Facebook/Vlad Plahotniuc

Adresări directe către SUA, Marea Britanie și România despre locul aflării lui Plahotniuc

Instituțiile compentente din Republica Moldova vor solicita informații direct de la autoritățile din SUA, Marea Britanie și România, pentru a afla dacă Vlad Plahotniuc, unul dintre beneficiarii devalizării sistemului bancar, se află pe teritoriul acestor state. Anunțul a fost făcut astăzi, 4 decembrie, de către președintele Igor Dodon, după ședința Consiliului Suprem de Securitate. 

„Am solicitat să nu mergem doar pe abordare multilaterală, dar să ne informăm și să ne adresăm și bilateral – organele de anchetă din Republca Moldova se vor adresa direct către SUA, Marea Britanie și România pentru a solicita informația despre aflarea acestei persoane pe teritoriul țării lor”, a declarat Igor Dodon.

Șeful statului a menționat că s-a recurs la această inițiativă deoarece, până în prezent, fostul lider al PDM nu a fost dat, deocamdată, în urmărire internațională de către secretariatul general al Interpol de la Lyon, deși dosarul și cererea respectivă a fost transmisă pe 18 octombrie 2019, de către instituțiile din Republica Moldova.

Președintele Republicii Moldova a mai spus că, până în prezent, s-a reușit rambursarea a 2,4 miliarde de lei din banii devalizați din sistemul bancar și a fost pus sechestru pe active de 1,2 miliarde de lei din interiorul țării. Totuși, potrivit șefului statului, trebuie întreprinse măsuri pentru recuperarea și acelor bani care au ajuns în afara țării.

„Nu s-a întreprins nicio acțiune pentru recuperarea banilor care se află în afara țării. Am solicitat organelor abilitate, în regim de urgență, să examineze posibilitatea anunțării unui concurs pentru selectarea unui partener internațional din afara țării care să se ocupe de recuperarea banilor din exterior”. Igor Dodon a menționat că aceasta este și o recomandare a Fondului Monetar Internațional.

Despre inițiativa fracțiunii PPDA, despre apobarea unui moratoriu privind „legea miliardului”, Igor Dodon a spus că există două soluții.

„S-au trezit. Dar unde au fost până acum? Care ar fi soluția: Să nu achităm pe acest împrumut cele 5% anual, pentru că în 20 de ani suma se dublează. De aceea, cea mai ușoară soluție este să vedem ce vom face cu acest procent. A doua soluție ar fi să găsim sursele necesare pentru a anula aceeste prevederi”.

Amintim că, potrivit datelor Centrului de Politici și Reforme, între anii 2014-2015 rezervele Băncii Naționale a Moldovei (BNM) au fost secate de 1,024 miliarde $. Un raport al Comisiei parlamentare de anchetă care a vizat devlizarea sistemului bancar, condusă de Alexandru Slusari, a arătat că printre beneficiarii finali ai banilor sunt persoane afiliate lui lui Ilan Șor, Vlad Filat și Vlad Plahotniuc.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Președinția Republicii Moldova

Maia Sandu, discuție despre R. Moldova cu secretarul general al Consiliului Europei

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a întâlnit pe 9 septembrie la Strasbourg cu secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset. Potrivit instituției prezidențiale de la Chișinău, întrevederea s-a desfășurat în contextul pregătirilor pentru preluarea de către țara noastră a Președinției Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, în perioada noiembrie 2025 – mai 2026.

„Discuțiile au vizat și consolidarea cooperării prin Planul de Acțiuni Republica Moldova – Consiliul Europei și adoptarea unor noi măsuri pentru apărarea democrației și creșterea rezilienței în fața ingerințelor externe”, au comunicat reprezentanții Președinției.

Conform sursei citate, șefa statului a evidențiat „contribuția Consiliului Europei, inclusiv a Adunării Parlamentare, a Comisiei de la Veneția și a Curții Europene pentru Drepturile Omului, la dezvoltarea democratică a Moldovei și la întărirea statului de drept”.

„De asemenea, președinta Maia Sandu a reafirmat angajamentul de a continua reformele, în special în justiție, în conformitate cu așteptările cetățenilor și cerințele ce țin de aderarea la Uniunea Europeană. Totodată, președinta a confirmat disponibilitatea Republicii Moldova de a contribui activ la consolidarea democrației, statului de drept și unității europene”, au mai declarat reprezentanții instituției prezidențiale.

***

Republica Moldova va exercita, începând cu luna noiembrie 2025, președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, pentru o perioadă de șase luni.

Consiliul Europei este o organizație internațională, interguvernamentală și regională, creată la 5 mai 1949. Reunește 46 de state membre și mai multe state cu statut de observator (SUA, Mexic, Israel, Canada, Vatican, Japonia). Consiliul Europei are două dimensiuni: una federalistă, reprezentată de Adunarea Parlamentară, alcătuită din parlamentari proveniți din parlamentele naționale, și una interguvernamentală, întruchipată de Comitetul Miniștrilor, alcătuit din miniștrii de externe ai statelor membre. Comitetul Miniștrilor este principalul organism decizional al Consiliului Europei.

Republica Moldova a deținut pentru prima dată președinția Comitetului de Miniștri în perioada mai-noiembrie 2003. Atunci țara noastră a devenit prima țară din spațiul CSI care a deținut această poziție.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: