Acum faci Cash-in cu lei românești (RON) la 57 de bancomate Victoriabank din toată țara

Victoriabank continuă să dezvolte serviciul său exclusiv Cash-in în RON, prin care clienții Victoriabank, persoane fizice care dețin carduri bancare, au posibilitatea să-și alimenteze contul cu lei românești (RON) la bancomatele Victoriabank. De acum  57 de ATM-uri din toată țara permit alimentarea contului în lei românești!

Victoriabank a introdus în premieră pe țară funcția Cash-in în lei românești ca urmare a necesității tot mai evidente manifestate de cetățenii Republicii Moldova de a opera fără constrângeri cu valută națională românească. Decizia Victoriabank de a satisface interesele clienților săi, în această direcție, a fost extrem de binevenită, fapt confirmat de numărul și volumul tranzacțiilor în lei românești care se dublează lunar.

„Faptul că relațiile cu România devin din ce în ce mai deschise și mai puternice dinamizează circulația umană în ambele sensuri. Avem foarte mulți studenți în instituțiile de învățământ liceal și superior în orașele românești, oameni de afaceri și reprezentanți ai culturii noastre care trec hotarul foarte des, avem familii așezate pe ambele maluri ale Prutului. Și atunci necesitatea de a opera ușor și simplu cu valuta națională românească devine imperioasă. Victoriabank întotdeauna a fost aproape de clienții săi. Astfel, decizia de a le oferi posibilitatea de a retrage în numerar și a alimenta contul cu lei românești rapid, confortabil și simplu se pliază perfect pe prioritățile noastre”- menționează Valeriu Stratan, Director al Centrului de procesare carduri.

Amintim că, inițial, Victoriabank a introdus funcționalitatea de retragere a numerarului în lei românești de la bancomate. Începând cu 11 iulie 2022 a fost adăugată și funcționalitatea Cash-in de alimentare a contului în valuta națională românească (RON), disponibilă la șapte bancomate Victoriabank din Chișinău. Astăzi,  57 de bancomate din toată țara au și funcția Cash-in în RON. Lista cu adresele acestor bancomate poate fi găsită aici.

Cu Victoriabank România e mai aproape. Alimentează-ți cardul cu lei românești #CuPoftaDeInovații și de #DigitalBanking!

Despre Victoriabank:

Victoriabank continuă, constant, procesul de îmbunătățire și dezvoltare a bankingului alternativ și a soluțiilor de self-service. Astfel, banca a lansat primele bancomate valutare în 2021, iar în 2022 deja 191 de ATM-uri Victoriabank din toată țara acceptau retragerea sau alimentarea contului cu mai multe valute străine, precum  EUR, USD și, parțial, RON. Rețeaua de bancomate Victoriabank  este în continuă dezvoltare și într-o permanentă digitalizare. Anul trecut au fost achiziționate 100 de ATM-uri de ultimă generație, unice pe piața din Republica Moldova, ce oferă consumatorilor o experiență digitală unică: ecrane tactile, platformă software ce rulează pe cele mai noi tehnologii Web concentrată pe UI/UX și consumer journey, posibilitatea de a face smart banking printr-o simplă atingere cu telefonul, smartwatch-ul, stickere, brățări, inele. Noi îți oferim soluții, tu o alegi pe cea mai potrivită pentru tine!

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Cutremur în România, resimțit și în Republica Moldova. Ce magnitudine a avut?⚡️⚡️⚡️

Un cutremur cu magnitudinea de 4,0 s-a produs în noaptea de 23 octombrie, la ora 01:00, în zona seismică Vrancea din România. Seismul a fost resimțit și pe teritoriul Republicii Moldova, potrivit Institutului de Geologie și Seismologie.

Conform datelor preliminare actualizate, cutremurul a fost înregistrat la ora locală 01:00:35, iar focarul s-a aflat la o adâncime de 140 de kilometri. Inițial, magnitudinea fusese estimată la 4,1, iar adâncimea – la 85,1 kilometri.

Institutul îndeamnă persoanele care au simțit cutremurul să completeze chestionarul AICI, pentru a contribui la evaluarea modului în care seismul a fost resimțit.

Amintim că un alt cutremur, cu magnitudinea de 4,8, s-a produs luni, 19 octombrie, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, România. Și acel seism a fost resimțit pe teritoriul Republicii Moldova, potrivit Institutului de Geologie și Seismologie. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
stopfals.md

Cum a fost transformată o posibilă colaborare medicală cu Ucraina într-o campanie de dezinformare. Investigație StopFals

Mai multe canale de Telegram și site-uri din Rusia și Republica Moldova au răspândit informații potrivit cărora autoritățile de la Chișinău ar fi decis să finanțeze din bugetul de stat tratamentul militarilor ucraineni. În realitate, autoritățile doar au discutat posibilitatea unui proiect comun de tratare și reabilitare a veteranilor ucraineni, iar sursele de finanțare nu au fost stabilite, scrie StopFals.md.

Informațiile au fost răspândite începând cu 7 octombrie, în contextul unei petiții online împotriva tratamentului militarilor ucraineni în instituțiile medicale din Republica Moldova. Mai multe publicații au prezentat petiția drept o expresie a nemulțumirii generale a populației, deși pe pagina acesteia nu este indicat numărul total al semnatarilor. Prin urmare, nu există date care să demonstreze că inițiativa reflectă un protest în masă.

Autorul petiției, identificat drept Vasile Ceban, s-a prezentat ca operator de utilaje agricole la compania MolSalvia SRL. Totuși, compania a declarat pentru StopFals.md că acesta nu este angajatul lor.

Ce au discutat autoritățile din Moldova și Ucraina

Pe 21 septembrie, ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, s-a întâlnit cu ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Păun Rohovei. Cei doi au discutat posibilitatea lansării unui proiect comun pentru tratarea și reabilitarea fizică și psihologică a veteranilor ucraineni de război în instituțiile medicale din Republica Moldova.

Inițiativa ar putea include recuperare postoperatorie, protezare și tratamentul rănilor provocate de explozii. Ministerul Sănătății a precizat că proiectul trebuie analizat în funcție de necesitățile medicale și de capacitățile sistemului național de sănătate.

„Cu referire la aspectele de finanțare, va fi necesară o analiză separată a oportunităților disponibile, inclusiv a posibilităților de a atrage asistența partenerilor internaționali”, au menționat reprezentanții instituției.

Ministerul a subliniat că eventualele măsuri de sprijin nu trebuie să afecteze accesul pacienților din Republica Moldova la servicii medicale și de reabilitare.

O campanie mai amplă de dezinformare

Potrivit StopFals.md, informațiile despre petiție au apărut după alte afirmații neconfirmate potrivit cărora Republica Moldova ar urma să devină un centru medical și logistic pentru armata ucraineană, inclusiv prin crearea unor centre medicale și asamblarea dronelor.

Pe 1 octombrie, reprezentantul Rusiei la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Dmitrii Poleanski, a făcut declarații similare despre presupuse planuri de creare a unor centre medicale pentru militarii ucraineni în Republica Moldova. StopFals.md susține că aceste afirmații nu au fost probate și se înscriu în narațiuni pro-Kremlin despre presupusa militarizare a țării și atragerea ei în război.

Printre sursele care au distribuit informațiile despre petiție se numără agențiile rusești RIA Novosti și Sputnik, precum și publicațiile Canal 5, Комсомольская правда в Молдове și eNewsmd, pe care StopFals.md le asociază cu răspândirea unor informații manipulatorii.

Potrivit analizei, discuțiile reale despre cooperarea moldo-ucraineană în domeniul sănătății au fost prezentate drept o decizie deja luată de a cheltui bani publici pentru militarii ucraineni, în detrimentul pacienților moldoveni, deși finanțarea și condițiile unui eventual proiect nu au fost încă stabilite.

Tudor Mardei | NewsMaker

Vot final: Parlamentul a adoptat politica fiscală pentru 2027. Ce taxe se modifică

Parlamentul a adoptat în lectura a doua, pe 22 octombrie, politica fiscală și vamală pentru anul 2027. Documentul prevede majorarea TVA pentru sectorul HoReCa de la 8% la 12%, creșterea impozitului pe dividende de la 6% la 8% și introducerea TVA pentru coletele comandate din străinătate, cu o valoare de până la 150 de euro. Potrivit Ministerului Finanțelor, măsurile ar urma să aducă venituri suplimentare de aproximativ 5,1 miliarde de lei la bugetul public.

Una dintre modificări vizează consumul casnic de energie. Începând cu 1 aprilie 2027, primii 150 kWh de electricitate consumați lunar la fiecare loc de consum vor fi scutiți de TVA, iar pentru consumul care depășește acest plafon se va aplica cota standard de 20%. În cazul gazelor naturale, TVA de 8% va fi aplicat pentru primii 150 de metri cubi consumați lunar de gospodării, iar volumul suplimentar va fi impozitat cu cota standard.

Politica fiscală prevede și majorarea unor scutiri de impozit pe venit pentru persoanele fizice. Scutirea personală va crește de la 29 700 la 40 020 de lei anual, iar pentru anumite categorii de cetățeni, inclusiv persoanele cu dizabilități din copilărie, va ajunge la 46 680 de lei. Scutirea anuală pentru fiecare persoană întreținută va crește de la 9 900 la 11 040 de lei.

În același timp, agricultorii vor continua să achite TVA de 8% pentru cereale până la sfârșitul anului 2027, după ce Guvernul a renunțat la majorarea cotei la 12%. TVA de 8% va fi menținut și pentru produsele alimentare de bază, precum pâinea, laptele, ouăle, fructele și legumele proaspete.

Ce taxe vor crește

Din 2027, TVA pentru restaurante, hoteluri și servicii de catering va crește de la 8% la 12%. Aceeași cotă va fi aplicată producției din zootehnie, fitotehnie și horticultură, precum și gutuilor și coacăzelor.

Impozitul pe venit pentru activitățile financiare și de asigurări va crește la 18%, față de cota de 12% aplicată anterior. Totodată, acciza la produsele din tutun va crește cu 20%, iar la motorină – tot cu 20%. Pentru majoritatea celorlalte categorii de mărfuri accizabile, majorarea va fi de 10%.

Vor fi introduse și accize pentru lichidele fără nicotină, băuturile energizante, unele băuturi nealcoolice cu zahăr sau îndulcitori și articolele pirotehnice.

O altă măsură prevede că, de la 1 noiembrie 2026, coletele comandate din străinătate, cu o valoare de până la 150 de euro, vor fi supuse TVA de 20% și unei taxe fixe de 12 lei pentru fiecare colet. Până acum, acestea beneficiau de scutire.

De asemenea, proprietățile imobiliare cu destinație locativă a căror valoare depășește patru milioane de lei vor fi impozitate cu o cotă de 0,8%.

Amendamentele opoziției, respinse

Înaintea votului final, deputații din opoziție au înaintat aproximativ 70 de amendamente, însă propunerile lor nu au fost susținute de majoritatea parlamentară, transmite Moldova 1.

Socialistul Petru Burduja a propus un impozit special de 25% pentru băncile comerciale și companiile care furnizează energie electrică și gaze naturale. Acesta a argumentat că veniturile suplimentare ar putea fi folosite pentru a reduce povara asupra consumatorilor.

Deputata Liliana Iaconi, din fracțiunea Blocului „Alternativa”, a cerut majorarea scutirilor fiscale pentru familii și creșterea plafonului de electricitate scutit de TVA de la 150 la 200 kWh pentru gospodăriile care folosesc exclusiv energia electrică pentru gătit. Potrivit acesteia, măsura ar fi vizat aproximativ 47 000 de familii. Propunerile sale au fost respinse.

Deputatul Ion Chicu a propus majorarea impozitului pe venit pentru bănci la 24%, în loc de 18%, precum și limitarea creșterii anuale a accizei la motorină la 10%, față de 20% prevăzut în proiect. Nici aceste amendamente nu au fost acceptate.

Potrivit Ministerului Finanțelor, din cele 5,1 miliarde de lei estimate ca venituri suplimentare la buget, aproximativ 820 de milioane de lei ar urma să provină din impozitul pe venit și taxa de viciu, 1,6 miliarde de lei din TVA și 2,7 miliarde de lei din accize.

Majoritatea prevederilor politicii fiscale și vamale vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2027, în timp ce măsurile privind TVA pentru consumul casnic de electricitate și gaze naturale se vor aplica de la 1 aprilie 2027.

esp.md

Serviciile funerare din Bălți s-ar putea scumpi de câteva ori. Primarul și un consilier municipal se acuză reciproc

Tarifele pentru serviciile funerare din Bălți ar putea crește de câteva ori, după ce întreprinderea municipală „Direcția Reparații și Construcții Drumuri” (DRCD) a propus majorarea acestora. Primarul Alexandr Petkov se opune scumpirilor și susține că inițiativa ar fi fost susținută de unii consilieri municipali. Între timp, consilierul municipal socialist Serghei Gramma îl acuză pe edil de manipulare și spune că aleșii locali au votat doar pentru organizarea consultărilor publice, nu pentru aprobarea noilor tarife.

Pe 21 octombrie, Alexandr Petkov a scris pe Facebook că majorarea tarifelor pentru serviciile funerare este „inacceptabilă”. Potrivit primarului, inițiativa nu a fost coordonată cu Primăria și ar fi fost susținută de Consiliul administrativ al întreprinderii și de unii consilieri municipali.

Edilul a anunțat că va cere retragerea subiectului de pe ordinea de examinare.

„Înțeleg foarte bine că domeniul serviciilor funerare din orașul nostru are nevoie de schimbări serioase. Dar unde sunt propunerile pentru îmbunătățirea calității acestora? Unde este un plan concret de acțiuni și calcule argumentate? Ce vor primi, mai exact, locuitorii din Bălți în schimbul majorării de câteva ori a tarifelor?”, a declarat Petkov.

Directorul DRCD, Serghei Rubțov, a refuzat să comenteze pentru NewMaker afirmațiile primarului.

Între timp, consilierul municipal Serghei Gramma, reprezentant al Partidului Socialiștilor (PSRM), a respins acuzațiile primarului. Potrivit acestuia, consilierii nu au examinat și nu au susținut noile tarife, ci au votat doar pentru organizarea consultărilor publice.

„Este posibil ca tarifele propuse să fie reale, dar aceste cifre există doar la Consiliul administrativ al întreprinderii și la domnul primar”, a declarat Gramma pentru NewsMaker .

Consilierul a mai afirmat că propunerile privind noile tarife nu au fost prezentate oficial aleșilor locali. El a calificat declarațiile lui Petkov drept „manipulare și publicitate electorală” și a amintit că întreprinderea municipală se află în subordinea primăriei.

Cu cât ar putea crește tarifele

Potrivit tabelului publicat de Petkov, rezervarea unui loc la cimitirul Molodovo ar putea costa 1 600 de lei, față de 530 de lei în tarifele din 2013. La cimitirele vechi și noi de pe strada Gagarin, prețul ar putea crește de la 530 la 1 920 de lei.

Înregistrarea unei comenzi pentru servicii funerare ar putea ajunge de la 28 la 200 de lei, iar pregătirea manuală a locului de înhumare — de la 1 722 la 3 700 de lei.

Și serviciile de transport funerar ar putea deveni mai scumpe. În zilele lucrătoare, tariful propus pentru utilizarea dricului ar putea ajunge la aproximativ 350 de lei pe oră, iar în zilele de odihnă și de sărbătoare — la 550 de lei pe oră.

Pe site-ul întreprinderii DRCD este publicată o listă de tarife aprobată în 2020. Conform acesteia, înregistrarea unei înhumări costă 136 de lei, iar pregătirea manuală a locului de înhumare — 1 722 de lei. Utilizarea dricului costă între 148 și 205 lei pe oră, în funcție de sezon și de ziua săptămânii.

drcd.md
Imagine simbol

Elev rănit cu un cuțit într-o școală din Chișinău, în timpul unui conflict între doi colegi. Ce spune poliția

Un elev de 14 ani a fost rănit la mână cu un cuțit, joi, 22 octombrie, în urma unui conflict între doi minori, într-o instituție de învățământ din Chișinău. Băiatul a fost dus la spital, anunță Inspectoratul General al Poliției (IGP).

Potrivit IGP, conflictul ar fi izbucnit între doi elevi de 13 ani. Unul dintre ei ar fi scos un cuțit și s-ar fi îndreptat spre celălalt, iar în acel moment un alt elev ar fi fost atins accidental de lamă, suferind o rană la mână.

Minorul rănit a primit îngrijiri medicale, după care a fost transportat la spital pentru investigații suplimentare.

Poliția investighează cazul pentru a stabili toate circumstanțele incidentului și cum a ajuns cuțitul în posesia elevului.

„Anterior, poliția și alte instituții abilitate nu au fost sesizate cu privire la comportamentul băiatului sau eventuale incidente în care acesta ar fi fost implicat”, a menționat IGP.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: