Platforma DA

„Acționează la ordinile politice și oligarhice”. Platforma DA cere investigarea acțiunilor a trei judecători (VIDEO)

Platforma Demnitate și Adevăr (DA) cere Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) investigarea acțiunilor judecătorilor Curții de Apel Chișinău Angela Bostan, Grigore Dașchevici și Maria Negru, pe motiv că ar fi emis o încheiere care contravine legii. Anunțul a fost făcut de către liderul Platformei DA Andrei Năstase, pe 16 iunie.

„Curtea Cosntituțională le-a dat o nouă lecție unor politicieni și judecători care acționează la ordinile politice și oligarhice. Prin decizia sa, Curtea Constituțională a stabilit că, în dosarul secțiilor de votare deschise pentru cetățenii din stânga Nistrului, judecătorii Angela Bostan, Grigore Dașchevici și Maria Negru au emis o încheiere abuzivă, arbitrară, ilegală. În acest context, vom depune o cerere de investigare a acestor judecători de către CSM”, a declarat Năstase.

Andrei Năstase a atras antenția că Platforma DA este singurul concurent electoral care a contestat în instanță decizia CEC prin care s-a decis creșterea numărului de secții în regiunea transnistreană până la 44, dintre care două secții de votare într-un teritoriu necontrolat de către autoritățile oficiale ale Republicii Moldova.

„În urma constatărilor CC, în zilele următoare, Curtea Supremă de Justiție este obligată să anuleze încheierea de inadmisibilitate, emisă de Curtea de Apel, în dosarul contestării numărului secțiilor de votare în Transnistria și să trimită cauza la rejudecare”, a menționat Năstase.

De asemenea, liderul Platformei DA a anunțat că, pe 16 iunie, începând cu ora 15:00, magistrații vor relua examinarea contestației privind hotărârea Comisiei Electorale Centrale (CEC) care vizează numărul secțiilor de votare constituite în diaspora.

***

Platforma DA a contestat în instanță decizia CEC prin care s-a decis creșterea numărului de secții în regiunea transnistreană până la 44. La 8 iunie, Curtea de Apel Chișinău a declarat acțiunea Platformei DA împotriva deciziei CEC a fiind inadmisibilă, dar formațiunea a depus recurs CSJ. La rândul său, Curtea Supremă de Justiție a remis Curții Constituționale sesizarea Platformei DA în legătură cu majorarea numărului secțiilor de votare în regiunea transnistreană. Pe 15 iunie, CC a examinat cererea de neconstituționalitate depusă de Platforma DA și a constatat că sesizările în cauză nu întrunesc condițiile de admisibilitate și nu pot fi acceptate pentru examinare în fond, acestea fiind declarate inadmisibile.

Totodată, CEC şi-a revizuit hotărârea cu privire la organizarea secţiilor de votare pentru alegătorii din localităţile din Transnistria, municipiul Bender şi unele localităţi ale raionului Căuşeni, în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. Conform modificărilor, nu vor fi deschise trei secţii de votare în aceste localităţi, iar numărul lor va fi redus de la 44 iniţiale la 41.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

TASS

Reacția Moscovei la planul lui Macron și Starmer de a trimite trupe în Ucraina: „vor fi considerate ținte militare legitime pentru Rusia”

Ministerul Afacerilor Externe al Federației Ruse avertizează că desfășurarea trupelor occidentale și a infrastructurii militare pe teritoriul Ucrainei va fi considerată o intervenție străină, reprezentând o amenințare directă la adresa securității Rusiei și a Europei. Declarația a fost făcută de purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova. Reacția Moscovei vine la două zile după ce, la Paris, membrii coaliției conduse de Franța și Marea Britanie au semnat împreună cu autoritățile de la Kiev o declarație privind „garanții de securitate durabile” pentru Ucraina după încetarea ostilităților.

„Desfășurarea pe teritoriul Ucrainei a unităților militare, obiectivelor militare, depozitelor și a altor elemente de infrastructură ale statelor occidentale va fi calificată drept intervenție străină. Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a spus Zaharova.

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, mai avertizează că astfel de acțiuni vor avea consecințe grave.

„Toate aceste unități și obiective vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate ale Federației Ruse. Aceste avertismente au fost formulate în repetate rânduri la cel mai înalt nivel și își păstrează pe deplin actualitatea”, a adăugat ea.

În același timp, Moscova păstrează aceiași retorică privind încheirea războiului din Ucraina. Maria Zaharova mai spune că o soluție pașnică ar fi posibilă doar prin eliminarea cauzelor profunde ale conflictului, revenirea Ucrainei la un statut neutru și nealiniat, demilitarizarea și „denazificarea” acesteia, respectarea drepturilor lingvistice, culturale și religioase ale populației, precum și recunoașterea realităților teritoriale actuale.

Amintim că pe 6 ianuarie, liderii statelor membre ale „Coaliției de Voință” și Ucraina s-au reunit la Paris pentru un summit de pace, în cadrul căruia au semnat o declarație comună privind garanțiile de securitate pentru Ucraina după încheierea invaziei ruse.

Documentul, denumit „Declarația de la Paris”, stabilește principalele componente ale acestor garanții, inclusiv: crearea unui sistem de monitorizare a armistițiului sub conducerea SUA, continuarea sprijinului militar și dotarea cu armament a armatei ucrainene, desfășurarea unei „forțe multinaționale” în Ucraina după încetarea războiului și angajamente juridice pentru sprijinirea țării în cazul unei noi agresiuni.

În același timp, președintele Franței, Emmanuel Macron, prim-ministrul Marii Britanii, Keir Starmer, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, au semnat o declarație care detaliază desfășurarea forțelor multinaționale pe teritoriul Ucrainei, ca parte a garanțiilor de securitate. Potrivit lui Starmer, aceste trupe vor asigura securitatea spațiului aerian și maritim ucrainean și vor consolida forțele armate ale Ucrainei pe termen lung.

Președintele Zelenski a apreciat acordul ca fiind „foarte concret”, iar emisarul american Steve Witkoff a menționat că s-au înregistrat „progrese semnificative” privind garanțiile de securitate și planul de reconstrucție a Ucrainei. Summit-ul a reunit 27 de șefi de stat și de guvern, secretarul general NATO, Mark Rutte, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, printre alții.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: