În Moldova, partidul de la guvernare insistă în continuare asupra organizării evaluării externe a judecătorilor și procurorilor. Iar pentru ca judecătorilor și procurorilor demiși să le fie mai greu să obțină licența de avocat, Legea cu privire la avocatură a fost modificată. Totodată, avocații aleg acum o nouă Comisie de Licențiere a profesiei de avocat după ce precedenta a fost desființată cu scandal. NM relatează, ce se întâmplă în avocatură, cum este aleasă noua Comisie de Licențiere și de ce unii procurori sunt nemulțumiți de ceea ce se întâmplă.
Ce se întâmplă cu Legea cu privire la avocatură
Deși încă nu există un plan de evaluare clar, autoritățile au luat deja măsuri ca procurorii și judecătorii concediați în urma evaluării să le fie mai dificil să obțină licența de avocat. Săptămâna trecută, parlamentul a aprobat în prima lectură amendamentele la Legea cu privire la avocatură, conform cărora „reputația impecabilă” este o condiție obligatorie pentru obținerea licenței de avocat. În lege se menționează că reputația nu poate fi considerată impecabilă dacă persoana respectivă s-a concediat dun funcția de judecător sau din altă funcție din organele de drept „în circumstanțe care nu s-au considerat onorabile”.
„Autorii proiectului de lege au scopul de a împiedica transformarea avocaturii într-un refugiu pentru juriștii care au plecat din profesie din motive compromițătoare”, se menționează în nota explicativă a proiectului.
Potrivit proiectului de lege, foștii judecători și procurori, care doresc să vină în avocatură, vor trebui să frecventeze niște cursuri cu durata de 20 de ore la Centrul de Instruire a Avocaților. De asemenea, pentru a obține licența de avocat, ei vor susține examene. În același timp, foștii judecători și procurori, care au o experiență de muncă de până la 10 ani, vor fi obligați să efectueze un stagiu.
Procurorii au criticat deja acest proiect de lege. Astfel, Eduard Varzari, unul dintre membrii Consiliului Superior al Procurorilor, a propus la ședința din 21 octombrie a Consiliului ca CSP să analizeze amendamentele și, totodată, a venit cu o propunere care ar urma „să apere interesele procurorilor”. Această propunere a fost acceptată de alți membri ai CSP. „Vreau să declar public: se creează impresia că prin aceste amendamente, sunt apărate interesele avocaților, iar procurorii care pot pretinde la funcția de avocat sunt discriminați”, a spus Constantin Șușu, membru al CSP. Acesta a reamintit că, potrivit legislației, avocații cu o experiență de muncă de zece ani pot pretinde la funcția de procuror. „Nu este corect”, a subliniat Șușu.
La rândul său, Varzari a menționat că scopul acestor amendamente este protecția împotriva procurorilor care nu au susținut evaluarea. El a precizat că legea conține deja un punct despre reputație și, deci, procurorii care nu au susținut evaluarea „nu vor putea în mod automat să-și găsească un refugiu în avocatură”.
Menționăm că potrivit legislației în vigoare, foștii procurori și judecători pot obține licența de avocat fără a susține examene și fără instruire. La începutul anului 2020, pentru foștii judecători și procurori a fost introdusă o taxă pentru licență – 100 mii de lei. Însă în luna aprilie a aceluiași an, Curtea de Apel a anulat-o.
Ce se întâmplă la Comisia de Licențiere
În Moldova au fost deja precedente când judecători și procurori cu o reputație îndoielnică au obținut licențe de avocat. Astfel, la sfârșitul anului 2019 și la începutul anului 2020, Ion Druță și Oleg Sternioală, foști judecători ai Curții Supreme de Justiție (CSJ), au obținut licențe. Până în prezent, aceștia sunt vizați în dosare penale despre îmbogățire ilegală. Și Mihai Poalelungi, fostul președinte al Curții Constituționale (CCM), a obținut licență. La începutul lunii iunie 2019, CCM, sub conducerea acestuia, a emis decizii din cauza cărora în Moldova s-a instaurat dualitate de putere. Și Lilian Bacalîm, ex-procuror al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, a obținut licență de avocat. În anul 2021, după verificarea declarației de avere și interese personale a acestuia pentru anii 2016-2019, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a constatat că, cheltuielile acestuia de 835 mii de lei depășesc veniturile. În prezent, ANI încearcă, prin judecată, să obțină confiscarea averii lui Bacalîm în limita acestei sume.
După eliberarea acestor licențe, Comisia de Licențiere a Uniunii Avocaților a fost invadată de un val de critici din partea societății civile și a avocaților. În anul 2020, mandatele membrilor acestei comisii au expirat. Pentru următoarea componență a Comisiei de Licențiere s-a încins o adevărată bătălie. Astfel, în vara anului 2020, Emanoil Ploșnița, președintele Uniunii Avocaților, i-a cerut Centrului Național Anticorupție (CNA) să verifice Legea cu privire la avocatură în privința „riscurilor de corupție” legate de alegerea membrilor Comisiei de Licențiere. Astfel, Ploșnița a numit „neclar” mecanismul de alegere a membrilor acestei comisii. În același timp, el nu avea încredere în sistemul de evaluare a solicitanților de licență de avocat. În opinia sa, din cauza lipsei unui „barem clar de evaluare”, evaluarea pregătirii profesionale a avocaților „ar putea fi inechitabilă și tendențioasă”.
Însă CNA a refuzat să verifice această lege în ce privește „riscurile de corupție”. Cei de acolo au menționat că ar putea efectua doar expertiza legilor care se află în etapa de elaborare și nu a celor care au intrat în vigoare cu mai mult de 10 ani în urmă.
Astfel, în luna octombrie 2020, noua Comisie de Licențiere a Uniunii Avocaților a fost aleasă conform vechilor reguli. Însă peste câteva zile, Consiliul Uniunii Avocaților a anulat rezultatele alegerilor. Consiliul a motivat acest lucru prin faptul că „șapte din cei 11 învingători nu au fost la interviu”, iar un învingător era vizat într-un dosar penal. În același timp, cei din comisia specială, care a ales membrii noi ai Comisiei de Licențiere, au declarat că au organizat interviuri cu toți candidații.
Timp de câteva luni, unii membri ai noii Comisii de Licențiere au încercat să conteste în instanță decizia Consiliului Uniunii Avocaților, dar nu au reușit.
Noile alegeri ale membrilor Comisiei de Licențiere au început deja. De notat că alegerile se desfășoară în câteva etape: șase membri ai Comisiei sunt aleși la adunarea generală a Congresului avocaților, iar cinci – de către barourile avocaților. Adunarea Congresului va avea loc de la 1 până la 3 decembrie. Alegerile în barourile avocaților s-au încheiat parțial. Astfel, cel mai mare barou al avocaților Curții de Apel (CA) Chișinău a ales două persoane: Vadim Vieru și Adrian Tăbîrță. Menționăm că este pentru prima dată când membrii Comisiei de Licențiere au fost aleși prin vot electronic. Alegerile s-au desfășurat timp de trei zile – de la 21 octombrie până la 23 octombrie. Rezultatele au fost anunțate la 24 octombrie. Baroul Avocaților CA Comrat l-a ales pe Victor Arnăut și și-a anunțat decizia la 26 octombrie. Adunarea Baroului avocaților CA Cahul a fost stabilită pentru 12 noiembrie, iar adunarea Baroului avocaților CA Bălți va avea loc în perioada 15-17 noiembrie.
