„Abrogarea stării de urgență acum ar fi o decizie iresponsabilă”. Premierul, despre când ar putea fi luată decizia

Abrogarea stării de urgență în domeniul energetic, acum, în ajunul sărbătorilor pascale și într-un context geopolitic extrem de instabil, ar fi o decizie iresponsabilă. Declarația a fost făcută pe 8 aprilie de premierul Alexandru Munteanu, la ședința Guvernului. Oficialul a spus că Guvernul își propune să ajungă în Parlament, pentru examinarea abrogării stării de urgență, după sărbătorile pascale, pe 23 aprilie, „dacă situația ne va permite și nu vor fi alte situații de forță majoră”. Totodată, a anunțat că, după sărbătorile de Paște, cabinetul de miniștri va fi disponibil pentru dezbaterea raportului Guvernului pentru anul 2025, care va fi transmis Parlamentului până la sfârșitul acestei săptămâni.

„Aveam intenția să venim mâine în Parlament cu propunerea de abrogare”

„Am promis că nu vom menține starea de urgență în domeniul energetic nici măcar o zi față de cât este necesar. (…) Aveam intenția și ne pregăteam să venim chiar mâine, în ziua de joi, în Parlament, cu propunerea de abrogare. (…) Trebuie să constat, spre regret: realitatea s-a schimbat și, iarăși, spre regret, nu s-a schimbat într-o direcție pozitivă. Situația pe piețele externe rămâne extrem de volatilă. Cred că, cu toții, am urmărit, în special, ceea ce se întâmpla în această noapte după declarațiile președintelui american”, a declarat Munteanu, în debutul ședinței.

Potrivit lui Munteanu, pe 7 aprilie, prețul petrolului a ajuns la 115 dolari pentru baril. „Estimările indicau o posibilă creștere spre 150 de dolari sau chiar peste acest nivel. Noaptea s-a anunțat o posibilă sau o reală încetare temporară a focului, un armistițiu între SUA și Iran. (…) Am urmărit, în dimineața zilei, prețul la baril a scăzut, dar n-a scăzut semnificativ. Deci, piețele așteaptă ce urmează. (…) În același timp, urmărim cum procedează țările din regiune, inclusiv și state care sunt mai puțin vulnerabile la șocurile externe. (…) Aceste state au instituit stări de urgență pentru perioade mai lungi. România, de exemplu, a adoptat astfel de măsuri pentru 3 luni”, a comunicat premierul.

Totodată, Munteanu s-a referit la linia electrică aeriană Isaccea-Vulcănești, atacată în Ucraina și supusă unor lucrări de reparație, menționând că „riscurile oricum n-au dispărut”. „Atacurile se pot repeta oricând, inclusiv în perioada sărbătorilor pascale”, a adăugat oficialul.

„Abrogarea stării de urgență acum ar fi o decizie iresponsabilă”

Potrivit lui Munteanu, „în aceste condiții, abrogarea stării de urgență acum, în ajunul sărbătorilor și într-un context geopolitic extrem de instabil, ar fi o decizie iresponsabilă”. „Ne propunem să revenim în Parlament după sărbătorile pascale, pe 23 aprilie, pentru examinarea abrogării stării de urgență. Iarăși, dacă situația ne va permite și nu vor fi alte situații de forță majoră”, a precizat oficialul.

Totodată, Munteanu a anunțat că, până la sfârșitul săptămânii, va fi transmis Parlamentului raportul Guvernului pentru anul 2025. „Vom fi disponibili pentru dezbatere imediat după sărbătorile de Paște. Deci, ne vom consulta cu colegii din Parlament, care este formatul”, a conchis premierul.

***

Reamintim că R. Moldova se află în stare de urgență în domeniul energetic din 25 martie, instituită pentru o perioadă de 60 de zile. Decizia a fost luată în contextul atacurilor Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina, care au dus la deconectarea liniei electrice de înaltă tensiune Isaccea–Vulcănești. Pe 28 martie, linia electrică a fost repusă în funcțiune, după ce a fost reparată. 

Pe 29 martie, liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a cerut anularea stării de urgență în domeniul energetic. O solicitare similară a fost enunțată și de primarul municipiului Chișinău. În reacție, reprezentanții Guvernului au declarat că măsura rămâne necesară până la stabilizarea completă a sistemului energetic. Pe 30 martie, șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu, a spus că țara ar putea reveni la starea de alertă în sectorul energetic, iar starea de urgență ar putea fi ridicată înainte de termen.

Pe 1 aprilie, premierul Alexandru Munteanu a anunțat că intenționează să meargă la Parlament pentru a propune abrogarea stării de urgență în sectorul energetic. Pe 3 aprilie, Centrul Național de Management al Crizelor, din subordinea Guvernului, a declarat că nivelul actual al riscurilor nu permite renunțarea imediată la starea de urgență.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Максим Андреев, NewsMaker

Scriitorii din România și Moldova cer un plan concret pentru Unire după declarațiile președinților Sandu și Dan

Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova solicită autorităților de la București și Chișinău să treacă de la declarații la fapte concrete în privința reunificării, propunând formarea unui grup de experți care să elaboreze un scenariu realist al unirii. Apelul comun vine după declarațiile recente ale președintelor Maia Sandu și Nicușor Dan pe acest subiect.

Declarațiile au fost făcute după ce recent președinta Maia Sandu a declarat într-un interviu pentru „Le Monde” că unirea Republicii Moldova cu România ar reprezenta rezolvarea integrării europene a țării ca parte a unui singur stat, subliniind că decizia aparține exclusiv cetățenilor moldoveni și că ea personal ar vota pentru reunire. La rândul său, președintele României, Nicușor Dan, a reafirmat că România este pregătită pentru reunificare, invocând votul în unanimitate al Parlamentului român din 2018.

„Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova întâmpină cu bucurie și cu legitimă speranță aceste declarații făcute la cel mai înalt nivel, în perspectiva unui moment care ar putea fi unul istoric”, se arată în comunicat.

Cele două organizații susțin introducerea proiectului unionist pe agenda publică și transformarea lui într-o prioritate națională, transpartinică, a românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

„Considerăm că a venit timpul să se treacă de la declarații de intenții la fapte concrete, și anume la elaborarea unui scenariu realist, bine întemeiat din punct de vedere politic, legislativ, financiar, economic, educațional și cultural, al obiectivului de Unire a Republicii Moldova cu România”, se arată în document, semnat de președintele Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian, și președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Teo Chiriac.

Potrivit comunicatului, pentru elaborarea acestui scenariu ar fi potrivită formarea unui grup de experți de la București și Chișinău, care să analizeze toate aspectele unificării și să conceapă o strategie de comunicare și promovare a proiectului în cele două state și în dialogul cu partenerii externi.

Cele două organizații au reamintit că scriitorii și intelectualii români au fost mereu implicați în idealul Unirii, de la Unirea de la 1859 și Marea Unire de la 1918, până la lupta pentru păstrarea limbii și culturii române în perioada regimului totalitar sovietic.

***

Un sondaj al companiei IDara, publicat pe 10 marti 2025, arată că sprijinul pentru unirea Republicii Moldova cu România a crescut cu aproape 10% în ultimele luni. Autorii cercetării spun că schimbarea ar putea avea legătură cu declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire, dacă ar fi organizat un referendum în acest sens.

Conform sondajului, 42,3% dintre respondenți se declară în favoarea unirii Republicii Moldova cu România, iar 47,7% sunt împotrivă. Alți 10% spun că nu știu sau nu au oferit un răspuns. Prin comparație, un sondaj iData realizat în septembrie 2025 arată că doar 32,4% dintre respondenți susțineau unirea, în timp ce 60,6% erau împotrivă, iar 7% nu aveau o opinie sau un răspuns.

Sondajul a analizat și reacția cetățenilor la declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Potrivit rezultatelor, 43,5% dintre respondenți spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. Pe de altă parte, 23,7% spun că o susțin pe deplin, iar 15,6% declară că mai degrabă o susțin. Alți 6,6% nu au o opinie, iar 1,8% nu au răspuns.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la București a adoptat o declarație prin care spune că România „va fi întotdeauna pregătită” să vină în întâmpinarea oricărui demers de reunificare, dacă cetățenii Republicii Moldova își vor dori.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: