„Un act de nesimțire”: Ministrul Culturii critică concertul lui Usatîi cu artiști ruși, desfășurat lângă vagoanele deportării

Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a criticat organizarea de către politicianul Renato Usatîi a concertului cu participarea unor artiști ruși, desfășurat recent în Piața Marii Adunări Naționale. Potrivit lui Prodan, evenimentul, desfășurat în apropierea expoziției „Trenul durerii” – dedicată deportărilor staliniste din Basarabia – reprezintă un „act de nesimțire”.

„Aceste evenimente țin de divertisment, și nicidecum de cultură. Cel puțin nu țin deloc de cultura R. Moldova, de aceea nu intră în sfera de responsabilitate a Ministerului Culturii. Totuși, este un act de nesimțire să organizezi concerte cu artiști invitați din Federația Rusă lângă vagoanele care au menirea să fortifice, să educe cetățenii, în vederea memoriei deportărilor care s-au produs. Dar, totodată, părerea mea personală este că în Piața Marii Adunări Naționale trebuie să aibă loc evenimente legate de sărbătorile naționale, de importanță națională, și nicidecum de divertisment. PMAN este o piață în care seriozitatea și abordarea națională trebuie să fie pe măsură”, a declarat Sergiu Prodan.

Întrebat de ce Ministerul Culturii nu a intervenit pentru a împiedica accesul artiștilor ruși, Prodan a explicat că instituția pe care o conduce nu are competențe legale în acest sens.

„Responsabilitatea autorităților locale pentru activitățile care au loc în PMAN este scrisă prin lege. Ministerul Culturii nu tocmai are la dispoziție instrumente care să blocheze intrarea în R. Moldova a unor oameni de cultură. Nu văd cum ar putea interveni Ministerul Culturii pentru a bloca accesul unor artiști la evenimente de divertisment”, a precizat ministrul.

Amintim că, pe 15 iulie, Renato Usatîi a organizat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău al doilea concert din cadrul Festivalului Absolvenților 2025. În cadrul spectacolului au evoluat artiști din Republica Moldova, precum și din Rusia: Leonid Agutin și Liusea Cebotina. Inițial, la concert trebuia să evolueze trupa „Ruki Vverh”, cunoscută pentru aparițiile la mitinguri pro-Kremlin și concerte pe teritoriile ocupate, însă, ulterior, Usatîi a comunicat că aceasta nu va mai participa.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a criticat pe 16 iulie concertul. Acesta a menționat că show-ul, care a avut loc în apropierea expoziției „Trenul durerii”, consacrată deportărilor staliniste din Basarabia, drept „o insultă la adresa memoriei colective”. Reprezentantul Executivului a reproșat Primăriei Chișinău că a autorizat desfășurarea concertului în proximitatea expoziției și a menționat că municipalitatea ar trebui să ofere explicații în legătură cu acest subiect. În replică, consiliera primarului capitalei, Natalia Ixari, l-a acuzat pe Vodă de „manipulare”, menționând că primăria nu autorizează evenimente, ci doar este notificată despre organizarea lor.

La primul concert al Festivalului Absolvenților 2025, care a avut loc pe 2 iulie, la fel au evoluat artiști ruși. Basta (Vasilii Vakulenko) și Macan (Andrei Kosolapov). Basta este sancționat de Ucraina pentru concertele susținute în Crimeea ocupată, iar interpretul Macan ar fi cântat recent în regiunea ucraineană Lugansk – anexată ilegal de Rusia.

Prezența lor în țara noastră a atras un val de critici, inclusiv din partea organizației Stop Russian Aggression, care solicitase în ajunul show-ului ca artiștilor să le fie interzisă intrarea.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: