Află învingătorii Concursului Mărcilor Recunoscute NOTORIUM 2022

Votingul a luat sfârșit. Nominanții Concursului Mărcilor Recunoscute NOTORIUM TRADEMARK AWARDS 2022 au posibilitatea de a intra în posesia trofeelor NOTORIUM și Dreptului Exclusiv de utilizare a logotipului „Votat Marcă Recunoscută ®”, acestea fiind instrumente de marketing, care fiind utilizate, vor contribui la creșterea vânzărilor, încrederii și loialității clienților.


Conform Studiului de marketing „VOTAT MARCA RECUNOSCUTA”, relizat de Xplane Market Research Agency, pe un grup grup țintă de 500 de respondenți, populatie urbană cu vîrsta cuprinsă între 18-65 ani, din Chișinău, Bălți, Cahul, avem următoarele date:

  • 70% probabilitate de cumpărare a produselor și serviciilor ce vor purta logo „Votat Marcă Recunoscută ®”,
  • 59% încredere în produsele și serviciilor ce vor purta logo „Votat Marcă Recunoscută ®”.

Detalii studiu pe https://bit.ly/34TQZ4S.

Pe lângă distincțiile NOTORIUM învingătorii primesc:

BENEFICII DE PROMOVARE LA GALĂ DE DECERNARE:

  • Recepție VIP cu networking într-un local select + Show Medieval;
  • Decernarea festivă a premiilor şi a diplomelor de participare;
  • Posibilitatea de a ţine un discurs de pe scenă, în momentul primirii distincţiei;
  • Transmisiunea live a Galei de Decernare a Premiilor cu o audienţă de ~ 50.000 de telespectatori;
  • Participare la tombolă și poze profesionale de pe covorul roșu;

BENEFICII DE PROMOVARE ONLINE:

  • Promovare în catalogul on-line NOTORIUM;
  • Prezența logotip-urilor învingătorilor site-ul www.notorium.md timp de 1 an;
  • Realizarea unui spot video și a unui baner ce va conţine imaginea trofeului şi logotipul îmvingător;
  • Distribuirea unei oferte promoţionale pe pagina facebook.com/Notorium.md;

BENEFICII DE PROTECŢIE JURIDICĂ CA MARCĂ COMERCIALĂ:

  • Reducere la înregistrarea unei mărci la Compania de Proprietate Intelectuală INTELSTART;
  • Consultație și expertiză gratis pe domeniul mărcilor comerciale.

Statistica Concursului Mărcilor Recunoscute Notorium Trademark Awards la cele 7 ediții 2016 – 2022:

  • 000 de mărci comerciale;
  • 000 vizitatori unici ai site-ului www.notorium.md;
  • 000 de telespectatori online ai Galei de Premiere Notorium, transmise pe www.privesc.eu;
  • 15 resurse mass media au mediatizat Evenimentele NOTORIUM;
  • Locaţiil Gală de Decernare – Radisson Blu, Casa Sărbătorii, Palatul Grand Elysee, Richland Restaurant;
  • Invitaţi speciali reprezentantul Delegației Uniunii, Directorul General AGEPI, formaţia Brio Sonores, Pasha Parfenii, Vladimir Fotescu & Band.

Nominanții clasați pe locurile 1-3, la fiecare subcategorie în Concursul Notorium Trademark Awards ca urmare a voting-ului publicului, vor avea posibilitatea să participe la Gala de Decernare a distincțiilor NOTORIUM, ce va avea loc în luna noiembie, într-un local select din Chișinău.

Pachetele de promovare și acces la Gală pentru învingătorii Concursului – https://notorium.md/confirmare, vor putea fi comandate și achitate la preţ minim până pe data de 7 octombrie.

Mai jos găsiți topul final a celor mai recunoscute mărci comerciale, la cele mai populare 40 de categorii, conform votingului publicului în CONCURSUL NOTORIUM TRADEMARK AWARDS 2022 – www.notorium.md:

  1. Produse cosmetice: La Roche-Posay, Bioderma, Ivatherm
  2. Combustibili: Lukoil, Petrom, Bemol
  3. Farmaceutică: Balkan Pharmaceuticals, Eurofarmaco, Flumedfarm
  4. Smartphone: Apple, Xiaomi, Samsung
  5. Automobile: Land Rover, Lexus, Toyota
  6. Genți, valize: Magdalene Woodbag, Vitalie Burlacu, Maalex
  7. Mobilă: Arama, Rimobel, Icam
  8. Carne și conserve: Floreni, Alexeevskie, Nivalli
  9. Fructe și legume conservate, congelate: Vis, Kardel, Din Cămară
  10. Lapte și produse lactate: Latti, Lactis, Căsuța Mea
  11. Ulei: Floris, Ambera, Aliment-Ulei
  12. Fructe uscate, nuci, semințe: Selik, Banzai, Rifero
  13. Cafea: Maronini, Julius Meinl, Lavazza
  14. Produse de patiserie: Granoleya, Dulcinella, Biscopane
  15. Zahăr, miere: Moș Zaharia, Regina Naturii, Honey House
  16. Apă: OM, Dorna, Aqua Carpatica
  17. Bere: Chișinău, Beermaster, Keller Holz
  18. Vin producător mare: Purcari, Cricova, Vinăria Ialoveni
  19. Vin producător mic: Vinum Estate, Vinăria Poiana, Et Cetera
  20. Divin: Kvint, Barza Albă, Bardar
  21. Vânzători online, comerț online: Cadouri Online, Cronix.md, Elefant.md
  22. Centre comerciale: Unic, Oasis Shopping Mall, Shopping Malldova
  23. Comerț cu materiale de construcții: Nanu Market, Supraten, Verix-Grup
  24. Librării: Librarius, Bestseller, Cărturești
  25. Optică: Balkan Optica, Optica Familiei, Optiplaza
  26. Zone economice, parcuri, acceleratoare:Moldova IT Park, ZEL Bălți
  27. Asociații de business specializate: Cămara Fest, Asociația pentru dezvoltarea comunicațiilor electronice și tehnologiilor inovaționale
  28. Asigurări: Intact, Transelit, Asterra Group
  29. Organizații de microfinanțare: Smart Credit, Prime Capital, OK Credit
  30. Leasing: Capital leasing, maib leasing, BT Leasing
  31. Bănci: Moldindconbank, maib, Fincombank
  32. Construcții: Astercon, Braus, Inamstro
  33. TV: Moldtelecom, Zebra TV, Starnet
  34. Telefonie: Moldtelecom, Orange, Moldcell
  35. Transport avia: Air Moldova, Turkish Airlines, Flyone
  36. Servicii poștale, curierat: Fan Courier, Curier Rapid, Nova Poshta
  37. Licee private: Liceul de Limbi Moderne și Management, Davinci, Orizont
  38. Centre medicale: Artis Policlinica, Kindermed, Novamed
  39. Laboratoare medicale: Invitro, Alfa Diagnostica, Test Park
  40. Avocați: Cabinetul Avocatului Oxana Eșanu, Berliba și Partenerii, Cabinetul Avocatului Oxana Ivanov

Pentru celelalte categorii, găsiți topul celor mai recunoscute mărci pe pagina www.notorium.md.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

provincial.md

Guvernul va aloca 25 milioane lei pentru programul de reintegrare a țării. Ce activități planifică

Guvernul urmează să aprobe Programul activităților de reintegrare a țării pentru anul 2026, care include 31 de activități, cu un buget total de 25 de milioane de lei. Printre acestea se numără renovarea acoperișului unui liceu din Tiraspol, modernizarea unei secții a Inspectoratului de Poliție Bender, acordarea unui suport financiar pentru activitatea delegației R. Moldova în Comisia Unificată de Control, instalarea unui sistem de încălzire la Penitenciarul nr. 8 din municipiul Bender, precum și compensarea parțială a cheltuielilor suportate de deținătorii terenurilor agricole amplasate după traseul Rîbnița-Tiraspol. Prevederile se regăsesc într-un proiect aflat pe masa Guvernului.

Proiectul privind aprobarea Programului activităților de reintegrare a țării pentru anul 2026 se regăsește pe ordinea de zi a următoarei ședințe a Guvernului, din 3 iunie, și va fi prezentat de vicepremierul pentru reintegrare Valeriu Chiveri.

Programul include 31 de activități, cu un cost total de 25 de milioane de lei.

Printre activități se numără: renovarea acoperișului unui liceu din Tiraspol, procurarea a două unități de transport pentru elevi; reparația sălii de festivități a gimnaziului din satul Corjova, raionul Dubăsari; reparația a șase blocuri sanitare la o grădiniță din orașul Rezina; reparația oficiilor medicilor de familie din satele Japca, raionul Florești, și Doroțcaia, raionul Dubăsari; modernizarea Secției de Poliție în Transport Feroviar a Inspectoratului de Poliție Bender, acordarea unui suport financiar pentru activitatea delegației Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control; reparația sistemului de alimentare cu apă potabilă din cadrul Batalionului 1 Infanterie Independent al Forțelor de Menținere a Păcii din comuna Cocieri, raionul Dubăsari, precum și instalarea sistemului de încălzire centralizată în blocul de detenție al Penitenciarului nr. 8 din municipiul Bender.

În această listă de activități se regăsește și compensarea parțială a cheltuielilor suportate de proprietarii și deținătorii terenurilor agricole amplasate după traseul Rîbnița-Tiraspol, urmare a plăților ilegale aplicate de Tiraspol la trecerea prin posturile neautorizate de control. Pentru această activitate este prevăzută suma de 3 milioane de lei.

NM by mihaelaconovali25

Conform proiectului aflat pe masa Guvernului, Ministerul Finanțelor va finanța cheltuielile pentru aceste activități în baza documentelor de plată, prezentate trezoreriilor regionale de către beneficiarii mijloacelor financiare.

În același proiect se menționează că beneficiarii alocațiilor vor realiza activitățile până la sfârșitul trimestrului IV al anului 2026. Totodată vor prezenta Cancelariei de Stat (Biroului politici de reintegrare), până la data de 15 ianuarie 2027, rapoartele anuale privind utilizarea alocațiilor pentru realizarea activităților. La rândul său, Cancelaria de Stat (Biroul politici de reintegrare), până la data de 1 martie 2027, va prezenta Ministerului Finanțelor raportul totalizator privind realizarea programului.

Moldtelecom lansează MCamera — noul serviciu inteligent de supraveghere video pentru locuințe și afaceri

Moldtelecom își extinde portofoliul de soluții digitale și lansează MCamera — serviciul modern de supraveghere video care oferă clienților mai mult control, siguranță și acces permanent la ceea ce contează, direct de pe telefonul mobil.

Conceput atât pentru utilizatorii rezidențiali, cât și pentru segmentul business, MCamera permite monitorizarea în timp real a locuinței, biroului sau spațiilor comerciale, indiferent unde se află utilizatorul. Prin intermediul aplicației mobile MCamera și al platformei MyMoldtelecom, clienții pot accesa imagini live, arhivă video stocată securizat în cloud și funcții inteligente de monitorizare și control.

Lansarea noului serviciu vine ca răspuns la nevoia tot mai mare de securitate, mobilitate și acces rapid la informație, într-un context în care utilizatorii caută soluții simple, moderne și eficiente pentru protecția spațiilor personale și profesionale.

MCamera este o soluție creată pentru confortul și liniștea utilizatorilor noștri. Ne-am propus să oferim un serviciu accesibil, ușor de utilizat și adaptat stilului de viață actual, astfel încât clienții să poată vedea oricând ce se întâmplă acasă sau la afacerea lor, direct din aplicație”, menționează reprezentanții Moldtelecom.

Serviciul este disponibil în trei pachete comerciale — Basic, Plus și Premium — fiecare configurat pentru diferite necesități de utilizare și niveluri de performanță.

Pachetul Basic, disponibil la preț promoțional de 69 lei/lună, include cameră video cu rezoluție 4 MP, microfon integrat, protecție IP67 împotriva prafului și umidității, acces prin aplicație și web, precum și arhivă video în cloud pentru 5 zile.

Pachetul Plus, disponibil la 99 lei/lună, oferă funcționalități suplimentare și echipamente cu carcasă metalică, audio bidirecțional pentru comunicare directă și opțiuni avansate de protecție.

Pentru utilizatorii care au nevoie de performanță avansată și imagini Ultra HD, pachetul Premium este disponibil la 119 lei/lună și include camere cu rezoluție 8 MP și funcții inteligente dedicate monitorizării video de înaltă calitate.

Toate pachetele includ:

  • instalare gratuită;
  • suport tehnic Moldtelecom;
  • monitorizare 24/7;
  • stocare securizată în cloud;
  • acces prin aplicație mobilă și platformă web.

Oferta promoțională este destinată abonaților noi care activează serviciile Internet Fibra și MCamera. Totodată, clienții existenți Moldtelecom pot beneficia de oferte dedicate, în funcție de perioada de activare în rețea.

Prin lansarea MCamera, Moldtelecom continuă dezvoltarea ecosistemului său de servicii smart și soluții digitale inovatoare, orientate spre conectivitate, securitate și experiențe moderne pentru clienții din întreaga țară.

Mai multe detalii despre serviciu pot fi consultate pe moldtelecom.md.

Depășește-ți limitele.
Moldtelecom — operatorul moldovenilor.

Consolidarea competențelor mediatice pentru combaterea dezinformării

Moldova-Institut Leipzig organizează, în perioada 20–27 septembrie 2026, la Leipzig și Berlin, o Școală de toamnă dedicată consolidării competențelor mediatice și combaterii dezinformării. Programul este destinat jurnaliștilor, reprezentanților organizațiilor media și ONG-urilor de profil, profesorilor universitari și cercetătorilor din Republica Moldova, Ucraina, Georgia și Armenia. Participanții vor lua parte la prelegeri, ateliere practice, discuții despre propagandă, fact-checking, etică jurnalistică și verificare digitală, precum și la vizite în redacții și instituții culturale din Germania. Dosarele pot fi depuse până pe 20 iunie 2026. NewsMaker este partener al evenimentului.

Organizatori
Moldova-Institut Leipzig (MIL), în cooperare cu Universitatea de Stat din Moldova (USM), Universitatea de Stat Umanistă din Rivne (RGGŪ), Hetq.am, Uniunea Națională a Jurnaliștilor din Ucraina (NSJU), NewsMaker.md, Nokta.md și Asociația Presei Independente (API), organizează în acest an o Școală de toamnă în cadrul programului „Extinderea cooperării cu societatea civilă în țările Parteneriatului Estic și Rusia”. Proiectul este realizat cu sprijinul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Federale Germania (AA).

Participanți
Grupul-țintă: jurnaliști, reprezentanți ai organizațiilor media și ai organizațiilor neguvernamentale (ONG) de profil, precum și profesori universitari (în special de la facultățile de jurnalism și comunicare) și cercetători din Ucraina, Republica Moldova, Georgia și Armenia, care lucrează în acest domeniu.

Obiective și program
Programul Școlii de Toamnă include prelegeri ale experților germani în educație media, fact-checking și verificare digitală, ateliere practice pentru analiza și evaluarea conținutului media, precum și discuții despre dezinformare, propagandă și etică media, discuții despre dezinformare, propagandă și etică jurnalistică, precum și vizite la redacții și instituții culturale din Leipzig și Berlin, și întâlniri cu colegi de
breaslă din Germania.

În centrul atenției se află percepția critică a informației în diverse contexte sociale. De asemenea, reporteri germani care relatează din situații de criză își vor împărtăși experiența de lucru în zone de conflict, în special din Ucraina. În cadrul acestor sesiuni vor fi abordate subiecte precum responsabilitatea jurnalistică, standardele etice și presiunea psihologică. O atenție deosebită este acordată dezvoltării alfabetizării media vizuale. Participanții învăța să analizeze critic conținutul vizual și să reflecteze în mod diferențiat asupra discursurilor sociale.

Finanțare
Proiectul este susținut financiar de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Federale Germania (AA). Moldova-Institut Leipzig (MIL) îşi asumă cheltuielile pentru activităţile planificate, training, cazare şi masă (mic dejun, prânz și cină). Cheltuielile de călătorie (tur-retur) vor fi rambursate la sosirea în Leipzig, pe baza costurilor reale, în limita următoarelor plafoane:

  • pentru participanții din Ucraina – până la 300 €,
  • pentru participanții din Moldova – până la 350 €,
  • pentru participanții din Armenia – până la 400 €,
  • pentru participanții din Georgia – până la 400 € de persoană.

Depunerea dosarelor
Dosarul complet de aplicare (în limbile posibile: germană, engleză, rusă, română) va conține următoarele acte:

  1. CV-ul tabelar complet (maximum 3 pagini);
  2. Scrisoare de motivare (maximum o pagină);
  3. Copia diplomei de studii superioare;
  4. Informații privind competențele lingvistice (în formă liberă).

Expediați dosarul la următoarea adresă de email: [email protected]

Limba de lucru
Limba de lucru a Școlii de toamnă este germana (cu traducere consecutivă în limba rusă și invers). Întrebările pot fi adresate și în engleză, ucraineană și română.
AȘTEPTĂM DOSARELE DVS.!

Consiliul de Securitate al ONU, convocat la solicitarea expresă a României: 56 de ţări, inclusiv Moldova, au condamnat acțiunile Rusiei

Peste 50 de state, inclusiv Republica Moldova, au condamnat în cadrul Consiliului de Securitate al ONU comportamentul „inacceptabil” al Federației Ruse, după ce o dronă rusească de tip Geran-2 s-a prăbușit asupra unui bloc de locuințe din Galați, România, scrie Digi24.

Ministra Afacerilor Externe a României, Oana Țoiu, a declarat, în cadrul ședinței, care a avut loc pe 1 iunie, că încălcările repetate ale spaţiului aerian al României de către drone ruseşti sunt o consecinţă a tacticilor de escaladare folosite de Rusia în războiul din Ucraina. 56 de ţări au denunţat la ONU comportamentul „inacceptabil” al Rusiei.

„Condamnăm ferm acest comportament iresponsabil și aceste încălcări repetate ale suveranității noastre. Nu putem considera aceste escaladări drept o normalitate. Ele reprezintă o amenințare la adresa păcii și securității în Europa și, prin extensie, la adresa întregii comunități internaționale”, a mai afirmat ministra de Externe. În final, șefa diplomației române a făcut apel la continuarea presiunii diplomatice internaționale pentru oprirea războiului și protejarea securității regionale, subliniind că România rămâne un susținător al păcii și al dreptului internațional”, a declarat Țoiu.

În replică, reprezentantul Federației Ruse a respins acuzațiile României, pe care le-a calificat ca fiind „nefondate”. Acesta susține că Rusia nu ar fi fost implicată în anchetarea obiectivă a incidentului din Galați, deși a exprimat disponibilitatea de a coopera.

Reprezentantul SUA a condamnat acțiunile Rusiei și a reiterat că americanii vor apăra „fiecare centimetru din teritoriul NATO”. La rândul său, Ucraina a cerut aliaților să intervină și să doboară dronele rusești care intră în spațiul aerian al țărilor lor.

Potrivit sursei citate, ultimul care a luat cuvântul a fost reprezentantul Republicii Moldova. Acesta și-a exprimat solidaritatea cu România, a condamnat acțiunile Rusiei și a susținut eforturile internaționale pentru restabilirea păcii și securității în Ucraina.

Reuniunea a luat sfârșit după două ore.

Precizăm, România a solicitat, pentru prima dată în cei 70 de ani de apartenență la Organizația Națiunilor Unite, convocarea unei ședințe de urgență , în contextul incidentului de la Galați, unde o dronă rusească a căzut pe un bloc de locuințe.

„Solicitarea României a fost sprijinită de parteneri şi aliaţi”, a declarat ambasadorul României la ONU, Cornel Feruţă. Potrivit diplomatului, pătrunderea dronei în spaţiul aerian românesc şi explozia acesteia într-o zonă dens populată, soldată cu rănirea unor cetăţeni români, reprezintă încălcări grave ale Cartei ONU şi ale dreptului internaţional.

La rândul său, preşedintele României, Nicuşor Dan, a anunțat pe 31 mai că drona care s-a prăbuşit la Galaţi este „fără dubiu” de provenienţă rusească. Liderul de la Cotroceni a publicat imagini cu fragmentele aparatului de zbor şi cu inscripţiile de pe acesta, despre care susţine că indică originea rusă a dronei.

Ulterior, Ministerul Apărării a transmis că a fost o dronă kamikaze, de fabricaţie rusească, cu o încărcătură de luptă de tip High-Explosive, de 30 de kilograme, care a explodat la impact. Probele sunt identice cu cele ale resturilor de drone recuperate anterior de la Ceatalchioi, Galaţi, Grindu sau Luncaviţa.

Raportul tehnic şi toate concluziile urmează a fi transmise de către România structurilor specializate ale NATO şi Uniunii Europene. Nicușor Dan a avertizat deja că „România nu va ignora şi nu va minimaliza niciun incident care pune în pericol viaţa cetăţenilor săi”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
multimedia.parlament.md

„Adunarea Cetățenească” la parlament, pe subiectul amalgamării: 50 de moldoveni au votat recomandări

50 de cetățeni din diferite regiuni ale țării, selectați aleatoriu, au participat la un eveniment dedicat reformei administrației publice locale (APL). Aceștia au votat 15 recomandări pentru Parlamentul Republicii Moldova. Evenimentul a avut loc la Parlament. Informația a fost comunicată de reprezentanții Legislativului, care au numit evenimentul drept „Adunarea Cetățenească privind reforma APL”.

Potrivit Legislativului, 50 de cetățeni selectați aleatoriu din diferite regiuni ale țării au participat, în două weekenduri (16-17 mai și 30-31 mai), la un exercițiu dedicat reformei administrației publice locale.

Participanții au analizat impactul reformei asupra comunităților, au discutat cu experți și reprezentanți ai autorităților și au formulat recomandări pentru a fi transmise Parlamentului Republicii Moldova.

La aprobarea celor 15 de recomandări a avut loc o sesiune de vot secret, a precizat Legislativul. Acestea au fost susținute de peste 75% dintre voturi.

Recomandările votate de participanți sunt:

  • Susținerea localităților care nu reușesc să se amalgameze voluntar, astfel încât acestea să nu fie dezavantajate financiar în cazul unei amalgamări normative;
  • Introducerea unor mecanisme echitabile de distribuire a resurselor între localitățile amalgamate și de susținere temporară, pentru ca satele mai mici să nu fie lăsate fără investiții și servicii;
  • Susținerea dezvoltării localităților mici care vor să se amalgameze, dar nu sunt acceptate de localitățile mai mari, prin crearea unor programe de sprijin pentru dezvoltarea acestora;
  • Reabilitarea și construcția de către stat a drumurilor și infrastructurii dintre localitățile amalgamate, pentru a preveni izolarea comunităților;
  • Armonizarea legislației privind Grupurile de Acțiune Locală în contextul reformei administrației publice locale;
  • Organizarea unor campanii de informare accesibile și adaptate diferitelor categorii de vârstă și grupuri sociale privind reforma APL, inclusiv prin platforme online și adunări publice regionale;
  • Informarea cetățenilor despre reforma APL în limbile vorbite de minoritățile etnice din Republica Moldova;
  • Asigurarea reprezentării echitabile a localităților mici în noile structuri administrative și în consiliile locale, prin crearea rolului de reprezentant al localității și modificarea legislației electorale astfel încât fiecare localitate să fie reprezentată proporțional în consiliile locale;
  • Garantarea accesului deschis la informații despre activitatea consiliilor locale, inclusiv prin transmisiuni live ale ședințelor consiliilor și întâlniri organizate în teritoriu;
  • Protejarea localităților cu minorități etnice și respectarea drepturilor acestora în cadrul reformei administrației publice locale, inclusiv prin prevederea unor excepții de la pragul numeric minim al populației;
  • Protejarea infrastructurii culturale locale: case de cultură, biblioteci și muzee, în localitățile amalgamate;
  • Reangajarea și recalificarea personalului din primării care riscă să își piardă locurile de muncă în urma reformei;
  • Crearea unui mecanism diferențiat de impozitare pentru localitățile amalgamate, astfel încât taxele să nu crească brusc în satele mici;
  • Redirecționarea impozitului pe venit către localitatea de domiciliu a cetățeanului, pentru a susține dezvoltarea economică locală;
  • Extinderea serviciilor oferite prin Centrele Unificate de Prestare a Serviciilor Publice, inclusiv prin servicii mobile pentru localitățile rurale.

    Recomandările au fost înmânate deputatei PAS Ana Calinici, vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru integrare europeană, în calitate de reprezentantă a Parlamentului Republicii Moldova.

    „Este important să spunem că această Adunare Cetățenească nu a fost organizată pentru a valida formal decizii deja luate. (…) Recomandările prezentate astăzi aparțin cetățenilor. Unul dintre cele mai valoroase lucruri pe care le-am văzut în acest proces este faptul că oameni cu opinii diferite au stat la aceeași masă, s-au ascultat și au încercat să formuleze propuneri comune”, a declarat Calinici.

    Potrivit Legislativului, Adunarea Cetățenească a fost găzduită de Parlamentul Republicii Moldova și organizată de Parteneriatul European pentru Democrație și Centrul de Politici și Reforme, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene.

    ***

    Menționăm că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. 

    Reforma administrativ-teritorială este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. NM a explicat, anterior, care sunt reformele dificile pe care va trebui să le realizeze guvernarea în 2026.

    Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

    608 consilii locale din Republica Moldova au aprobat decizii de inițiere a amalgamării voluntare, dintr-un total de 892 de primării existente în țară, potrivit datelor Guvernului. Localitățile care aleg să-și unească administrațiile beneficiază de stimulente financiare de 3.000 de lei pentru fiecare locuitor. Totodată, peste 600 de servicii publice vor putea fi accesate prin intermediul Centrelor Unificate de Prestări Servicii și al Ghișeului unic, iar în fiecare localitate va activa un reprezentant al primarului pentru a menține legătura cu comunitatea.

    Больше нет статей для показа
    0
    Sondaj standard

    Ți-a plăcut pluginul nostru?

    Spelling error report

    The following text will be sent to our editors: