la linia electrică aeriană Isaccea-Vulcănești, atacată în Ucraina și supusă unor lucrări de reparație, menționând că „riscurile oricum n-au dispărut”. „Atacurile se pot repeta oricând, inclusiv în perioada sărbătorilor pascale”, a adăugat oficialul.

„Abrogarea stării de urgență acum ar fi o decizie iresponsabilă”

Potrivit lui Munteanu, „în aceste condiții, abrogarea stării de urgență acum, în ajunul sărbătorilor și într-un context geopolitic extrem de instabil, ar fi o decizie iresponsabilă”. „Ne propunem să revenim în Parlament după sărbătorile pascale, pe 23 aprilie, pentru examinarea abrogării stării de urgență. Iarăși, dacă situația ne va permite și nu vor fi alte situații de forță majoră”, a precizat oficialul.

Totodată, Munteanu a anunțat că, până la sfârșitul săptămânii, va fi transmis Parlamentului raportul Guvernului pentru anul 2025. „Vom fi disponibili pentru dezbatere imediat după sărbătorile de Paște. Deci, ne vom consulta cu colegii din Parlament, care este formatul”, a conchis premierul.

***

Reamintim că R. Moldova se află în stare de urgență în domeniul energetic din 25 martie, instituită pentru o perioadă de 60 de zile. Decizia a fost luată în contextul atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina, care au dus la deconectarea liniei electrice de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești. Pe 28 martie, linia electrică a fost repusă în funcțiune, după ce a fost reparată. 

Pe 29 martie, liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a cerut anularea stării de urgență în domeniul energetic. O solicitare similară a fost enunțată și de primarul municipiului Chișinău. În reacție, reprezentanții Guvernului au declarat că măsura rămâne necesară până la stabilizarea completă a sistemului energetic. Pe 30 martie, șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a spus că țara ar putea reveni la starea de alertă în sectorul energetic, iar starea de urgență ar putea fi ridicată înainte de termen.

Pe 1 aprilie, premierul Alexandru Munteanu a anunțat că intenționează să meargă la Parlament pentru a propune abrogarea stării de urgență în sectorul energetic. Pe 3 aprilie, Centrul Național de Management al Crizelor, din subordinea Guvernului, a declarat că nivelul actual al riscurilor nu permite renunțarea imediată la starea de urgență.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Володимир Зеленський

Trump și Zelenski s-au întâlnit la New York. Președintele Ucrainei susține că este pregătit pentru un armistițiu energetic dacă și Rusia îl va respecta

Președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, și președintele SUA, Donald Trump, au avut o întrevedere la New York, în marja Adunării Generale a ONU. Președintele ucrainean a declarat că este pregătit pentru un armistițiu energetic dacă și Rusia îl va respecta. Potrivit lui Zelenski, SUA vor transmite Moscovei această propunere, relatează BBC.

Zelenski a declarat jurnaliștilor, după întrevederea cu Trump, că Ucraina este pregătită să negocieze cu Rusia un moratoriu privind atacurile asupra infrastructurii energetice, iar SUA vor transmite Moscovei această propunere. În ceea ce privește atacurile asupra infrastructurii energetice, în ultimele zile, potrivit presei, Trump îi cere lui Zelenski să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești, susținând că acestea duc la creșterea prețurilor la motorină în întreaga lume, inclusiv în SUA.

Zelenski a adăugat că i-a cerut lui Trump rachete antiaeriene pentru sistemele Patriot, precum și o licență pentru producerea acestor rachete în Ucraina. Totodată, el a menționat că „echipele continuă să lucreze” pentru a începe producția de rachete antiaeriene pentru sistemele Patriot în Ucraina. Președintele ucrainean a mai spus că, în cadrul întrevederii cu Trump și delegația americană, a fost discutată și transmiterea către Ucraina a unui „pachet de apărare antiaeriană pentru iarnă”, care ar urma să includă, potrivit estimărilor, rachete pentru sistemele Patriot, precum și „posibili pași de dezescaladare care ar putea deschide calea către diplomație”.

Președintele ucrainean a mai spus, după întrevederea cu Donald Trump, că este pregătit să se întâlnească cu Vladimir Putin, iar SUA ar putea contribui la organizarea unei astfel de întrevederi. „Cel mai important lucru pe care îl poate face președintele [SUA, Donald Trump], inclusiv în ceea ce privește subiectele pe care le-am abordat astăzi mai devreme, este să organizeze o întrevedere trilaterală, la care liderii țărilor să poată discuta toate subiectele sensibile”, a declarat Zelenski. Întrebat dacă acest lucru înseamnă că este dispus să se întâlnească cu Putin, Zelenski a răspuns: „Da, sunt pregătit să mă întâlnesc cu Putin în orice moment. Cred că trebuie cu toții să avansăm cât mai repede posibil [spre încheierea războiului]”. „Dacă spuneți că războiul trebuie încheiat prin dialog, asta înseamnă că trebuie să ne întâlnim și să discutăm”, a adăugat Zelenski.

Pe o rețea de socializare, făcând bilanțul întrevederii, Zelenski a menționat că a discutat cu Trump „despre cum să punem capăt războiului”. „Nu sunt sigur dacă Rusia este pregătită astăzi, dar, în orice caz, am discutat despre un armistițiu energetic. Suntem pregătiți pentru un armistițiu energetic dacă ei nu vor ataca infrastructura noastră energetică, rețelele electrice, sistemul de încălzire și cel de alimentare cu apă. (…) Mâine, președintele Trump se va întâlni cu liderul Chinei. I-am spus foarte deschis președintelui că noi considerăm că, dacă îl va implica și pe președintele Xi, acesta are influență asupra lui Putin. (…) Am discutat și despre iarnă. (…) Solicităm două lucruri părții americane. Primul – un pachet de rachete pentru sistemele Patriot pentru iarnă. Al doilea – licențe pentru producerea rachetelor pentru sistemele Patriot. (…) În opinia mea, cel mai important pas pe care îl poate face președintele Trump este să organizeze o întrevedere trilaterală, la care liderii să poată aborda toate subiectele sensibile și să încerce să pună capăt războiului”, a conchis Zelenski.

***

După realegerea lui Donald Trump pentru un al doilea mandat, SUA au devenit mediatori în negocierile dintre Rusia și Ucraina. Aceste negocieri s-au întrerupt la începutul anului 2026, pe fondul implicării SUA în războiul cu Iranul. În august, însă, SUA au revenit la rolul de mediator. Directorul CIA, John Ratcliffe, precum și emisarii speciali ai lui Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, au vizitat Moscova, după care s-au întâlnit cu Zelenski. Părțile au discutat, printre altele, despre încetarea reciprocă a atacurilor asupra infrastructurii energetice. Trump chiar a anunțat că s-a ajuns la un armistițiu energetic între Rusia și Ucraina, însă s-a dovedit că s-a grăbit cu acest anunț. Deocamdată, noua rundă de negocieri cu participarea SUA nu a dus la niciun rezultat, însă atât Ucraina, cât și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a continua dialogul, relatează Meduza.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: